7,151 matches
-
primele zile din iunie 1939 dar programul zilnic era redus la 2 ore, între 21 00 și 23 00. Primul post de radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât cel din București sau cel din Tiraspol", scria Gazeta Basarabiei în iulie 1939. Postul de Radio Basarabia a fost inaugurat la Chișinău pe 8 octombrie 1939. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiația și favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Primul post de radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât cel din București sau cel din Tiraspol", scria Gazeta Basarabiei în iulie 1939. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrelor simfonice, corurilor fanfarei și operei, cel
Auditoriul Pușkin () [Corola-website/Science/324553_a_325882]
-
bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiația și favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Primul post de radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât cel din București sau cel din Tiraspol", scria Gazeta Basarabiei în iulie 1939. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrelor simfonice, corurilor fanfarei și operei, cel
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
marină din Galați. A fost licențiat al Facultății de limbă și literatura română (1962) și doctor în Filologie (1988) cu o lucrare originală despre motivul călătoriei în literatura fantastică a secolului XIX. În perioada 1954-1968 a lucrat ca redactor la Gazeta „Flotă Patriei”. În 1956 a debutat cu volumul de versuri „Marinar de Frunte”. Între anii 1968-1981 a fost redactor șef la Editură Militară, timp în care a fost redactor la peste 150 de cărți. A lucrat cu Nichita Stănescu "Un
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
Facultatea de Științe din cadrul Universității din București. După absolvirea acesteia, este profesor de matematică la diferite licee din București și Iași și apoi la Școala Politehnică din Timișoara. Alături de Traian Lalescu, Vasile Cristescu, Gheorghe Buicliu, este ales printre membrii Comitetului Gazetei Matematice. Printre temele studiate, se numără: seriile trigonometrice, funcțiile pătratice, ecuațiile diferențiale și integrale. A dat ecuația unei figuri cu patru foi din patru semicercuri egale. A studiat soluția generală a ecuației diofantice de forma: unde formula 2 A publicat peste
Valeriu Alaci () [Corola-website/Science/326053_a_327382]
-
este lovit pe la spate de o persoană necunoscută și stă o perioadă în spital. După ce-și revine, el află că Partenie trecuse granița în Principatele Române. În plus, ziaristul Policretti îl anunță că nu-i poate publica protestul în gazetele italiene din cauza situației politice tulburi din Italia. În aceste condiții, Frâncu decide să se întoarcă în Transilvania. Ajuns la moșia sa, boierul află de la Roșca, servitorul său, că autoritățile l-au acuzat că nu și-a plătit dările și i-
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
didactice din Rishon au început să scrie ele înseși noi manuale. Judelovitch a scris o carte de geografie și și-a redactat zi de zi lecții de stiinte naturale. În plus a scris literatura pentru copii,a fost printre redactorii gazetei ebraice pentru copii Olam Katan (Lume mică), de asemenea a scris reportaje în ziarul lui Ben Yehuda, de asemenea în gazetele ebraice contemporane „Hamelitz”, „Hamaggid”, „Hatzfira” etc. Cea dintâi grădiniță evreiască din Palestina (care există și în zilele noastre pe
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
redactat zi de zi lecții de stiinte naturale. În plus a scris literatura pentru copii,a fost printre redactorii gazetei ebraice pentru copii Olam Katan (Lume mică), de asemenea a scris reportaje în ziarul lui Ben Yehuda, de asemenea în gazetele ebraice contemporane „Hamelitz”, „Hamaggid”, „Hatzfira” etc. Cea dintâi grădiniță evreiască din Palestina (care există și în zilele noastre pe strada Shadal sub numele de Gan Alef) s-a înființat la Rishon Letzion în anul 1898- având educatoare care urmaseră un
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
la efortul de război britanic contra Turciei. Întors la Rishon Letzion în 1924, s-a ocupat cu scrierea de cărți, cu munci de editare și traduceri din franceză și germană. A colaborat la ziarele „Haaretz”, „Doar Hayom” etc precum și la gazete evreiești din Polonia și România. De asemenea David Judelovitch a fost activ în lojile francmasonilor din Palestina (lojă Heihal Shlomo din Jaffa) și din Alexandria (unde a fost președintele lojii „Socrates” pe care a reactivat-o), si a scris, între
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
moment se simțea nevoia înființării unor cursuri superioare de comerț. Această cerere s-a realizat în vara anului 1869, când s-a înființat pe lângă școlile centrale românești o școală reală și una comercială. La 19 iulie 1869, se publica în „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful” și „Trompeta Carpaților” deschiderea acestor două școli, organizate după cele mai bune modele de școli existente în acea perioadă. Conducerea școlii a fost încredințată profesorului doctor Ion Meșotă. Planurile de învățământ au fost întocmite de George Barițiu, iar
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” () [Corola-website/Science/326127_a_327456]
-
Tatăl său era ofițer, iar mama sa profesoară de latină și elină (greaca veche). Ulterior, familia Panaitopol s-a mutat la Giurgiu, unde viitorul matematician a urmat școala primară, gimnaziul și liceul. În timpul liceului, tânărul a adus contribuții valoroase la Gazeta Matematică și Fizică, în calitate de colaborator. A fost câștigătorul necontestat al olimpiadelor școlare de matematică, un adevărat lider al generației sale. În 1957, Laurențiu Panaitopol a devenit student al Facultății de Matematică și Fizică a Universității din București, unde s-a
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
pasiune de pregătirea loturilor olimpice, a compus o mulțime de probleme, adevărate bijuterii matematice, pe care le-a propus la diferite etape ale olimpiadelor de matematică. Timp de 40 de ani a fost unul dintre cei mai fervenți susținători ai Gazetei Matematice. Ca profesor de metodică în cadrul Facultății de Matematică, a format generații și generații de profesori.
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
colaborat la diverse publicații periodice precum "Junimea Literară", "Îndrumarea", "Glasul Bucovinei", "Orion", "Plai", "În Preajma Gândului", "Muncă Literară", "Petrodava", "Tinerimea Română", "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor", "Lanuri", "Acțiunea", "Revista Fundațiilor Regale", "Gândirea", "Azi", "Universul Literar", "Dacia Rediviva", "Curentul Literar", "Vremea", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinenilor", "Cele Trei Crișuri", "Gazeta Literară", "România Literară", "Tribuna", "Astra", "Ramuri", "Viața Românească", "Steaua", "Forum", "Pagini Bucovinene", etc. Mihaela Mudure, "Revizuire sau Canonizare?", articol "Tribuna", nr.182/2010
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
precum "Junimea Literară", "Îndrumarea", "Glasul Bucovinei", "Orion", "Plai", "În Preajma Gândului", "Muncă Literară", "Petrodava", "Tinerimea Română", "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor", "Lanuri", "Acțiunea", "Revista Fundațiilor Regale", "Gândirea", "Azi", "Universul Literar", "Dacia Rediviva", "Curentul Literar", "Vremea", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinenilor", "Cele Trei Crișuri", "Gazeta Literară", "România Literară", "Tribuna", "Astra", "Ramuri", "Viața Românească", "Steaua", "Forum", "Pagini Bucovinene", etc. Mihaela Mudure, "Revizuire sau Canonizare?", articol "Tribuna", nr.182/2010
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
prozator,istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi" (10) Activitatea de jurnalist : Între anii 1976 -1989 a fost redactor angajat al ziarului ,Delta" Tulcea - organul de presa al comitetului județean P.C.R. În anul 1990 a înființat și condus gazeta ,Cronicarul" Tulcea - săptămânal informativ-independent.A colaborat la mai multe publicații, printre care : Steaua Dobrogei- Tulcea, Cetatea culturală - Cluj, Dacia Magazin - New-York,Boema - Galați,Revista Sud - Bolintin Vale, Daima- Tulcea,Moldova literară - Iași, Fereastra - Mizil, Revista română de versuri și proză
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
în limba română. Alți scriitori, precum Vasile Aaron, Ion Barac, Dinicu Golescu, Gheorghe Asachi, Nicolae și Iancu Văcărescu, au căutat de asemenea să popularizeze ideile iluministe și au excelat în traducerea unor texte clasice. În 1829 a fost publicată prima gazetă în limba română cu periodicitate constantă („Curierul românesc”). Romantismul începe să pătrundă încet din Occident, și, influențați de el, scriu Ion Heliade Rădulescu („Zburătorul”), Vasile Cârlova, C. A. Rosetti, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu. În 1840 Mihail Kogălniceanu a
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
comentator al lui Buffon (Discours sur le style, 1884), istoric al literaturii franceze (Histoire de la litterature francaise jusqu'a Malherbe, 1892), Florescu a desfășurat și o insistentă activitate jurnalistică. Membru al Partidului Liberal, prieten cu Pantazi Ghica și colaborator la gazetele acestuia, s-a numărat între cei care au făcut o opoziție categorică Junimii și lui Titu Maiorescu: figurează în aproape toate foile antijunimiste („Românul", „Tranzacțiuni literare și științifice", „Revista contimporană", „Stindardul") și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului". A fondat
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
literare la Universitățile din București, Chișinău, Bălți, Cernăuți, Suceava, Târgoviște, Cluj, Sibiu, Alba Iulia, precum și la Accademia di Romania din Roma. A debutat, în 1961, cu versuri, în revista „Luceafărul. A colaborat, în timpul vieții, la mai multe reviste literare: „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Tomis”, „Poesis”, „Cultura”, „Ziua literară”, „Orizont”, „Cafeneaua literară”, „Caiete critice”, „Paradigma”. în volume: volume: În prezent scriitoarea, care este membră a Uniunii Scriitorilor din 1981, continuă să publice cronici de poezie și eseuri critice, locuind alternativ în București
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
(n. 1888, Lemberg - d. 1942, lagărul Bratzlaw, Transnistria) a fost un jurnalist evreu de expresie germană din Cernăuți. Împreună cu avocatul Dr. Elias Eliahu Weinstein a scos publicația "Czernowitzer Morgenblatt" („Foaia / Gazeta de dimineață din Cernăuți”) un ziar de limba germană, care a fost publicat la Cernăuți de un grup de ziariști, avocați și scriitori evrei în perioada 1918 - 1940, când localitatea a făcut parte din România, mai precis între 14 mai
Julius Weber () [Corola-website/Science/327592_a_328921]
-
revistei), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, Florin Tornea și George Vraca. Redactor-șef era Horia Deleanu. În „Cuvânt de început” la primul număr, din aprilie 1956, redacția amintește de „Gazeta Teatrului Național”, apărută cu mai bine de un secol în urmă, în 1835, una din primele strădanii spre întemeierea unei publicații teatrale permanente, care și-a suspendat apariția după câteva numere, prevestind prin dispariția ei și destrămarea societății Filarmonica, inițiatoarea
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
Israelitul Român ("Israelitulu Românu") a fost primul periodic evreiesc din Principatele Române, al cărui prim număr a apărut la 22 martie 1857, ca gazeta politică săptâmânală, cu întreruperi între 22 martie - 3 aprilie și din septembrie 1857, în limba română în semichirilice, imprimata la tipografiile I. Romanov, I. Kopainig și F. Ohm. De la 1 august 1868, la 12 ani dupa seria I, apare , seria
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
al ideii naționale - Horea”. La Congresul Partidului Național Agrar, desfășurat la București în ziua de 7 aprilie 1935, a fost numit de Octavian Goga, membru în Comisia pentru modificarea Constituției, alături de Ion Petrovici, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu ” În “Gazeta Mureșului” semnează articolul „Pentru 1 Decembrie 1936” Prin numirea lui Octavian Goga cu formarea noului guvern naționalcreștin, Dr. Aurel Baciu, decanul Baroului Județean Mureș, este cooptat ca subsecretar de stat la Departamentul Justiției. În această calitate, participă la instalarea noului
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herța
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herța” pentru compatrioții din raionul natal, a săptămânalului „Concordia” pentru românii din Ucraina, a revistei pentru copii „Făgurel” etc. Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei", "Septentrion literar", "Concordia", "Arcașul", "Țara fagilor", "Făgurel" și "Gazeta de Herța". O parte din poeziile sale au fost incluse în culegerile colective "Glasuri tinere" (Ed. „Carpați”, Ujgorod, 1971); "Metafore românești din Bucovina de nord. Antologie" (vol. I, ediție îngrijită de Vasile Constantinescu și Ion Puha; vol. II, ediție îngrijită
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]