8,741 matches
-
să avem o discuție în care să-mi arate că îi pasă și am alungat acest gând. Așa că mi-am înecat amarul și am sfârșit prin a sta până la ora închiderii, când cineva din grupul Sunday Magazine, cei mai duri inși pe care i-am văzut vreodată - probabil că în timpul lor liber sparg pietre între dinți ca să și-i ascută - a sugerat să mergem într-un pub din apropiere, unde se închidea, dar ne lăsa să mai stăm. Doar că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un permis de trecere, nici măcar nu s-a deranjat să sune să vadă dacă sunt așteptată. Șmecheria era, ca întotdeauna, ca fața ta să arate că știi exact ce faci. Am luat liftul până la ultimul etaj împreună cu o mulțime de inși care ofereau servicii de publicitate, îmbrăcați în costume elegante, vorbind pe tonul cel mai ridicat cu putință. Tipii din publicitate sunt la fel peste tot în lume: gălăgioși și insuportabili, indiferent de ce vând. În timp ce liftul urca, mă gândeam la tacticile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
văzut, mai ieri, pe dezbrăcații ceia doi... I-am văzut - de-aici, din calidor: Moș Iacob merge pe drum În fața lor și, din când În când se oprește, le face cu mâna semn peste umăr și zice: - Idite, idite! Doi inși În cămașă și izmană. Tunși-chilug. Și desculți. Intră cu toții În ogradă, alături. Moș Iacob le arată banca de lemn de lângă peretele saraiului: - Sidite, sidite! Cei doi tunși se așează. Ascultători, cu mâinile pe genunchi și privirea drept Înainte. Sunt murdari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
egoismul meu, nici frica (și ea, a mea), nici aproape-obișnuința nu m-a scăpat de rău. Putoarea, curva pândește, veghează cum să scape careva?, cum să treacă el ca gâsca prin apa istoriei? Și ce dacă X, Y, Z, niște inși, acolo, n-au făcut ceva-cumva Împotriva noastră, a maselor, a istoriei, a progresului - Într-un cuvânt: a bolșevismului? Dar au fost ei ceva-cumva-cineva? Cum așa? Nu vor fi fost - dar facem, noi, istoria făcută de masele largi de proletari truditori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-ntâmpla-ntâmplarea cu Nogaiul și cu Naganul, Întâmplarea istorică m-ar fi nebăgat În seamă? ; că, dacă nu strigam, ca un bou: «Trăiască Gutenberg!», istoria m-ar fi cruțat?, ocolit? - Nu? - Nu! Numai eu credeam că sunt un nimic, un ins, acolo, pierdut În masele de inși... Istoria ceea altceva credea, iar prin Sapșa mă și condamnase - doar spusese, limpede: «Nu contează că n-ai spus că aș fi jidan Împuțit, nu contează că nu m-ai bătut până la sânge, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Naganul, Întâmplarea istorică m-ar fi nebăgat În seamă? ; că, dacă nu strigam, ca un bou: «Trăiască Gutenberg!», istoria m-ar fi cruțat?, ocolit? - Nu? - Nu! Numai eu credeam că sunt un nimic, un ins, acolo, pierdut În masele de inși... Istoria ceea altceva credea, iar prin Sapșa mă și condamnase - doar spusese, limpede: «Nu contează că n-ai spus că aș fi jidan Împuțit, nu contează că nu m-ai bătut până la sânge, nu contează că n-ai omorât-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
datorită căreia țara noastră este în NATO. De unde accesul de ură al patriotului nostru, când orice român s-a bucurat, în zilele summit-ului, că greii planetei au fost aici? Dintr-o evaluare, a lui, corectă. Corneliu Vadim Tudor, un ins extrem de calculat, știe că intrarea României în rândul lumii bune echivalează, pe termen mediu, cu ieșirea lui din scenă, cu alunecarea la periferie. O Românie europeană, integrată, modernizată înseamnă o Românie în care personaje de genul lui Corneliu Vadim Tudor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
arma nu cred că s-a tras. De fapt, când eram în Georgia și făceam un stand-up au venit în spate niște ruși și au început să tragă. Dar n-am văzut să nimerească pe cineva și eram vreo patru inși acolo. Deci e posibil să fi tras în aer, nu neapărat spre noi. A.N.: Bun, dar cum reacționezi în momentele astea în live? C.Z.: Ideal ar fi să filmezi. Operatorului eu îi spun tot timpul să nu oprească
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
dar măcar să dăm tot ce putem până ne va veni timpul să... BUCUREȘTI FAR WEST Age of Kings Daniel CRISTEA-ENACHE Unul după altul, micile și nevinovatele mele vicii se îndreaptă și se transformă în contrariul lor: valențe pasive ale unui ins tot mai curat și mai nesărat. Atâta plăcere mai aveam și eu, să mă îndeletnicesc în zilele libere cu jocul de strategie Age of Kings, continuarea la primordialul Age of Empires. Alții se urmăresc prin orașele americane, împușcându-se cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
comerciant apreciază afacerea, fiindcă a vândut enorm. Un fermier din vecinătate se plânge că i-au fost distruse locurile și culturile, și că nu există poliție. Poliția afirmă că nu are în anale nici o situație în care 300.000 de inși să conviețuiască trei zile în pace, fără incidente. Iată o atestare clară a două din trăsăturile mitului Woodstock: solidaritatea și nonviolența. Este ceva specific numai festivalului ăsta? Nu. Așa a fost aproape mereu, doar la Altamont Hell’s Angels au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
mai vorbit cu maică-sa, săracă, de luni întregi, sau care i-a dat soției mult răbdătoare papucii, pentru a se combina cu o tovarășă de idealuri ecologiste. Nu cred că face prea multe parale imaginea publică impecabilă a unui ins care, în particular, își troznește copiii; sau a activistului ajuns care nu-și mai recunoaște vechii prieteni când îi întâlnește, întâmplător, pe stradă. Până la focile din Groenlanda și bieții copii de pescari din Vietnam apar, în fața noastră, nenumărate ipostaze ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Portretele în mișcare" constituie miza prozei Doinei Popa; ea "pictează", cu același meșteșug, brute și ingenue, personaje secundare (cum e, de pildă, un oarecare Iliescu: "La puțin timp după nuntă, tatăl se învoi de la șeful său de birou, Iliescu, un ins obtuz, suferind de ulcer, care-și trata deseori subalternii în raport cu duritatea crizelor, a chinurilor suportate de stomacul lui. Înalt, slab, osos, cu figură cadaverică, Iliescu preluase lucrările unității de vreo zece ani. Găsise toate actele contabile într-o devălmășie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai ales, cu o nevastă ca a lui, ultra pozitivă, o hienă, nu alta, plină de bijuuri și blănuri, nici n-ar putea fi altfel decât este oricâte eforturi ar face. Nu domnule, nu este posibil să faci dintr-un ins oarecare un obiect tabu, intangibil când are atâtea părți moi, teribil de ușor de înțepat. Oho! glăsui și Nina, întărind spusele profesorului. Amicul nostru nutrește suspect de multă înțelegere pentru oameni ca ăștia. Mai că-ți vine să întrebi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu multă măiestrie, cum le recitește încântată, hohotind uneori grotesc, hî,hîî,hîîîî, auzi Nik, hîîîî, asta-i bună, forfeca revistele, ziarele, pentru a burduși blestematele de plicuri. Cât au stat la ea, au făcut un adevărat pomelnic. Pe fiecare ins pomenit l-a înzestrat cu mici note orientative. Despre unul au zis că trăiește doar în prezent, ce-a făcut în trecut îi repugnă, parcă n-ar fi fost tot el acela, poate crede că va fi iertat dacă-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vor să țintească, nu ne duc ei de nas, în nici un caz, noi avem memorie și memoria noastră nu iartă. Dormi agitat, visă bucăți enorme de carne puse la frigare pe o bară metalică, răsucite la o manivelă de un ins, unul înalt, musculos, cu mustață, îmbrăcat numai cu pantaloni, cu spatele plin de bobițe de transpirație. Peste tot mișunau grupuri de femei, îmbrăcate în rochii lungi, inspectau frigăruile, cronometrau periodicitatea rotației manivelei. Acolo unde constatau vreo neregulă, băteau sugestiv cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
muzică, o pereche de oameni mai în vârstă ce inspectează cu multă, multă atenție rochița din barchet albastru cu bleu, părul roșcat, căutătura teribil de nevinovată a Elenei. El, bărbatul ce-o adusese în acea casă se amestecase printre ceilalți inși prezenți, Carmina îl căuta în memorie, figuri, figuri, figuri, omul nu căpăta deloc individualitate, îi scăpa printre degete, se zbuciuma, se împiedica printre mobile, în încăperea plină de fum și miros de gutui, măști, măști, măști, cineva o îmbrânci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
copil, la cele complicate, materne. Schimbarea bruscă o derută pe Carmina. Viața era de fapt simplă și totuși cât de greu îi venea să accepte. La puțin timp după nuntă, tatăl se învoi de la șeful său de birou, Iliescu, un ins obtuz, suferind de ulcer, care-și trata deseori subalternii în raport cu duritatea crizelor, a chinurilor suportate de stomacul lui. Înalt, slab, osos, cu figură cadaverică, Iliescu preluase lucrările unității de vreo zece ani. Găsise toate actele contabile într-o devălmășie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
scuze, părea de astă dată de-a dreptul înțelegător când era vorba de slăbiciunile bieților oameni. Era un joc, la urma urmei, nu ar fi fost deloc imposibil, ca în aceeași zi, în altă ambianță, să-l desființeze pe același ins fără nici o remușcare, completându-și bogăția de argumente chiar și cu amănuntele oferite generos de mine... Bine ar fi fost dacă acest mod de a se comporta ar fi o simplă tachinărie, dar negativismul a devenit la el o credință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mare al tribunalului. Un bărbat trecut de prima tinerețe, stăpân pe el, încă răscolit după decesul recent al soției. Venise ca martor al unui omor petrecut acolo, la fermă. O beție sfârșită cu o încăierare și un mort. Agresorul, un ins de 32 de ani, avea acasă patru copii, victima un tractorist de 26 de ani, tatăl și el a doi gemeni. Între ei o sticlă de băutură "fruntea rachiului" și niște pricini mai vechi zgândărite. De îndată ce intră în vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
observa piese vestimentare ce-i erau necunoscute, dar nu se putea ghida după acest amănunt, Ovidiu nu mai stătea împreună cu ea, desigur, între timp garderoba lui se diversificase, pe urmă un gest, o ridicare din umeri îi întărea ideea că insul îi era necunoscut. Se întâmpla apoi ca omul să vrea să traverseze, se uita în josul și în susul șoselei, ca să se asigure, atunci îi vedea fața și se convingea: nu era Ovidiu, sigur, nu, dar peste un minut i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de pistoane. O femeie cu niște pungi lăsate În loc de tricepși tocmai le servea bere spumoasă În pahare Înalte. Dar tipii metodici continuară să mănânce, fără să Întrerupă ritmul. Umplînd o chiuvetă plină de spumă cu niște pahare, proprietarul localului, un ins cam zgîrcit la vorbă, Îmi spuse doar că „doamna“ se va Întoarce Într-o clipă. Când nevastă-sa se arătă din nou, pufăind și lucind de transpirație, mă informă că nu prea are nimic de mâncare. Mi-am ridicat capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
atunci Înseamnă să te enervezi. Înseamnă noroi și haos și furie, de parcă n-am avea deja destul din fiecare. Și să te lupți. Asta Întotdeauna. Ca niște pisoi azvârliți Într-o găleată cu apă, ne lansăm cu toții - zece milioane de inși - Într-o luptă zadarnică Împotriva picăturilor. Nu se poate spune că suntem cu desăvârșire singuri În această Încleștare, fiindcă străzile, cu numele lor antediluviene, gravate pe plăcuțe de tablă, iau și ele parte la ea, la fel și pietrele funerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
1980, iar Norman nu mai auzise nimic despre propunerile sale privind echipa FVN. Nimic, vreme de șase ani. Până acum. Îți amintești echipa FVN propusă de tine? Îl Întrebă Barnes. — Desigur, răspunse Norman. Norman recomandase o echipă formată din patru inși - un astrofizician, un zoolog, un matematician, un lingvist și un al cincilea membru, a cărui misiune era să observe comportarea și atitudinea membrilor activi ai echipei. Ce părere ai despre asta? spuse Barnes, Întinzându-i o foaie de hârtie. ECHIPA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
dă dureri de cap. — Veniți aici! Beth plecase de lângă consolă și intrase În ceea ce părea a fi camera de dormit. Acolo se aflau douăzeci de pături. — Un echipaj de douăzeci de membri? Dacă pentru zborul propriu-zis erau necesari numai trei inși, pentru ce mai era nevoie de ceilalți șaptesprezece? Nimeni nu avu nici un răspuns la această Întrebare. Trecură apoi pe rând printr-o sală de mese spațioasă, o toaletă și alte camere de odihnă. Toate erau proiectate Într-un stil nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
apoi pe al treilea. Toate conțineau hrană. Se mutară la nișa următoare și deschiseră alte câteva containere. — Este hrană. Nimic altceva decât mâncare. Nava călătorise cu o cantitate enormă de hrană. Chiar admițând că avea un echipaj de douăzeci de inși, exista mâncare suficientă pentru un voiaj de câțiva ani. Se simțeau cu toții foarte obosiți. Fu o adevărată ușurare când Beth găsi un buton și spuse: — Mă Întreb pentru ce.... — Beth! strigă Barnes. Și culoarul Începu să se miște: pista de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]