10,920 matches
-
în străinătate nu este considerată ca având un status scăzut, pentru că emigranții nu se autopercep ca aparținând societății de destinație, ei continuă să se raporteze la valorile și ierarhiile comunităților de origine. La nivel individual, emigrația implică pentru cei mai mulți experiențe extreme, decizii ireversibile, costuri nemăsurabile, cum ar fi: absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români care câștigă constant sume substanțiale de bani din subînchirierea de apartamente sau din intermedierea constantă de muncă pentru migranții ilegali 18. Piețe de muncă, etnicitate și informalitate la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
how to mobilize in a lapse of time, PD-PNL) are however revealing of the changes on the Romanian political scene. They confirm the territorial anchoring of the main political forces in Romania but they mark a net recession of the extreme right. The number of parties represented in the Parliament remains stable but, paradoxically does not produce a strengthened or stabilized political scene. In this way, the elections in Romania end in coalitions to limited partners. The fragile balance characterizes the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți, neprietenoși, lipsiți de stăpânire de sine. Este un alt model decât cel al temperamentului hipocratic și a caracterului zodiacal. Multe aspecte extreme ale firii, între care omul virtuos ar trebui să păstreze un echilibru, pot fi considerate în prezent drept caracteristici ale tulburării de personalitate, ca, de exemplu, lipsa stăpânirii de sine. De aceea, e păcat că actualele comentarii în acest domeniu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exprimă trăsături ce le regăsim în prezent la persoane cu tulburări de personalitate, fapt care, de altfel, a fost remarcat (Tyrer, 2000Ă. Aceasta deși nu sunt prezente multe dintre trăsăturile ce descriu, în zilele noastre, tulburările de personalitate: izolarea socială extremă, dependența, bizareria, instabilitatea, hiperexpresivitatea, agresivitatea interpersonală. Prin contribuția lui Aristotel și Teofrast diferențierea dintre oameni a început să se facă prin dimensiunea morală al caracterului. De atunci și până în prezent, sintagma „om de caracter” definește un om care posedă anumite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
copii față de care însă nu se pot atașa afectiv. Contribuția personogenetică propriu-zisă a eredității nu presupune faptul că ar exista gene care predetermină trăsături ale personalității, ci asocieri de gene care modulează aceste trăsături, contribuția genelor izolate fiind de o extremă variabilitate. Este cunoscut rolul dopaminei în patologia personalității și în tulburările psihopatologice, deci și rolul probabil al celor cinci gene corespunzătoare receptorilor dopaminergici. În 1996, s-a stabilit legătura dintre receptorul dopaminergic D-4 și dimensiunea căutării noului. Există deci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăsături accentuate care se pot decompensa sub influența factorilor de mediu, fără a ajunge însă la manifestări psihotice. Cel de-al doilea nivel include personalitățile patologice ale căror atribute dominante - moștenite ereditar - pot favoriza tulburări de comportament de o imoralitate extremă. De remarcat că nivelul al șaselea aparține demențelor, indiferent de etiologia lor. Morel este considerat părintele teoriei degenerescenței care s-a constituit într-o sursă majoră de inspirație pentru teoriile etiopatogenetice ulterioare în personologie. „Nebunia degeneraților” descrisă de autor reprezintă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1896Ă a adus o contribuție decisivă în diferențierea dintre personalitățile normale și cele patologice. Ultimele includeau și tulburări de adaptare, dar și sindroame de serie nevrotică, fiind subîmpărțite în două categorii. Prima integrează personalități cu trăsături patologice care reprezintă variantele extreme ale atributelor personalității normale, iar cea de-a doua cuprinde acele structuri personopatice care se dezvoltă progresiv, dar dizarmonic sub influența unor elemente biografice șocante, a unor factori organo-lezionali cerebrali. Deschiderea concepției jaspersiene apare ca evidentă. În aceiași ani, școala
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modelul biosocial al lui Cloninger din 1987 cu factorii caracteriali. Modelul amintit, al celor trei dimensiuni temperamentale (căutarea noului, evitarea suferinței și dependența de recompensăă raportează aceste dimensiuni la trei neuromediatori: dopamină, serotonină și noradrenalină. Astfel, personalitățile patologice devin variante extreme sau dezechilibrat structurate ale acestor dimensiuni și ale combinațiilor lor. Cloninger a elaborat un instrument - (TPQĂ Tridimensional Personality Questionnaire - de evaluare a acestor dimensiuni și a identificat opt tipologii personologice patologice: antisocială, histrionică, pasiv-agresivă, pasiv-dependentă, explozivă, obsesivă, schizoidă și ciclotimică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asocierea unor trăsături autodezavantajante, care, din cauza stabilității lor în timp și a particularității de a nu fi conștientizate de către individ, sunt inductoare ale unui comportament maladaptativ persistent. Acestea reprezintă atributele de bază ale tulburărilor personalității și devin sursa unei diversități extreme a formelor de manifestare a suferinței personale, dar și colective. Astfel privite, structurările dizarmonice ale personalității se constituie, din punct de vedere medico-psihiatric, într-o categorie nosologică aparte, dominată de un deficit comportamental și adaptativ precoce și persistent, care viciază
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu manifestări tipice, TP histrionică poate fi privită ca o expresie extremă, caricaturală a trăsăturilor psihologice ale sexului feminin, fiind, de altfel, una dintre caracteriopatiile descriptibile cu precădere la femei. 5.3.4. Tulburarea de personalitate narcisică Ea integrează atributul grandorii și pe cel al unei exacerbate autostime, nevoia imperioasă de admirație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cei din jur mă ignoră și se feresc de mine!”. Trăsăturile de tip dependent se dezvoltă pe terenul vicierii atașamentului, în sensul dificultăților de separare atât față de figurile parentale, cât și față de imaginile internalizate ale acestora. Dependentul - de o pasivitate extremă - este incapabil să decidă separarea de figurile parentale. Atunci când în relația cu partenerul de viață nu găsește dragostea și sprijinul dorit, personalitatea dependentă se „refugiază în sine”, trăind anxios și fobic roluri existențiale prezente sau trecute. Comorbiditatea cu tulburările Axei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
integrate unor relații terapeutice și respectă cu rigurozitate programul reabilitativ. 5.4.3. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă Este dominată de un autocontrol exagerat asupra propriilor acțiuni, dar și asupra relațiilor interpersonale, pe fondul unor strategii cognitive bazate pe o rigoare extremă, meticulozitate și perfecționism. Sunt caracteristice rigiditatea cognitivă și comportamentală alături de preocuparea excesivă pentru ordine și detalii care culminează în ignorarea scopului real al acțiunilor. Meticulozitatea exagerată fundamentează absolutizarea ordinii și a programării diverselor activități personale. Individul are raționamente elaborate, minuțioase
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a crea disconfort altora; 5. lipsa eficacității în acțiuni sociale; 6. lipsa empatiei; 7. eșecul în a realiza și menține relații interpersonale; 8. incapacitatea de a învăța din experiență; 9. impulsivitatea; 10. inflexibilitatea; 11. slaba adaptabilitate; 12. imoralitatea; 13. optimismul extrem; 14. autoapărarea; 15. deficiența autodirecționării; 16. lipsa umorului; 17. dificultatea de a face față stresorilor. Fiind vorba de deficiențe ale „funcționării”, caracteristicile menționate sunt predominant din aria manifestărilor interpersonale, dissociale și anetice ale persoanei, mai puțin din aria inconștienței sinelui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înrudită până la un punct cu această tradiție, dar ea ține cont și de o perspectivă medicală. Tipologia recentă medico-psihiatrică a tulburărilor de personalitate. Categoriile prototipice Schneider a adoptat ideea că persoanele psihopate nu reprezintă o boală, ci sunt variante antropologice extreme, și aceasta deoarece aderă la ideea că spiritul nu se poate îmbolnăvi, ci doar corpul. Totuși, inspirația medico-psihiatrică a celei mai mari părți a tipurilor sale e evidentă. Odată cu orientarea neokraepeliană a psihiatriei din ultimele decenii - care a dus la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dependent poate să nu devină nicicând evident, dacă trăiește alături de o persoană sigură și dominatoare sau într-o ambianță socială protectivă. Modele de compensare se pot realiza în diverse planuri: interpersonal, familial, prin profesie, activitate socială, politică, religie, hobbyuri, sporturi extreme. De asemenea, particularități ale culturii, ale modului de organizare socială, existența unor subgrupe sau minorități cu obiceiuri speciale pot atrage și compensa persoane cu tulburări de personalitate. Acestea se mai întâlnesc în populația penitenciarelor, a delincvenților neidentificați, a homeless-ilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cu lumea, în general. El s-ar putea descrie bine prin trei factori: autodirecționarea, cooperarea cu alții și autotranscendența. Se are în vedere ideea că fiecare dintre cele șapte trăsături poate avea scoruri înalte sau scăzute. Autorul etichetează variantele extreme ale factorilor temperamentali în felul următor: Tabelul 6.2. Variantele extreme ale factorilor temperamentali Dimensiune Scor înalt Scor scăzut Evitarea suferinței Pesimist, temător, timid Optimist, curajos, îndrăzneț Căutarea noutății Explorator, deschis, cald, afectuos Energic, rezervat, deliberativ, stoic Dependența de recompensă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin trei factori: autodirecționarea, cooperarea cu alții și autotranscendența. Se are în vedere ideea că fiecare dintre cele șapte trăsături poate avea scoruri înalte sau scăzute. Autorul etichetează variantele extreme ale factorilor temperamentali în felul următor: Tabelul 6.2. Variantele extreme ale factorilor temperamentali Dimensiune Scor înalt Scor scăzut Evitarea suferinței Pesimist, temător, timid Optimist, curajos, îndrăzneț Căutarea noutății Explorator, deschis, cald, afectuos Energic, rezervat, deliberativ, stoic Dependența de recompensă Întreprinzător, hotărât, entuziast, perfecționist Detașat, rezervat, rece, independent Persistență Responsabil, cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ar putea fi mai frecventă, așa cum sunt: închisorile, și în general populația infracțională, unele grupuri extremiste - din politică, acțiune socială, religie - unele zone ale armatei, specializate în intervenții deosebite, persoanele cu eșecuri repetate în studiu, profesie, cei ce practică sporturi extreme, homeless-i, etc. Nu s-au făcut însă studii sistematice în toate aceste direcții. O zonă specială este și populația ce vine în contact cu serviciile medicale, nu neapărat cu cele psihiatrice. Acest domeniu a fost parțial cercetat. Cele mai multe și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
SIEVER și DAVIS (1991Ă. Autorii propun un model dimensional bazat pe domeniile centrale ale organizării cognitiv-perceptuale, reglării afectelor, controlului impulsurilor și modulării anxietății. Fiecare dimensiune ar avea corelații biologice și se întinde pe un continuum, de la normalitate la patologic. Anormalitățile extreme a mai multor dimensiuni se pot combina și manifesta pe Axa I. Combinarea unor forme de patologie, medii dar persistente, ar prezenta profilul tulburărilor de pe Axa II. Astfel, co-ocurența s-ar explica, în toate sensurile, pe axe și între axe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-se și instrumente ce vin din psihologie. Cel mai mult e utilizată teoria celor cinci mari factori (FFTĂ. Ca instrument e folosit mai des NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ dar și altele. Ideea de bază este că tulburările de personalitate sunt variante extreme ale trăsăturilor de bază ale personalitații care sunt prezente și la cazurile fără tulburări de personalitate. S-a susținut recent de către TRULL și SHER (1994Ă, respectiv de TRULL și McCRAE (2002Ă că și comorbiditatea dintre Axa I și II poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cluster B sunt descrise convingeri de genul „Fiind slab și vulnerabil eu sunt în mod necondiționat neacceptat de către lumea din jur care este răuvoitoare și periculoasă”. Aceste distorsiuni cognitive duc la interpretări și ca urmare la trăiri afective și atitudini extreme în raport cu evenimentele vieții. BECK (1990Ă și colaboratorii sugerează și prezența unui deficit al autocontrolului la personalitățile patologice care favorizează manifestările impulsive sau dimpotrivă o exagerată inhibiție. Tot din perspectiva teoriei cognitive YOUNG (1999, 2003Ă introduce termenul de structură maladaptativă precoce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
coeziune interioară, este inabilă în raporturile cu alte grupuri sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența curiozității și a deschiderii spre valorile și tradițiile culturale. Personalitățile patologice de tip evitant marchează viața de familie prin manifestările lor de o extremă reținere și prin măsurile de securizare în fața numeroaselor fobii. Evitarea contactelor sociale afectează coeziunea familială și cultivă ritualuri și reguli stricte de conviețuire. După WOLIN și BENNETT aceste atribute le stimulează pe cele de același tip ale partenerului și dezavantajează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sexuală. Celălalt grup se caracterizează prin tulburări comportamentale incluzând: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul și escrocul, antisocialul și certărețul. Punctul de vedere opus e cel a lui SCHNEIDER (citat de MILLON și colab., 1998Ă care consideră personalitatea psihopată ca variantă extremă a anormalității persoanei care, din această cauză, suferă și îi face și pe alții să sufere. Deși comportamentul delictual și criminal e frecvent în multe cazuri, el nu reprezintă o regulă. Prin ele însele, personalitățile psihopate nu ar fi boli
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nevrotici. Primii au în mod clar un nivel redus al anxietății în majoritatea împrejurărilor confruntându-se ușor cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]