7,197 matches
-
povestitorilor comnicând varianta galițiana a vieții în "stetl", de tipul Ion Călugăru, avem - din fericire - și modalități regățene, perfect acomodate morfologiei stilistice și de atmosfera ale vivacității practicate de un Mihai Sebastian. Adaug imediat, ca să fiu bine înțeles, ca proiecțiile imaginarului sau etalează o problematică numai subiacent evreiască, în rest el fiind strălucit înscris în constantele de trăire ale prozei românești și că discurs, dar mai ales că reflexivitate. Singular, deoarece atacă problematică evreiască din capul locului, mă gîndesc la personajul
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
și harnice / fetele adună celulele moarte ale creierului meu / și le căra într-o prelata pe scara de incendiu / spre spălătorie, unde le spală, le freacă / până devin perle de curățenie" (Pe scara de incendiu). În Sezon mort apare întreg imaginarul depresiei: albul orbitor al saloanelor de spital, narcoticele, pansamentele, alcoolul, iodul, venele înghețate (simbol al încetării funcțiilor vitale). Iubirea însăși e o experiență vătămătoare: "Strălucitoare-i iubirea lama subțire de-otel strânsă-n palmă" (Exerciții de uimire). Trecerea prin viață
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
alături e marea/ rîvnind la falca de asin veche-n furnici/ furisată-ntr-o groapă de văr" (Tapasya). Emoționantă e împrejurarea că bardul cu dezabuzata scriitura își păstrează un mecanism productiv de ordin infantil. El visează cu ochii larg deschiși, propunînd un imaginar doldora de promisiuni eliberatoare, sub egida unui excentrism "naiv", calculat ca atare, dar și dat de o fatalitate a simțirii. Spre deosebire de simboliștii care cultivau viziunea exotică pentru a fugi de ei înșiși, contemporanul nostru da glas unei inclinații spre exotism
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
după moartea poetului, în deceniul care a încheiat secolul XIX și în primul deceniu al secolului XX. Mitul are două componente. Una se referă la personalitatea poetului, devenită paradigmatica. Sub chipul din fotografia din 1869, Eminescu s-a fixat în imaginarul românesc că un geniu tînăr și nefericit, de o puritate morală inalterabila, patriot, iubitor al trecutului glorios și militant politic ardent și necorupt pe baricadele adevăratei simțiri românești. A doua componentă are în vedere opera lui: poetul național, nepereche, luceafărul
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
bromului, de pildă. În treacăt fie spus, pentru cine nu stie suficientă chimie cît să deducă legitimitatea analogiilor lui Atkins, ele pot părea bizare sau chiar de neînțeles. Două criterii par a-l călăuzi pe autor în elaborarea modelului sau imaginar: felul în care regăsim elemente chimice în compoziția lumii în care trăim (cuprul în munți, asadar zona cuprului din tabel echivalează cu un lanț muntos), dar și un soi de reverie personală, de imaginativitate mai mult sau mai putin gratuită
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
vagabonzi ai Bucureștiului din trista lor realitate la înălțimea unui simbol. Ei sînt zeii decăzuți ai unei civilizații și ai unei societăți care “nu și-au rupt lanțurile decît ca să-și făurească altele noi”. Oricît de mare ar fi ascendentul imaginarului asupra realului, Bucureștiul îi apare acestui străin, care nu e “nici turist, nici intrus, nici hoinar veritabil”, ca un oraș care se scaldă în mizerie, grotesc și parodie socială. Acesteia din urmă, ca și altor sporadice realități i se rezervă
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
căutarea microfoanelor! De atunci, de la mijlocul anilor '70, mulți kilometri de pleliculă au fost consacrați unor autentice ori iluzorii conspirații sau comploturi, de mai mare sau mai mică anvergură. Demitizarea organismelor statale coincidea cu destabilizarea realțiilor tradiționale dintre real și imaginar, entități care-și vor autodevora hotarul pînă cînd - inspirîndu-se din excesele de violență ale cinematografului - realitatea va ajunge să frizeze neverosimilul, ca-n fatidica zi de 11 septembrie 2001. Într-o carte intitulată ,,Trecutul imperfect - Istoria raportată la cinema" publicată
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
Suprarealismul a intuit acest proces de flux-reflux al lirismului sedus de mirajul purist, propunînd un punct de atracție (point de mire), după spusa lui Breton, conținută în cel de-al doilea manifest, în care, contrariile cooperînd, termenii de real și imaginar își suspendă antinomia. Firește, ficțiunea ca esență a actului estetic nu e anulată, deoarece în măsura în care se vorbește despre un imaginar "material" și "public", realul e privit ca o componentă a imaginarului. Acest real anexat unui imaginar lărgit e unul de
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
mire), după spusa lui Breton, conținută în cel de-al doilea manifest, în care, contrariile cooperînd, termenii de real și imaginar își suspendă antinomia. Firește, ficțiunea ca esență a actului estetic nu e anulată, deoarece în măsura în care se vorbește despre un imaginar "material" și "public", realul e privit ca o componentă a imaginarului. Acest real anexat unui imaginar lărgit e unul de tip irațional, în sensul în care Dali comenta faimosul său film realizat împreună cu Buñuel, Un chien andalou: "E vorba de
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
manifest, în care, contrariile cooperînd, termenii de real și imaginar își suspendă antinomia. Firește, ficțiunea ca esență a actului estetic nu e anulată, deoarece în măsura în care se vorbește despre un imaginar "material" și "public", realul e privit ca o componentă a imaginarului. Acest real anexat unui imaginar lărgit e unul de tip irațional, în sensul în care Dali comenta faimosul său film realizat împreună cu Buñuel, Un chien andalou: "E vorba de simpla notație, de constatarea unor fapte. Ceea ce face să existe o
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
termenii de real și imaginar își suspendă antinomia. Firește, ficțiunea ca esență a actului estetic nu e anulată, deoarece în măsura în care se vorbește despre un imaginar "material" și "public", realul e privit ca o componentă a imaginarului. Acest real anexat unui imaginar lărgit e unul de tip irațional, în sensul în care Dali comenta faimosul său film realizat împreună cu Buñuel, Un chien andalou: "E vorba de simpla notație, de constatarea unor fapte. Ceea ce face să existe o deosebire ca de la cer la
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar". Nu sînt ocolite argoul și trivialitatea. Dispoziția arțăgoasă, plebeiană e turnată în pamflet, atunci cînd imaginarul se suprapune peste o incoerență a realului, peste o dereglare a sa ce-l înalță la rangul de ficțiune posibilă în cheie neagră: "se ușchesc unde? în ce loc, pe care tărîmuri și cine le mai oferă lor garanții că
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
înălțime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură); 3. Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafața rămasă din parbriz. Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se definește ca intersecția dintre suprafața parbrizului și un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a volanului (cu volanul reglat în poziție maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe parbriz. Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă
REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 (*actualizate*) privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
căile de conducere a copilului către cunoașterea lumii și cunoașterea de sine. Astfel, această activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberă, prin compoziții plastice, a propriilor gânduri și sentimente în legătură cu spațiul perceput sau cu cel imaginar. Educația plastică, alături de abilitarea manuală și de disciplinele tehnologice, contribuie la obținerea motricității fine, exprimând o bună coordonare și, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al ființei copilului pe mai multe planuri. Conținuturile, obiectivele de referință și activitățile
ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205169_a_206498]
-
căile de conducere a copilului către cunoașterea lumii și cunoașterea de sine. Astfel, această activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberă, prin compoziții plastice, a propriilor gânduri și sentimente în legătură cu spațiul perceput sau cu cel imaginar. Educația plastică, alături de abilitarea manuală și de disciplinele tehnologice, contribuie la obținerea motricității fine, exprimând o bună coordonare și, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al ființei copilului pe mai multe planuri. Conținuturile, obiectivele de referință și activitățile
ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele de învăţământ special pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
instabilitate a relațiilor interpersonale, a imaginii de sine și afectelor, asociat cu impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci dintre următoarele: - eforturi disperate de a evita abandonul real/imaginar; - un pattern de relații interpersonale intense și instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare; - perturbare de identitate: imagine de sine/conștiinta de sine marcat și persistent instabilă; - impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș Constantinescu 8. Identitatea feminină în literatura francofonă: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof 9. Voci francofone din Europa de Est contra
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
Constantinescu 8. Identitatea feminină în literatura francofonă: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof 9. Voci francofone din Europa de Est contra dictaturii și a gulagului: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof - prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc 10. Imaginarul antilez în romanele lui Patrick Chamoiseau 11. Imaginea celuilalt și a sinelui în creația în versuri și proză a lui Daniel Maximin 12. Realitatea politico-socială a Algeriei în romanele lui Boualem Sansal/Yasmina Khadra 13. O poetică a spațiului în
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș Constantinescu 8. Identitatea feminină în literatura francofonă: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof 9. Voci francofone din Europa de Est contra
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Constantinescu 8. Identitatea feminină în literatura francofonă: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof 9. Voci francofone din Europa de Est contra dictaturii și a gulagului: Rodica Iulian; Oana Orlea; Andre├» Makine; Agota Kristof - prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc 10. Imaginarul antilez în romanele lui Patrick Chamoiseau 11. Imaginea celuilalt și a sinelui în creația în versuri și proză a lui Daniel Maximin 12. Realitatea politico-socială a Algeriei în romanele lui Boualem Sansal/Yasmina Khadra 13. O poetică a spațiului în
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]