7,390 matches
-
ale unor premise, În cadrul aceluiași sistem, fără a fi Însoțite de modificări ale presupozițiilor pe care se fundamentează acesta. Astfel, introducerea planurilor strategice pornește de la aceleași presupoziții oferite de actualul sistem În ceea ce privește rolul managerilor În procesul coordonării politicilor publice sau fundamentul sistemului de stimulente 1. În cazul documentelor de politici publice, se asumă presupoziția, corespunzătoare unei administrații specifice „statului de drept”, conform căreia o reglementare poate facilita proliferarea unui anumit tip de abordare În cadrul organizațiilor reprezentante ale administrației publice. A doua
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu pot fi feministe În același spațiu cultural În care feminismul luptă pentru deconstrucția ierarhiilor (Firestone, 1970; Ferguson, 1984). În ceea ce privește situația țărilor CEEC2 În procesul de aderare la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al unor decizii centralizate ale unui stat profund patriarhal (Miroiu, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
University Press, Cambridge. McBride, Stetson D.; Mazur A. (ed.) (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. Miroiu, Adrian (1998), Introducere În politici publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2001), Introducere În analiza politicilor publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2006), Fundamentele politicii, vol. I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (1995), Gândul Umbrei. Abordări feministe În filosofia contemporană, Alternative, București. Miroiu, Mihaela (1996), Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Alternative, București. Miroiu, Mihaela (2004), Drumul către autonomie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prezentul, după aderarea oficială a României la NATO, În aprilie 2004. Principalele consecințe ale aderării la Alianța Nord-Atlantică sunt legate de faptul că, de acum Înainte, România este securizată În sens convențional. Agresiunea de tip clasic nu mai poate constitui fundamentul planificării apărării, Întrucât, În această ipoteză, potrivit articolului 5 din Tratatul de la Washington din aprilie 1949, vom beneficia de sprijinul țărilor NATO și, În special, de al celei mai mari puteri militare a lumii, Statele Unite ale Americii. Drept urmare, odată cu această
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
teoretică a fenomenului normativ, cât și de metoda cea mai adecvată pentru investigație în acest domeniu. Nivelul teoretic implică și o dimensiune epistemologică, de problematizare a cunoașterii științifice în dreptul internațional, în special în ceea ce privește rolul și funcțiile sale sociale, izvoarele și fundamentul său, ca și limitele sale ca instrument de acțiune socială. O dificultate majoră în examinarea acestor aspecte în cadrul științei dreptului internațional, prin comparație cu științele naturii, este legată de însuși obiectul cunoașterii: dreptul internațional, ca obiect de cunoaștere științifică, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o determinare obiectivă (precum fenomenele fizice, chimice etc.), ci una obiectiv-subiectivă, în sensul că el este o creație umană, realizată într-un context socio-cultural. De aici decurge una dintre preocupările perene ale cercetătorilor în domeniul dreptului internațional, cea legată de fundamentul său. În știința contemporană a dreptului internațional, se poate observa o anumită "pozitivare" a abordărilor, poate și datorită faptului că nivelul normativ (dreptul internațional pozitiv) a devenit tot mai bogat, astfel încât cerințele științifice s-au orientat, în tot mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
poate și datorită faptului că nivelul normativ (dreptul internațional pozitiv) a devenit tot mai bogat, astfel încât cerințele științifice s-au orientat, în tot mai mare măsură, spre exegeza "textelor", lăsând, oarecum, pe planul al doilea studiile de metateorie, legate de fundamentul teoretic general. Din acest motiv, se evidențiază un decalaj crescând între nivelul abstractizării maxime din știința dreptului internațional și cel al altor științe sociale (sociologie, politologic etc.) acestea din urmă nebeneficiind de un ansamblu normativ atât de amplu și de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o creațiune liberă a voinței oamenilor sau dacă, dimpotrivă, ea se impune acestei voințe din exterior, prin acțiunea unor factori existenți anterior operei de legiferare. Această preocupare, esențială pentru orice sistem de gândire juridică, vizează chestiunea determinării izvoarelor și a fundamentului dreptului. Este așa numitul raport dintre "dat și construit" în drept, examinat în majoritatea sistemelor închegate de filosofie a dreptului. In definitiv, este vorba despre o sarcină necesară a "explicației" juridice, în legătură cu "întemeierea" dreptului. Soluțiile oferite (în variante multiple) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
astfel de exprimare poate fi simbolul dorinței pentru o nouă situație, împreună cu tot ceea ce o însoțește (...); este suficient atunci să se dovedească convingerea largă după care indivizii și popoarele au dreptul respectiv"10. În opinia noastră, drepturile omului își au fundamentul într-o zonă meta-juridică, fiind generate în afara dreptului, însă nu în afara societății, ci doar în alte zone ale socialului (morală etc.). Această concepție a cuplării dreptului cu alte zone, contingente ale ansamblului social, pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
între "dat" și "construit". Atât doctrina clasică a dreptului natural (care situează drepturile omului din punct de vedere ontologic înainte de nașterea individului), cât și pozitivismul (care consideră că aceste drepturi sunt legate exclusiv de voința statului) reprezintă poziții extreme în ceea ce privește fundamentul drepturilor omului. Și în opinia noastră, geneza acestor drepturi este socială, dar ea se realizează într-o fază prejuridică și extrajuridică, căpătând doar ulterior, prin consacrarea și protecția juridică a valorii respective, caracter normativ. Procesul axiologic generator de drepturi ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective. Se adaugă, deci, o dimensiune instrumentală și o determinare de tip pozitivist, decurgând din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai multe etape. În primul rând, confruntarea ideologică, ce a dus la "Războiul Rece" din anii '50. Apoi, începând din a doua jumătate a anilor '60, realizarea unui climat de destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică și organizarea internă a statelor. În prezent, suntem martorii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție fundamentul juridic al Comunității însăși". Cu toate aceste precizări, este clar că neincluderea în Tratatul de la Lisabona a principiului supremației dreptului comunitar reprezintă un alt pas înapoi față de ceea ce se realizase prin Tratatul constituțional, document ratificat de 18 dintre cele 27
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care partea română a acceptat-o. Era evident și un test pentru o posibilă cooperare cu o țară din Est, care, deși făcea figură aparte în "lagărul socialist", era totuși o țară comunistă, care nu împărtășea toate valorile aflate la fundamentul Consiliului Europei. Miza era evidentă. Conducerea M.A.E., prin ministrul secretar de stat, Aurel Duma, m-a împuternicit să reprezint țara la această audiere. În decembrie 1988, la București, când am discutat despre perspectiva participării la lucrările Comisiei, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai forțele politice, ci și societatea civilă, locuitorii, beneficiarii de fapt și de drept ai acestor măsuri. 7. Pentru România, credem că această problemă ar putea constitui chiar și obiectul unui referendum național, fapt ce i-ar asigura un puternic fundament democratic, eficiență, stabilitate și viabilitate, ar ancora organizarea administrativă mai bine în specificul tradițiilor românești și ar racorda România la valorile țărilor europene dezvoltate, cu administrație publică eficientă. *** Sunt câteva reflecții, care ar putea fi avute în vedere de factorii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin restaurarea orașului și a templului, ci și pe baza unui sistem al credinței. În aceast] perioad] au fost f]cute ultimele ad]ugiri la Tora. Acest cod de legi care cuprinde primele cinci c]rți din Biblie, a devenit fundamentul unei etici a angajamentului solemn, bazat pe relația dintre zeitate și popor - o relație care, conform tradiției, dateaz], prin Moise, de la Avram. Interpretarea dat] de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] drept principala cauz] a devierii tendințelor naturale spre comportamentul moral. Cu toate c] Mencius își afirm] în mod liber ideile, el evit] formularea unei teorii normative în acest sens. Orientarea în funcție de orice expresie etic] inventat] determin] formarea a dou] „fundamente” ale comportamentului propriu: pe de o parte, încrederea în propriile instincte morale, iar pe de alt] parte, încercarea de a schimba aceste instincte pentru a fi în concordant] cu un model lingvistic sau cu un tao explicit. Acest lucru nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu și societ]țile lor. Asemenea iudaismului și creștinismului, începuturile Islamului se reg]sesc în ideea c] porunca divin] este fundamentul pentru stabilirea ordinii morale prin str]duința omului (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”). În alte p]rți din Coran, acelasi termen indic] conceptul unei moralit]ți revelate, care prezint] umanitatea cu o distincție clar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În alte p]rți din Coran, acelasi termen indic] conceptul unei moralit]ți revelate, care prezint] umanitatea cu o distincție clar] între bine și r]u, fapt care nu este un subiect al vicisitudinii umane. Creând din voința divin] un fundament pentru elaborarea unui cod moral, oamenilor li se acord] o oportunitate de a r]spunde prin dezvoltarea unei conștiințe raționale care s] poat] susține validitatea revelației. Deci, acțiunea uman] poate porni de la o bâz] mai extins] dac] rațiunea, ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personal], cât și în societate. Calitatea uman] care cuprinde conceptul de valoare etic] ideal] în Coran este inclus] în termenul taqwa, care apare în text, sub diferite forme, de pește dou] sute de ori. Acesta reprezint], pe de-o parte, fundamentul acțiunilor umane, iar pe de alt] parte, semnifc] conștiința care determin] ființele umane s] fie responsabile în fața lui Dumnezeu și a societ]ții. Aplicat într-un context universal mai extins, taqwa devine simbolul etic universal al unei comunit]ți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o orientare diferit] înspre sursele de la care deriv] valorile etice și înspre contextul de credinț] în care acestea dobândesc o semnificație. Poziția tradiționalist], așa cum este cuprins], de exemplu, în opera clasic] a fondatorului unei școli juridice, al-Shafi’i, afirmă c] fundamentele credinței țineau de practicare, nu de speculație. Fiind în totalitate împotriva credinței Mu’tazila potrivit c]reia rațiunea natural] facilita determinarea binelui și a r]ului, al-Shafi’i accentua revelația că principala surs] de definire. Având în vedere faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Aristotel și Platon. Discursul public adab, bazat pe limbaj și preocup]ri filosofice și morale, reprezint] o parte important] a moștenirii cosmopolite a eticii în Islam și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și gândirea filosofic]. Al-Farabi (m. 950 d.Hr.) susținea armonia dintre idealurile religiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice prin introspecție rațional] începe s] dispar], pentru a fi înlocuit] printr-o accentuare a nevoii unui consens între cet]țeni în ceea ce privește valorile publice și personale. Ins], de-a lungul tuturor fazelor, proiectul platonician se preocup] mai mult de stabilirea fundamentelor acestor valori decât de examinarea acestora prin ele însele și de înțelegerea implicațiilor lor în conduită zilnic]. El ne vorbește mult despre ce fel de persoan] ar trebui s] ne dorim s] devenim, si de ce (în mare, pentru c] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
același timp, ei ne-au oferit singurul mijloc prin care putem s] ne ad]postim de presupunerile pe care ni le impune societatea sau de ideologiile temporar la mod]. Putem deplânge faptul c] ei au consumat atâta energie în explorarea fundamentelor subiectului încât nu au mai avut forță s] se ocupe de problemele importante care constituie subiectul - ca și cum un matematician ar deveni atât de obsedat de problema naturii adev]rului matematic, încât ar uită cum s] fac] matematic]. Ins] această înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și etică, aceasta a fost sub forma demostr]rii c] diferențele mai sus menționate, sesizate între ideile de vitute provenind din filosofia Antichit]ții clasice și cele recurente în gândirea creștin] ar putea fi dezvoltate astfel încât s] ofere eticii un fundament și s] prezinte o relatare a adev]ratei virtuți, care ar fi corespunz]toare unei ființe umane inteligente. Scală Sfanțului Toma, referitoare la sinteză eticii și a teologiei morale, este vast]. Acoper] atât probleme teoretice, cât și normative și este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]