11,589 matches
-
poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală, unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor autori de la aceste latitudini, ca Charles Dubos, Charles Batteaux, Anthony de Shaftesbury și James Harris 45) mai ales in Germania, în fecunda vecinătate a cercetării psihologice. Conceptele cele mai importante ale esteticii engleze și franceze (gust, frumos, regula, imaginație, geniu) au fost, practic, reelaborate aici, în ton cu rigoarea caracteristică meditației din această țară46. Filosofia sistematică încearcă să definească specificul competenței omului de a se relaționă cu frumosul prin raportare la celelalte facultăți subiective, printr-un efort de a determina
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o pânză prin mijlocirea rațiunii ar fi ca si cum am încerca să măsurăm cercul cu riglă 54). Se intensifică, în schimb, interesul pentru interioritatea subiectului, pentru forța creatoare a artistului cu originile ei necunoscute și căile neânțelese de manifestare -, astfel încât problemă geniului devine curând o temă fixă a cercetărilor estetice de-a lungul perioadei din istoria culturii germane care îi și poartă numele (die Geniezeit 55). Ca urmare a acestei mutări de perspectivă, în cea de-a doua jumătate a secolului al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu adevarat reflecției 57 punând în lumina subiectul interior. Fără de care, spune acest autor, de fapt nu se poate vorbi despre o estetică în sensul modern al cuvântului 58, fără de care lipsește tocmai baza indispensabilă unei construcții a acesteia. Despre geniu că individualitate creatoare apar în Germania, în această conjunctură de entuziaste și promițătoare deșchideri teoretice, mai multe texte. După speculațiile inițiale asupra conceptului (lucrări cu tendința mai degrabă moralista) Betrachtungen über das Genie [Reflecții asupra geniului] (1754), ale păstorului prusian
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
construcții a acesteia. Despre geniu că individualitate creatoare apar în Germania, în această conjunctură de entuziaste și promițătoare deșchideri teoretice, mai multe texte. După speculațiile inițiale asupra conceptului (lucrări cu tendința mai degrabă moralista) Betrachtungen über das Genie [Reflecții asupra geniului] (1754), ale păstorului prusian Sebastian Friedrich Trescho și Betrachtung über den Menschen [Reflecție asupra omului] (1755), a cunoscutului scriitor Christoph Martin Wieland -, în 1759 este lansat în Berlin primul studiu considerat filosofic pe această temă, semnat de profesorul Friedrich Gabriel
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și Betrachtung über den Menschen [Reflecție asupra omului] (1755), a cunoscutului scriitor Christoph Martin Wieland -, în 1759 este lansat în Berlin primul studiu considerat filosofic pe această temă, semnat de profesorul Friedrich Gabriel Resewitz: Versuch über das Genie [Eseu despre geniu]. Trei ani mai târziu se publică, de asemenea, eseul lui Karl Friedrich Flögel, între ale cărui surse figurează Dubos, Helvetius, Wieland, Resewitz și Baumgarten, iar în 1782 se traduce în germană (că Entwicklung des Begriffs von Genie [Evoluția conceptului de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Trei ani mai târziu se publică, de asemenea, eseul lui Karl Friedrich Flögel, între ale cărui surse figurează Dubos, Helvetius, Wieland, Resewitz și Baumgarten, iar în 1782 se traduce în germană (că Entwicklung des Begriffs von Genie [Evoluția conceptului de geniu]) o scriere a lui Johann Sulzer, difuzată încă din 1757 în limba franceză sub titlul Essai sur le génie59. Dar competența lui Kant în această materie nu se reducea la simplă și exclusivă informație librescă. Meditația personală s-a văzut
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant în această materie nu se reducea la simplă și exclusivă informație librescă. Meditația personală s-a văzut, desigur, implicată și ea, în mod complementar și inevitabil, în contextul exercițiului didactic. Macmillan precizează că filosoful s-a ocupat de problema geniului de-a lungul a mai bine de treizeci de ani de activitate universitară la catedrele de Logică și de Antropologie 60, sub influența lui Alexander Baumgarten, în primul rând, iar apoi a scoțianului Alexander Gerard, la al carui Eseu despre
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de-a lungul a mai bine de treizeci de ani de activitate universitară la catedrele de Logică și de Antropologie 60, sub influența lui Alexander Baumgarten, în primul rând, iar apoi a scoțianului Alexander Gerard, la al carui Eseu despre geniu din 1774 (tradus doi ani mai târziu în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului în perimetrul acesteia din urmă că o consecință a fundamentării psihologiei, recunoașterea subiectivității ca bază a teoriei frumosului este și un reflex al cursului științei timpului, care, în virtutea noilor sale direcții de evoluție, jalonate încă în atmosferă Renașterii (prin cercetători
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a numelor date, în diferite epoci, zone geografice și doctrine filosofice, forței creatoare "supraconștiente" a omului, din India și Grecia Antichității până la Jean Jacques Rousseau, Ralph Waldo Emerson ori Eduard von Hartmann atman, purusha, rațiune eternă, nebunie divină, lumina interioară, geniu, inspirație, elan creator, intuiție etc. -69), deși, pentru mulți alții, activitatea poetica s-ar putea rezumă în "ecuația" rațiune tehnică muncă. Două poziții contrarii prin disponibilitățile luate în considerare, deci, dar coincidențe prin efectele acestora, si care instituie, astfel, o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
care determină apariția lui dincolo de datele imediate ale experienței. Nu se întreabă, în primul rând, ce este sau cum este poezia, ci în virtutea orientării analitice a vremii, mai înainte semnalată aici cum este ea posibilă ca produs al artistului de geniu. Discuta, cu alte cuvinte, tocmai... "zeul", în ipostaza lui creatoare. "Cu spirit și gust", dar nu numai Când vorbește despre poezie că "artă frumoasă" (de fapt cea dintâi între artele frumoase, în concepția să nu în sens istoric ci estetic
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a lui Alexander Gerard), gustul se modelează, se "corectează și evoluează", se educa și se rafinează în contact cu un mediu specializat (cu maeștri, creatori și opere de artă); în strânsă dependența, inevitabil, de specificul istoric al fiecărei epoci. Deși geniul este prezentat de filosoful din Königsberg drept o "condiție indispensabilă (condițio sine qua non)"94 a creației poetice, participarea gustului apare ca fiind chiar mai importantă în această activitate. Pentru că, dacă nu este bine stăpânit și îndrumat, geniul poate produce
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
epoci. Deși geniul este prezentat de filosoful din Königsberg drept o "condiție indispensabilă (condițio sine qua non)"94 a creației poetice, participarea gustului apare ca fiind chiar mai importantă în această activitate. Pentru că, dacă nu este bine stăpânit și îndrumat, geniul poate produce, în virtutea forței sale "oarbe", adevărate dezastre. Sarcina acestei necesare acțiuni moderatoare asupra geniului îi revine facultății de judecată a frumosului, care, scrie filosoful, îl disciplinează și "îi imprimă un curs, indicându-i limitele de acțiune adecvate finalității"95
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
qua non)"94 a creației poetice, participarea gustului apare ca fiind chiar mai importantă în această activitate. Pentru că, dacă nu este bine stăpânit și îndrumat, geniul poate produce, în virtutea forței sale "oarbe", adevărate dezastre. Sarcina acestei necesare acțiuni moderatoare asupra geniului îi revine facultății de judecată a frumosului, care, scrie filosoful, îl disciplinează și "îi imprimă un curs, indicându-i limitele de acțiune adecvate finalității"95. Care îl călăuzește pe artist în timpul procesului creator, induce în mod spontan (independent de orice
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lumina de analiză scrierilor sale în contextul istoriei esteticii sau prin referințe la teoria literaturii conduce, pornind de la aceste întrebări și urmărind implicațiile ideilor și noțiunilor de lucru, la conturarea a trei teze kantiene fundamentale privitoare la creația poetica: 1) geniul este un compus din natură și raționalitate, ale cărui manifestări sunt strâns legate și influențate de sociabilitate; 2) condiția de posibilitate a metaforei este jocul liber concurent al facultăților subiective, imaginația și intelectul; 3) poezia reprezintă un mod particular de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
particular de cunoaștere a omului și a lumii în deschiderea suprasensibilului. Le prezentăm, pe rând, în paginile ce urmează. ÎI. TEZE DE POETICA Genius și civis Poezia, citim în cea de-a treia Critică, "datorează originea să aproape în întregime geniului"97. Ce sens dădea Kant conceptului de geniu, care, desi mult discutat în epoca să, nu era, totuși, câtuși de puțin nou? Unul pornit de la cel care circulase în mediile erudite europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în deschiderea suprasensibilului. Le prezentăm, pe rând, în paginile ce urmează. ÎI. TEZE DE POETICA Genius și civis Poezia, citim în cea de-a treia Critică, "datorează originea să aproape în întregime geniului"97. Ce sens dădea Kant conceptului de geniu, care, desi mult discutat în epoca să, nu era, totuși, câtuși de puțin nou? Unul pornit de la cel care circulase în mediile erudite europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din 1575, spaniolul Juan Huarte de San Juan (medic
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în întregime geniului"97. Ce sens dădea Kant conceptului de geniu, care, desi mult discutat în epoca să, nu era, totuși, câtuși de puțin nou? Unul pornit de la cel care circulase în mediile erudite europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din 1575, spaniolul Juan Huarte de San Juan (medic și gânditor originar din zona Navarrei), spre exemplu, plecând de la tratatul aristotelic De anima [Despre suflet] și de la semnificația cuvântului intelect de "forță generativa" care "fecundează și dă naștere" conceptelor
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
curentă între "filosofii naturali" -, parcurge mai apoi scrierile sfinte care vorbesc despre "generarea verbului divin" în "aceiași termeni de tată și fiu" și de "a procrea și a da viață", pentru a ajunge la concluzia că Dumnezeu a fost numit geniu ("care vrea să zică marele procreator") din cauza puterii fecundante a intelectului său98. Derivat din verbul gignere, cum pomenește și acest autor, genitor însemna, într-adevăr, în latină, "tata", "producător", "creator". Iar genius se folosea cu semnificația legată de această idee
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a fiecărui individ, de temperament, inclinații, talente particulare. Că cel artistic. În Pro A. Licinio Archia poeta oratio, Marcus Tullio Cicero apară un scriitor a cărui cetățenie română este pusă la îndoială invocând, după argumentele juridice de rigoare, și "gloria geniului" acestuia, cu beneficiul spiritual consecutiv pe care literatura îl reprezintă pentru societate. Iar în Epistola a II-a (Cartea a II-a), în care vorbește despre cei doi frați din Romă, atât de diferiți prin caracterul lor, unul dedat odihnei
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]