12,265 matches
-
al căror prestigiu și putere erau contestate, mențineau o atitudine suspicioasă și competitivă unul față de celălalt. Cu alte cuvinte, relațiile dintre statele balcanice semănau foarte mult cu cele dintre marile puteri europene. MIȘCAREA NAȚIONALĂ BULGARĂ Prin deceniul al șaptelea, guvernul grec și cel sîrb au fost confruntate cu o mișcare națională bulgară, ale cărei obiective teritoriale intrau în conflict flagrant cu cele ale lor. Evoluția comparativ lentă a agitației naționale bulgare poate fi ușor înțeleasă. Situată geografic mai aproape de Constantinopol decît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
expuse controlului militar. Înlăturarea dominației culturale grecești, care era un rezultat firesc al dezvoltării istorice anterioare și fusese aprobată de Poartă și într-o oarecare măsură și de Rusia, era greu de realizat. Mai mult, spre deosebire de sîrbi, muntenegreni, români și greci, bulgarii nu aveau nici o instituție centrală care să poată organiza și uni poporul bulgar; biserica se afla sub controlul fanarioților. La început, ei nu aveau nici o legătură cu vreo putere străină care să poată acționa în sprijinul intereselor lor în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nord de Munții Balcani. Ulterior însă, situația s-a îmbunătățit considerabil. Negustorii și oamenii de afaceri bulgari au profitat în special de declinul influenței grecești în capitala imperiului după revoluția grecească; ei au reușit să-i elimine pe concurenții lor greci în multe domenii. Cu toate că existau deja puternice colonii de negustori bulgari la Constantinopol, București și în alte localități, acestea s-au extins și au devenit mai prospere. Desființarea drepturilor otomane de preempțiune în Principate a fost și ea în interesul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nici el, nici guvernul rus nu doreau o nouă slăbire a Patriarhiei sau iscarea unor certuri în rîndul ortodocșilor din Balcani. Atunci cînd negocierile nu au dus la nici un rezultat, liderii bisericii bulgare au acționat, expulzîndu-i în 1866 pe episcopii greci. Poarta a devenit serios preocupată de situația nou creată. Nevoind să fie pusă în fața unei revolte a bulgarilor în privința aceasta, ea a fost de acord cu instituirea unei biserici bulgărești separate. Dezbaterea a trecut apoi de la înființarea unei astfel de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
situația nou creată. Nevoind să fie pusă în fața unei revolte a bulgarilor în privința aceasta, ea a fost de acord cu instituirea unei biserici bulgărești separate. Dezbaterea a trecut apoi de la înființarea unei astfel de instituții la jurisdicția ei teritorială. Guvernul grec a intervenit și el în controversă. În ciuda faptului că insistase asupra înființării unei organizații ecleziastice naționale după obținerea independenței, el nu era gata să accepte o cerere similară a bulgarilor din cauza implicațiilor viitoare ale unei asemenea acțiuni. Evident, teritoriul care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
permisiunea să o facă. Actul acesta deschidea calea unui contact mai bun între organizațiile bisericii creștine. În anii următori, Exarhia a reușit să realizeze un progres considerabil în detrimentul Patriarhiei grecești. Soluția aceasta era desigur inacceptabilă pentru Patriarhie și pentru guvernul grec. În martie 1872, exarh a devenit Antim I, care a anunțat apoi separarea bisericii lui de Constantinopol. Drept replică, patriarhul l-a declarat schismatic. Cu toate acestea, cu sau fără aprobarea Patriarhiei, luase ființă o biserică bulgară. Crearea ei a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
niciodată asigurări satisfăcătoare, sîrbii au intrat în război la 13 decembrie, după căderea Plevnei. Ei erau îngrijorați ca nu cumva, în caz că Serbia n-ar fi intrat în luptă, revendicările lor să nu fie luate în seamă la conferința pace. Guvernul grec se afla în orice caz într-o postură mai dificilă decît cea a celorlalte două state. Pe de o parte apăruse evidentă posibilitatea de a dobîndi noi teritorii, dar pe de altă parte guvernul britanic exercita o presiune constantă pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a împiedica Grecia să intervină în conflict. Un pericol și mai mare era prezentat de faptul că sprijinul Rusiei urma să fie cu siguranță acordat slavilor din Balcani, în primul rînd bulgarilor. Ca și guvernele habsburgic, britanic și român, liderii greci se opuneau creării unor state slave întinse. Ei fuseseră șocați de deciziile luate la conferința de la Constantinopol, care stabilise includerea în provinciile bulgărești a teritoriilor considerate de ei drept grecești din punct de vedere etnic. Naționaliștii înflăcărați erau convinși că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra Bosniei și Herțegovinei și fusese cu siguranță creat un întins stat slav. Acordul lovea mai ales în interesele britanice și habsburgice, astfel că ambele puteri au protestat energic împotriva lui. O flotă britanică a intrat în Strîmtori. Guvernele român, grec și sîrb și-au manifestat și ele clar nemulțumirea. Poziția sîrbilor era deosebit de dificilă. Era evident că patronajul rușilor urma să fie de acum înainte pus exclusiv în slujba intereselor bulgarilor. De fapt, guvernul rus le-a comunicat reprezentanților sîrbi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Serbiei li se recunoșteau independența. Muntenegru obținea un port la Marea Adriatică, dar nu atît de mult teritoriu cît dorise. Serbia primea doar ceva pămînt în plus. Cu toate că năzuințelele grecilor nu erau încă împlinite, articolul XXIV al tratatului stabilea ca guvernul grec să inițieze negocieri cu Poarta, iar dacă cele două state nu cădeau de acord asupra rezolvării problemei teritoriale, atunci marile puteri urmau să medieze disputa. Cu toate protestele reprezentanților români la conferință, guvernului lor i se cerea totuși să cedeze
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
naționale, bazîndu-se pe puterea și pe influența unui conducător puternic, Ali Pașa, și a membrilor familiei Bushati. Loialitatea și obediența lor se puteau schimba radical. Ei luptau atît alături de, cît și împotriva armatei otomane și puteau coopera cu vecinii lor greci și slavi sau să intre în conflict armat cu aceștia. Avînd din nou regiunea sub control, Poarta putea introduce unele reforme. Cu toate că timarele au fost desființate în 1832, măsura aceasta a avut un efect minim asupra țării. În majoritatea zonelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1821 în Barbara Jelavich, Russia and Greece during the Regency of King Othon, 1832-1835, Institute for Balkan Studies, Thessaloniki, 1962, pp. 124-128. 13 Douglas Dakin, The Greek Struggle for Independence, 1821-1833, Batsford, London,1973, p. 59. 14 Din Cîntecul poetului grec din poemul Don Juan, în Robert M. Gay, ed., The College Book of Verse, 1250-1925, Houghton Mifflin, Boston, 1927, pp. 358-361. (Versiunea în limba română reprodusă din Byron, Opere, vol. 3, traducere de Aurel Covaci, Editura Univers, București,1987, pp.
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
este mai lung cu aproape 80 km, dar merită străbătut, intrarea făcându-se prin partea de nord-est, prin Baldovinești-Chercea. Aici s-a născut Panait Istrati, a copilărit în Baldovinești - un gen de zonă satelit a Brăilei de odinioară, înțesată de grecii angrosiști pripășiți aici. Pe strada principală se mai păstrează încă locația a ceea ce a fost cândva bodega „Moș Anghel”, astăzi refăcută substanțial. Cu scrierile sale eu m-am întâlnit mult mai târziu, cred că eram prin prima treaptă de liceu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri cu aspect insular în uriașa sa arenă granitică: vf. Greci 467 m, vf. Moroianu 434 m, vf. Căpușă 437 m, vf. Priocea 410 m, vf. Sulucul Mare și Culmea Pricopanului. Tot ceea ce presupune aici element natural, fie el geografic, fie biologic ori istoric este protejat, bine conservat și se regăsește
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii.” Amator de vânătoare, Nicolachi a înnoptat, într-o iarnă geroasă, la casa unor țărani
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și prădați de hoții din preajma vadului. Într-o zi mi-a arătat două clopote vechi din bronz inscripționate cu niște semne ciudate, necunoscute mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m am dus și am ciocănit toți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori greci din Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a curmezișul patului și, ridicându
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
evenimentul să se cheme Sărbătoarea Culorilor. Stropirea o făceau într-o singură zi pompierii colonelului Iordache, vopseaua o furniza la preț promoțional firma angrosistului Postolache, baloanele de spânzurat în copaci și de dat la copii le primeau gratis de la investitorul grec Ițic Antonachis, ba chiar și gata umflate, fiindcă fabrica de baloane tocmai inaugurată în halele fostului combinat siderurgic obținea aerul la un preț extrem de convenabil de la una dintre firmele primarului, iar muzica nu era o problemă. Când primarul, care de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ca retardații spre tavan, bolborosea: „Aha, Kant, Kant... Ia să vedem ce avem. Avem Critica rațiunii pure, avem Critica rațiunii practice și avem Critica puterii de judecată“. Cum rostea cineva un nume de filozof sau de scriitor, indiferent că era grec din vremea lui Pericle sau raționalist francez din secolul al XVII-lea, ca Descartes, Clăpocea părea să se trezească brusc din veșnica sa mahmureală de după bairam și turuia: „Descartes, aha, René Descartes! Gata, știu: Discurs despre metodă“. Bețivanii rămâneau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Și ca la orice chef demn de acest nume, românul își manifesta surplusul de sentimente, preaplinul trăirilor interioare prin intermediul cântecelor; ceea ce e un lucru pozitiv absolut benefic din punct de vedere psihologic, ducând sufletul la un catharsis după cum spun filosofii greci, la o înălțare și curățare a păcatelor omenești. Iar dihăniile noastre păroase numai îngerași nu erau. Așa că... da, cântau. Cum? Aveți răbdare. Mai întâi să luăm notă de repertoriul abordat. Din multitudinea de cântece masacrate fără milă pe altarul sacrosanctei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
era extrem de îngrijorată; intrase în panică. Mâncați copii, mâncați boabe fierte, că poate Bunul Dumnezeu ne va ajuta și de astă dată. Trebuie să avem încredere în mila și iertarea lui. Acum, mai mult ca oricând, era valabilă cugetarea filozofului grec obligat să bea cucută: Mănânci pentru a trăi, nu trăiești pentru a mânca." (Socrate) În mijlocul mesei era așezată farfuria de aluminiu în care mama pusese boabele fierte. Lângă farfurie se afla cănița plină cu boabe de porumb în care fâlfâia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
întreprinderi multinaționale unde lucrez în acest moment. Fur de la bogați și dau sărmanilor, un neo-haiduc de Geneva. Imaginea occidentalului naiv, bogat și numai bun de jecmănit există în imaginarul colectiv al mai tuturor popoarelor din Orient. De exemplu, în limba greacă, cuvântul koutofrangos desemnează francezul naiv, nu foarte inteligent, "bun de furat". Iar verbul a jecmăni vine din maghiarul zsakmany, care înseamnă a prăda. Cea mai bizară, paradoxală, înfricoșătoare rugăminte către Dumnezeu pe care am auzit-o astăzi: aceea de a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de Cotnari cu gust dulceag și miros de dop și a unor mici chinuiți, fără usturoi prea mult în compoziție, "să nu mirosim în autobuz..." Remarcă referitoare la poporul helvet, de data aceasta adevărată și nerăutăcioasă, făcută de Yannis, specialist grec în mititei și souvlaki, patron al tavernei Le Star din cartierul rău famat Paquis. Este ora 23.30, ultimii tăciuni ai focului prieteniei dintre românii de la Geneva se stinge încet, încet. Ai văzut, în timpul manifestațiilor anti-G8 de la Geneva de la începutul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
zoom capabil să detecteze și mișcările unei furnici pe un parbriz. Nu am observat-o până atunci. Știa el ce știa, săracul Mehdi, tunisian și musulman practicant... Fapt divers: în anul 1698, s-a încercat înființarea unui colegiu în limba greacă la Gloucester Hall, Oxford. Circa 15 studenți greci au fost trimiși mai de voie, mai de nevoie la Oxford. A intervenit însă o problemă: grecii găseau că mâncarea englezească și felul de a trăi al englezilor sunt atât de îngrozitoare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe un parbriz. Nu am observat-o până atunci. Știa el ce știa, săracul Mehdi, tunisian și musulman practicant... Fapt divers: în anul 1698, s-a încercat înființarea unui colegiu în limba greacă la Gloucester Hall, Oxford. Circa 15 studenți greci au fost trimiși mai de voie, mai de nevoie la Oxford. A intervenit însă o problemă: grecii găseau că mâncarea englezească și felul de a trăi al englezilor sunt atât de îngrozitoare încât au decis să se întoarcă acasă. Aceasta
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]