9,472 matches
-
Truman Capote a inventat sau imaginat anumite pasaje din carte. Aceste descoperiri diminuează caracterul adecvării factuale a lucrării dar nu schimbă statutul cărții In Cold Blood de la nonficțiune la ficțiune, pentru că, așa cum declară Heyne, cartea nu este un "triumf" al ficțiunii asupra nonficțiunii ci al minciunii asupra "spunerii adevărate". Intenția auctorială și efectul asupra publicului sunt cheile care disting jurnalismul literar/nonficțiunea între formele literare, după părerea lui Heyne. Un asemenea flux de critici și incertitudini formale poate să ducă la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de ani, de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. 74 Stil de jurnalism scris la persoana a I-a, care include reporterul în povestirea propriu-zisă și în care se amestecă elementele reale cu cele de ficțiune. Folosirea sarcasmului, a umorului și exagerărilor este de asemenea frecventă (n. trad.). 75 În engleză, pilgrimage înseamnă pelerinaj (n. trad.). 76 Cuvânt rus, folosit inițial în Uniunea Sovietică, astăzi desemnând un funcționar care se supune orbește superiorilor sau organizației din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
românului modern de la Don Quijote la Robinson Crusoe, este atribuit faptului că a celebrat personalitatea și a îndeplinit o funcție de identificare socială prin reflectarea ordinii stabilite 70. Profund individualizat și angajat în aventuri mai mult sau mai putin comune, personajul de ficțiune și-a cunoscut vârstă de aur în secolul al XIX-lea. Românul secolului al XIX-lea exprimă, așa cum menționează Pierre Chartier [p.135], conflictul dintre societate și personaj 71, fie că acesta e purtătorul celor mai înalte valori la care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74 care se traduce prin tragedia destinelor umane. Semnificativ apare în notele de pregătire ale lui Zola pentru La Joie de vivre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bine conturate. Pariziana este personajul feminin ne-ordinar care ilustrează condiția femeii și revendicarea să de libertate și independentă. Femeia pariziana este o "intersecție" de ambiguități, este locul de predilecție al problemelor secolului. Femeia pariziana face posibil, în plan de ficțiune, ceea ce secolul (istoric, social, economic, uman) exclude în realitate. Nu este ea oare, mai întâi de toate, ființa prin care contrariile devin "co-posibile"? Ea ne apare succesiv că idolatrizare și umilință, viciu și virtute, utilitate și gratuitate, erotism și pragmatism
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de tip clasic a dimensiunii epice, lăsând nevalorificata originalitatea expresivității sale de natură teatrală. Mai multe considerente, de ordin literar și metaliterar, ne-au făcut să adoptăm perspectiva teatrală de interpretare a personajului. 1) Spectacolul lumii Teatrum mundi este o ficțiune culturală, ce se dezvoltă prin analogie cu "dramaturgia socială" (M. Weber, G.H.Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
poate fi citit într-o abordare teatrală. Așa sunt recitite acum lucrările clasice. Universul proiectat de Pariziana în textul literar poate fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Așa sunt recitite acum lucrările clasice. Universul proiectat de Pariziana în textul literar poate fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elles se réjouissait, elle s'apprêtait" [Zola, Nana, p.110]. Spațiul urban este dublu. Este vorba de un loc real, care dă naștere unui univers imaginar. Oraș-iluzie cu decor schimbător, Parisul este totodată locul unui teatru real, dar și imaginar. Ficțiunile, în care orașul este un subiect permanent, se axează pe reprezentarea mecanismelor Comediei urbane. Viața pariziana se prezintă că o "comédie perpétuelle, à laquelle oblige ce que vous appelez la civilisation du XIXe siècle" [Stendhal, Le Rouge et le Noir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Franța este una dintre țările cele mai codificate, cu forme de conduită precise pentru toate circumstanțele existenței, fie de lege, fie de tradiție 238. Calendarul monden este supraîncărcat cu evenimente. Înțelegem prin s c e n a reprezentarea dramatică în ficțiune [Lojkine; Jucan, p.23], mizanscena unui eveniment, construită că transgresare a ritualului în care converge eficientă narativa cu cea scenica [v. Lojkine, La scène de român. Méthode d'analyse, Armând Colin, Paris, 2002]239. Nicolae Panea menționează cu justețe că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
altfel. 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul principal al intrigii majorității romanelor de moravuri, axa prin raportare la care se definește Pariziana și majoritatea personajelor din jurul ei. Dar spre sfârșitul secolului al XIX-lea constatăm moartea Erosului într-o societate ce devine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în continuare actual: "Pour vivre, îl faut que l'homme à la mode marche, marche sans cesse: s'arrêter, pour lui, serait périr; c'est le Juif errant de la frivolité" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Pariziana face parte din ficțiunile care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viața poeziei viselor și speranțelor. În cazul Parizienei devine evidență teza conform căreia modă este o creație poetica a creatorului, dar și o poiețica a persoanei care o poartă, ambii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et vie intérieure, Flammarion, Paris, 1952 JAUSS, H. R., Pour une esthétique de la réception, Gallimard, Paris, 1978 JEAN, Georges, Le român, Seuil, Paris, 1971 JOUVE, Vincent, L'effet personnage dans le român, P.U.F., Paris, 1992 JUCAN, Marius, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Dacia, Cluj-Napoca, 1998 KERNBACH, Victor, Mit. Mitogeneză. Mitosferă, Casa Școalelor, București, 1995 KEYSERLING, Hermann, Franța, în KEYSERLING, Hermann, Analiza spectrala a Europei, Institutul European, Iași, 1993, p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
PANEA, Nicolae, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, Cartea Românească, București, 2001 PAPAHAGI, Marian, Eros și utopie, Dacia, Cluj-Napoca, 1999 PARK, Robert Erza, Race and Culture, The Free Press, Glecoe, 1950 PATAPIEVIVI, Horia-Roman, Omul recent, Humanitas, București, 2004 PAVEL Lăură, Ficțiune și teatralitate, Limes, Cluj-Napoca, 2003 PAVIS, Patrice, Dictionnaire du théâtre, Messidor, Editions sociales, Paris, 1987 PAVIS, Patrice, Slovar' teatra, Progress, Moscova, 1991 PAVLICENCU, Sergiu, Receptare și confluenta. Studii de literatură universală și comparată, USM, Chișinău, 1989 PAVLICENCU, Sergiu, Tranziția în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta) printre "plăsmuirile spirituale prin care ființă umană încearcă să-și reveleze sieși misterul existenței" [Ființă istorică, p.243]. Mitul eroului împrumuta întotdeauna aceeași structură, fie că e vorba de ficțiune mitologica, de povestiri biblice, de românul propriu-zis, de românul polițist sau de propagandă politică. Mitul se prezintă că "un exemplu logic de acțiune, de pasiune sau de spiritualitate, scopurile urmărite de el permițând distingerea celor trei căi de realizare metafizica
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
deplasa de la locuința voastră la Universitate legați la ochi, ținându-vă de mâini în șiruri de 5-6, numai cel din față având ochii liberi să vadă și să vă conducă. Aceasta pentru a fi feriți de ispitele Parisului. Realitate sau ficțiune în „porunca” lui Davila, de la Paris au venit întemeietorii învățământului medical românesc și tot acolo s-au format marile personalități medicale, de la Kalinderu până la Daniel Danielopolu. Paulescu a fost cel mai mare, cu un pas mare înaintea tuturor în inteligență
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
definirea speciei, făcută de G. Călinescu, anume că „romanul este o scriere tipic realistă, demonstrarea unei idei printr-o experiență”, efortul romancierului este acela „de a face inteligibilă și vie aparenta incoerență pentru alții, Într-un cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și alte interpretări, ca acelea al „Florilor de mucegai”, structura dominantă a viziunii poetice rămâne aceiași. Poetul Testamentului e un spirit justițiar, un răzbunător al nedreptăților stratificate dar niciodată uitate, Însă un răzbunător cu metode disimulate În formele subtile ale ficțiunii artistice. Împrejurarea conferă poeziei lui Tudor Arghezi, dincolo de valoarea estetică, dar nu fără concursul ei, o demnitate distinctă și de mare preț În ierarhia culturii românești moderne. Testament e una dintre mărturiile acestei demnități. GEORGE BACOVIA - PLUMB Universul poetic bacovian
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de observație socială... Adept al construcției sferice, autorul surprinde o imagine de Început, realizează construcția epică, iar la finalul romanului cititorul se reîntâlnește cu imaginea inițială. Drumul care duce spre Pripas este În același timp drumul de la realitatea vieții, la ficțiunea operei artistice; aceeași imagine de la sfâșitul romanului ne readuce din lumea imaginară a romanului În realitatea concretă: „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, Întovărășind Someșul când În dreapta, când În stânga, până la Cluj și chiar mai departe, se desprinde un drum alb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
artiste finlandeze care au expus la MNAC, într-o expoziție colectivă sub numele de Self-Timer. Artistele au încercat să transpună în lucrările lor viața de zi cu zi, făcând referire la realitățile lor cotidiene, relații personale, emoții și problematici personale, ficțiuni narative inspirate din planul social. Atât în fotografii, cât și în filme "artistele se bazează pe forța mizanscenei vizuale și pe un limbaj preponderent estetic"328. Pe scurt ne face cunoscută expoziția de fotografie de la Galeria Space a Centrului Internațional
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Centrul Cultural Sindan. Festivalul s-a desfășurat între 17 și 20 octombrie 2005. Mihai Fulger face o scurtă descriere a fiecărei pelicule prezentate. Despre filmul care a deschis ediția cu numărul nouă, Sibelius, spune că a fost singurul lungmetraj de ficțiune din festival, ambasadorul Finlandei afirmând despre Jean Sibelius că este "un fel de Enescu al Finlandei"356. Însă filmul nu l-a impresionat pe autorul articolului, dimpotrivă, mărturisește că l-a "dezamăgit cumplit"357 și consideră că este plin de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ale realizatorului finlandez. Înainte de recenzia filmului, ne sunt prezentate câteva date biografice ale scenaristului, regizorului și producătorului finlandez. Acesta, împreună cu fratele său Mika, a contribuit la dezvoltarea școlii cinematografice finlandeze. Debutul în cinematografie l-a făcut cu un film de ficțiune de lung-metraj, în anul 1981, împreună cu fratele său. În total sunt șaisprezece filme din aceeași categorie, la care mai adăugăm "un film de scheciuri, trei scurt-metraje și un documentar de lung-metraj"458. Temele abordate în filmele sale sunt mediile suburbane
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de munca ei, dar că încearcă să țină pasul cu ce se întâmplă în lumea literară. De multe ori se întâmplă să fie atrasă de titlul unei cărți și acest lucru o împinge să citească acea carte. "Prefer să citesc ficțiune în finlandeză, dar nu foarte mulți autori sunt neaparat traduși în finlandeză"802, continuă ea. Abordând problema prejudecăților ca barieră în calea carierei de scriitor și dramaturg, Oksanen susține că "în Finlanda există și percepția că, dacă ești scriitoare, nu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ci, mai degrabă, ținea de un soi de „neorânduială în imaginile despre sine însăși“. Pe asta se întemeiază întregul demers, care e, în același timp, o deconstrucție, dar și o construcție a „personajului“. Autorul împarte povestea în două Schneider combină ficțiunea cu realitatea (documentară) și cu expertiza psihanalitică pentru a reîncarna relația specială dintre actriță și ultimul ei terapeut, Ralph Greenson, el însuși o „celebritate“ a Hollywood-ului. Și reușește, cu rafinament stilistic, să împartă încă o dată povestea în două: pe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Și, bineînțeles, era puțin probabil ca specialiștii profesiei medicale să fie asemenea dinozaurilor portretizați în film! Cum fusese posibil să le fi luat douăzeci de ani ca să accepte niște adevăruri absolut evidente? Se spune că realitatea e mai bizară decât ficțiunea. îmi cer scuze că i- am acuzat pe producătorii filmului de exagerare. Chiar și în această eră, așa- zis luminată, a mijloacelor moderne de comunicare și având acces la aceste mijloace, n-am reușit, după paisprăzece ani, să-mi impun
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]