9,375 matches
-
-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte gloria promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Dar oare nu este clară voința de putere atunci când acest cuvânt are cea mai mare frecvență de apariție În discursurile politicienilor: „putere”, „mare putere”, „superputere” etc. ? Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte gloria promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
am pierdut"); recurge adesea la rime (cum ar fi rima în -ut de la proverbul precedent), se pun în relație părți cu un număr egal sau apropiat de silabe; se stabilesc simetrii sintactice sau semantice: "Cine învinge fără pericol, triumfă fără glorie"; recurge la construcții sau cuvinte arhaice. Din punctul de vedere al ambreierii enunțiative, el este în mod necesar non-ambreiat; este vorba de generalizări care nu sînt ancorate într-o situație de enunțare particulară și a căror sursă enunțiativă a dispărut
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
e difuzarea. Cartea și tălmăcitorii ei, expozițiile și reproducerile artistice, muzeele, instrumentiștii muzicali și cântăreții, teatrul, cinematograful, radiodifuziunea și mai ales școala de toate gradele constituie laolaltă mijloacele de difuzare a culturii. Nu trebuie să înșele pe nimeni faptul că gloria se acordă mai ușor interpreților decât creatorilor. Oricât de celebru ar fi un interpret, actor, virtuos vocal sau instrumental, el nu e altceva decât un reproducător sau un difuzor, o anexă a geniului care a plăsmuit ceea ce al doilea interpretează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vane din Vechiul Testament: „Să nu-ți faci ție chip cioplit!”cât din împrejurările istorice, în care creștinismul avea de luptat cu păgânismul Eladei, care diviniza statuile. Poporul grec, care deține în istoria lumii supremația geniului statuar, a renunțat la această glorie în momentul când a intrat în ortodoxie, fiindcă statuile lui, care au rămas până azi modele de perfecțiune, erau identice cu zeii adorați. Această renunțare la propriul său geniu, în fața adevăratului Dumnezeu descoperit prin Iisus Hristos, e dovada cea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ocupă în ea un loc imens fiindcă el e obiectul mântuirii, pentru care Hristos s-a întrupat luându-i chipul, înnobilându l și făcându-l astfel vrednic să fie glorificat de vraja penelului. Pictura religioasă e spiritualizarea omenirii în lumina gloriei cerești. Centrul ei de gravitate e dincolo de lumea vizibilă. Ea e frumusețea din lume văzută în cauza ei transcendentă, care e frumusețea divină. Procesul de autonomizare a picturii moderne e o degradare treptată din această înălțime. Acest proces îl putem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transfigurată în eternitate. Din ordinea contingență a imperfecțiunii terestre, formele concrete reapar în ordinea veșnică, strălucind de frumusețea nemuritoare. Prin Iisus Hristos s-a sfințit omenirea întreagă și formele spirituale ale sfinților săi dăinuiesc, acolo sus, pure și circumscrise în gloria dumnezeiască. Sofianismul lumii create e o regăsire și o recunoaștere de-a pururea a lucrurilor în arhetipurile lor transcendente. Expresia „în sânul lui Avraam” sau „în corturile drepților”, unde nu mai e durere și suspin, vrea să spună regăsirea și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelația lui Dumnezeu, tot așa pictura bisericească e revelația cerului în suflet. „Intru în biserică, înăbușit de gânduri ca de niște spini, zice Damaschin podoaba picturii mă atrage și mă uit, îmi desfătează vederea ca o livadă și, pe nesimțite, gloria lui Dumnezeu pătrunde în suflet”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, p. 45). Teoria damaschiniană a picturii și, prin analogie, a poesiei, e valabilă pentru artă în general. Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al existenței lui fără sfârșit. Ea e dorul fluturelui de noapte după stea. Ea nu e numai prețuirea Frumuseților ce ne cad sub ochi, ci o strădanie pasionată de-a atinge Frumusețea de sus. Inspirați printr-o preștiință extatică a gloriilor de dincolo de mormânt, noi ne trudim încercând prin mii de combinații ale lucrurilor și ale gândurilor din vremelnicie să atingem o parte din această Frumusețe, ale cărei adevărate elemente nu aparțin, poate, decât veșniciei. Atunci când Poesia sau Muzica, cea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fie la artificiile formale ale tuturor lozincilor abracadabrante ce bântuie arta, fie la pornografie, fericit că a provocat o celebritate de scandal sau a cucerit astfel grația gustului vulgar. În artă, mai mult ca oriunde, invidia, orgoliul și setea de glorie inventează cele mai mizerabile mijloace de exhibiție pentru a cuceri atenția publică. Și nu e metodă mai practicată pentru a o cuceri decât tocmai simularea disprețului față de vulg și izolarea ostentativă în turnul de ivoriu al așa-zisei arte pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mijloace de exhibiție pentru a cuceri atenția publică. Și nu e metodă mai practicată pentru a o cuceri decât tocmai simularea disprețului față de vulg și izolarea ostentativă în turnul de ivoriu al așa-zisei arte pentru artă. Când setea de glorie e dublată de setea de bani, atunci se renunță la hermetismele formale și artistul îmbrățișează temele ce ațâță înclinările animalice din om. Cei care fabrică teorii de apărare a libertății artistice nu apără niciodată arta adevărată, pe care nimeni n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea inspirației pe calapoadele Greciei vechi. În acest curios și unic fenomen de renunțare la sine și de imitație socotită ca un titlu de glorie, ideea de rasă latină nu joacă nici un rol, pentru că nu Roma slujește modelele artistice, ci Atena clasică, Alexandria sincretismului hibrid și Asia Mică a putrefacției eleniste. Firește, nu toată literatura franceză e la fel. în interesanta lucrare Le genie du
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de civilizație a omenirii, și la paradisul ceresc, a cărui aspirație ridică până în vecinătatea cerului plăsmuirile culturii. Spiritul omenesc însă, biciuit de nostalgie, descoperă urmele paradisului chiar în această viață, ce se zbate sub imperiul păcatului. Ideea acestor urme ale gloriei din care a căzut omul nu e o născocire a fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care atestă că fondul adânc al naturii create a rămas totuși bun sub păcat și e capabil de o nouă biruință, când îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cor de laudă în Biserica slavei sale. Dacă violența politică ar înăbuși credința sub orice formă și dacă toate altarele de închinare s-ar dărâma și, în urma tuturor, ar rămâne neatinsă în lume marea artă câtă s-a făurit în gloria lui, ea ar fi de ajuns să reapnndă în suflete numele Domnului și nostalgia paradisului. Anticrist ar trebui să distrugă însăși esența culturii europene ca să întunece, pentru o vreme, numele lui Iisus din inimi. în orice artist de rasă se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și generativiste aflate în vogă în anii '60. Dimpotrivă, unul dintre cei mai influenți cercetători ai "discursului repetat" din spațiul cultural german - Harald Burger - și-a declarat încă de la începutul deceniului opt reticența față de generativismul aflat pe atunci în plină glorie: "Un model- standard chomskyan fundamentat pe sintaxă ar fi [...] cel mai puțin adecvat pentru a oferi o descriere a unor deficiențe de acest fel; în niciun caz nu e posibilă o explicare a restricțiilor respective în acest cadru [conceptual - n.n.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pierdere evidentă de timp. Și șeful din epocă al Securității, faimosul general Gheorghe Pintilie, fost Pantelei Bodnarenko, alias Pantiușa acum, s-ar fi putut întreba, asemeni unui personaj al lui Caragiale: " Ce căuta neamțul în Bulgaria?"" (Mihai Pelin, "Final fără glorie - Siguranța și Securitatea versus Legația Franței", în Jurnalul național, 30.08.2006, http://www.jurnalul.ro/stire- special/final-fara-glorie-siguranta-si-securitatea-versus-legatia- frantei-2-13414.html) 2.3.3. Ultimul subtip constă în reîncadrarea "slabă" marcată explicit, cu ajutorul unui conector comparativ, de ordin frastic sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Constantin, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, Eminescu, București, 1981. Colțun, Gheorghe, Frazeologia limbii române, ARC, Chișinău, 2000. Copceag, Dumitru, "Rumänisch: Phraseologie" [1989], în Studii de lingvistică, ediție de I. Mării și N. Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 2001, pp. 136-174. Corpas Pastor, Gloria, Manual de fraseología española, Gredos, Madrid, 1996. Corpas Pastor, Gloria, Diez años de investigación en fraseología. Análisis sintáctico-semánticos, contrastivos y traductológicos, Iberoamericana, Madrid, 2003. Corrigan, Roberta, Edith A. Moravcsik, Hamid Ouali și Kathleen M. Wheatley (eds.), Formulaic Language, vol. 1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Gheorghe, Frazeologia limbii române, ARC, Chișinău, 2000. Copceag, Dumitru, "Rumänisch: Phraseologie" [1989], în Studii de lingvistică, ediție de I. Mării și N. Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 2001, pp. 136-174. Corpas Pastor, Gloria, Manual de fraseología española, Gredos, Madrid, 1996. Corpas Pastor, Gloria, Diez años de investigación en fraseología. Análisis sintáctico-semánticos, contrastivos y traductológicos, Iberoamericana, Madrid, 2003. Corrigan, Roberta, Edith A. Moravcsik, Hamid Ouali și Kathleen M. Wheatley (eds.), Formulaic Language, vol. 1: Distribution and Historical Change, Vol. 2: Acquisition, Loss, Psychological Reality
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, p. 90. 72 Ibidem, pp. 95-96. 73 Ibidem, pp. 100-101. 74 Ibidem, pp. 104-105. 75 Federica Casadei, Metafore ed espressioni idiomatiche: uno studio semantico sull'italiano, Bulzoni, Roma, 1996. 76 Gloria Corpas Pastor, Manual de fraseología española, Gredos, Madrid, 1996. Idem, Diez años de investigación en fraseología. Análisis sintáctico- semánticos, contrastivos y traductológicos, Iberoamericana, Madrid, 2003. Vicent Salvador și Adolf Piquer (eds.), El discurs prefabricad: estudis de fraseologia teòrica i aplicada
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al voievodului-principe transilvan Bethelen Gábor, recunoșteau reîntoarcerea totală la învățăturile Vechiului Testament: îi rupseseră toate legăturile cu comunitățile creștine, respectau sărbătoarea de sâmbătă, urmau datinile religioase ebraice și socoteau drept obligatorii cinci cărți ale lui Moise. În epoca ei de glorie, această comunitate prozelită, cu totul specială, dispunea de 20-30 de mii de adepți în satele din comitatele Odorhei, Mureș sau Ciuc, numai că, în urma conflictelor permanente cu autoritățile, sub influența reconvertirilor forțate, numărul lor, pe parcurs, a scăzut simțitor. În
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Existau școli medii în zone rurale în care profesorii citeau de plăcere în limbile latină și greacă. În apropierea satelor se organizau reprezentații de teatru la care participau țăranii din zonă. Tot în această perioadă engleză atinge perioada sa de glorie prin piesele lui Shakespeare. Și tot aici nu trebuie uitați nici scriitori ca Ben Johnson sau Milton. Totuși forma relativ liberală de conducere a Angliei a determinat stări conflictuale și lupte pentru putere. Una dintre cele mai cunoscute este cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
zeul bunei credințe). Lucrarea mântuitoare aparține lui Hristos; El se jertfește în locul omului, "prin meritele lui și acoperindu-i păcatele cu pulpana hainei lui". Altfel spus, rolul ființei umane este pasiv, ea primind lucrarea mântuitoare ca un dar Soli Dei gloria va adăuga mai târziu Calvin, după Sfântul Pavel. Pornind de la faptul fundamental potrivit căruia Hristos realizează lucrarea mântuirii, plătind pentru păcatele umane, catolicismul pune accent și pe implicarea omului care "ia parte, în el" la această jertfă ce se prelungește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]