KorAP: Find »[drukola/base=lux & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...279 280 281 ...331 >

8,252 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528

mă fotografieze Loretta Lux. Pentru că aș ști că nu sunt eu obiectul obsesiei, că mă va decupa atent și mă va transforma într-un fel de Alice din Țara Minunilor, poftind la un borcan cu dulceață de portocale. Lucrările Lorettei Lux sunt, de fapt, „portrete imaginare care ilustrează ideea Copilărie. Copilăria a fost deseori idealizată drept Grădina pierdută a Raiului în care nu ne mai putem nicicând întoarce. Suntem veșnic excluși din această lumea a nepăsării, a inocenței. Dar tărâmul imaginar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
doi ani. Are un soi de aer aristocratic de genul celui pe care îl găsești în tablourile lui Velázquez.“ O fetiță pe o canapea, așteptând un timp care a trecut demult. Și care nu se mai întoarce niciodată. » „Fotografiile Lorettei Lux sunt stranii. La prima vedere, le-ai putea confunda cu niște tablouri. Modelele au pielea de alabastru, trupuri de porțelan, o căutătură pătrunzătoare, fragilitate și aura unei străluciri eterice. Ele exprimă secretul și vraja lumii de copil.“ - Sharifa Jamaldin Loretta

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
sunt stranii. La prima vedere, le-ai putea confunda cu niște tablouri. Modelele au pielea de alabastru, trupuri de porțelan, o căutătură pătrunzătoare, fragilitate și aura unei străluciri eterice. Ele exprimă secretul și vraja lumii de copil.“ - Sharifa Jamaldin Loretta Lux Loretta Lux (n. 1969) s-a născut în Dresda, în Germania. În prezent, locuiește și lucrează în Monaco. A absolvit Academia de Arte Vizuale din München și a expus prima dată la Galeria Yossi Milo din New York, în 2004. În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
La prima vedere, le-ai putea confunda cu niște tablouri. Modelele au pielea de alabastru, trupuri de porțelan, o căutătură pătrunzătoare, fragilitate și aura unei străluciri eterice. Ele exprimă secretul și vraja lumii de copil.“ - Sharifa Jamaldin Loretta Lux Loretta Lux (n. 1969) s-a născut în Dresda, în Germania. În prezent, locuiește și lucrează în Monaco. A absolvit Academia de Arte Vizuale din München și a expus prima dată la Galeria Yossi Milo din New York, în 2004. În 2005, a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524

Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face să savurezi o infantă cu cearcăne secrete, datorate practicilor singulare, îmbufnată în gulerul ei dantelat, însă gheboasă, cu un picioruș întors ademenitor de o sechelă poliomielitică

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
caricatura pentru „Orizont“ de la Ion Barbu; când m-am jucat cu doi maidanezi în parc, în drum spre casă; când am gâdilat-o seara pe mama până era să leșine de râs; când am văzut la „Ochiul magic“ veceurile de lux pentru școlerii rurali din județul Vaslui. Mi-au trecut prin cap și șapte gânduri bune, din care patru s-au preschimbat în fapte. Dar lauda de sine nu-i bună, așa că tac. Atunci de ce mă paște viroza? rockin’ by myself

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

și în timp ce urcă scările avionului, repetând într-una, în limba chineză, salutul de întâmpinare pentru partenerul chinez. Nu aude nimic, dar dă din cap mințind-o că a înțeles ceea ce ea îi spunea în limba chineză. Avionul este de un lux orbitor, dotat cu toate facilitățile pentru un drum mai lung: sală de conferințe, băi, o mică bucătărie, sală de sport și chiar un dormitor, nefolosit însă din vremurile în care tatăl său conducea compania. John nu folosea niciodată dormitorul deoarece

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
spunem că, de exemplu, consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
consum din contemporaneitate este percepută ca fiind în afara regulilor. Capitalistul nu este departe de ascetism, iar cel care cunoaște greutatea cu care se obțin banii, are rețineri în a cheltui cu ușurință bani. Spiritul capitalismului nu este deci consumul și luxul. Este o eroare des întâlnită, aceea de a pune semnul de egalitate între consum, lux, risipă și capitalism. Mai ales statele fără vocație capitalistă sunt cele care trăiesc asemenea manifestări și atitudini de tip individual și social. Autorul citat pune

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
iar cel care cunoaște greutatea cu care se obțin banii, are rețineri în a cheltui cu ușurință bani. Spiritul capitalismului nu este deci consumul și luxul. Este o eroare des întâlnită, aceea de a pune semnul de egalitate între consum, lux, risipă și capitalism. Mai ales statele fără vocație capitalistă sunt cele care trăiesc asemenea manifestări și atitudini de tip individual și social. Autorul citat pune în evidență că esența acestor atitudini este una de tip religios. Weber a arătat cum

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ne-a făcut nebuni ci pentru că ne-a făcut fricoși. Atunci când avem mai multe camere la palat avem sentimentul că putem învinge frica de lipsă de locuință și atunci când mâncăm mai mult avem sentimentul că putem învinge frica de foame. Luxul este cea mai înaltă și clară expresie a fricii. În spatele său se află un complex de trăiri în mijlocul cărora omul caută cu disperare stabilitatea și siguranța. În economie avem o lege a cererii care leagă cantitatea de mărfuri consumate de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasă risipă de energie. Istoria vieții pe pământ este, înainte de toate, efectul unei nebunești exuberanțe; evenimentul predominant îl constituie dezvoltarea luxului, producerea unei forme de viață din ce în ce mai costisitoare"274. Toate acestea se întâmplă într-un ciclu de austeritate, risipă. Autorul citat adaugă: "Alternanța dintre austeritate care acumulează și risipa care împrăștie, constituie ritmul obișnuit în utilizarea energiei. Numai austeritatea relativă și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mașinismul, unele mașini fiind inventate din antichitate. Chinezii, în mod special, au avut multe mașini inventate înaintea europenilor. Aceea ce a produs mașinismul a fost spiritul profesional, concurența pentru câștig. Mașinile în mâinile oamenilor din antichitate erau simple obiecte de lux sau de curiozitate. (...) în mâinile profesioniștilor ele sunt multiplicatoare de câștig și putere"349. Pentru folosința uneltei este nevoie de dezvoltarea creierului, iar pentru dezvoltarea creierului este nevoie de mii și mii de ani de acumulări de tip cultural. Uneltele

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
trăsăturile de mai târziu ale economiei capitaliste cum sunt: folosința banilor în forma lor de mijloc de schimb, dar și de etalon al valorii bunurilor; apariția diferențelor între oameni în raport cu stăpânirea uneltelor, dar și cu stăpânirea rezultatelor muncii; apetența spre lux și bogăție a celor care aveau mai mult (existența armurii din aur spune totul despre poziția în raport cu ceilalți oameni a posesorului său); apariția schimbului comercial și a posibilităților de a căuta bunuri dorite într-un anumit spațiu geografic și cultural

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cum grecii vremii lui Solon ne învață economie capitalistă. O altă măsură a lui Solon a fost ,,reducerea cheltuielilor de înmormântare și interzicerea funeraliilor prea costisitoare"26. Ne amintim cumva de tăierile de salarii din zilele noastre? Da, grecii descoperiseră luxul și bogăția, iar afișarea lor în vreme de criză nu erau de bun augur și trebuiau reglementate de către stat. În epocă a fost întreprinsă și o reformă a censului 27, în virtutea cărei populația era împărțită în următoarele categorii: pentacosione dimni

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
aceiași bătălie o ducem și în ziua de azi. Banii sunt acumulați fără noimă prin bănci și firme Off-Shore, cu ei se cumpără insule sau se finanțează lovituri de stat. Îi moștenim pe romani prin pofta lor pentru opulență și lux, putere și dominație. Luxul era o parte importantă, determinantă a vieții lor și este și pentru noi la fel. Dorim să arătăm și cerem respect și în funcție de cât avem. În continuare, autorul citat pune în evidență efectele pe care le

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și în ziua de azi. Banii sunt acumulați fără noimă prin bănci și firme Off-Shore, cu ei se cumpără insule sau se finanțează lovituri de stat. Îi moștenim pe romani prin pofta lor pentru opulență și lux, putere și dominație. Luxul era o parte importantă, determinantă a vieții lor și este și pentru noi la fel. Dorim să arătăm și cerem respect și în funcție de cât avem. În continuare, autorul citat pune în evidență efectele pe care le are dezvoltarea spiritului mercantil

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ulei cu care Italia aproviziona pe lângă Grecia, aproape în exclusivitate, întregul bazin al Mării Mediterane(...). Vinurile italice se îndreptau în cantități importante spre Insulele Baleare și Celtiberia (...). Importul în Italia era și mai important; aici se concentra pe atunci întregul lux, mâncăruri, băuturi, stofe, bijuterii, cărți, ustensile casnice, opere de artă fiind aduse pe calea mării. Îndeosebi comerțul cu sclavi cunoscu, în urma cererii mereu crescânde a negustorilor, un avânt necunoscut până atunci în bazinul Mării Mediterane (...)"131. În ceea ce privește sistemul monetar roman

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și echipamentul lor"166. Densitatea populației agricole a fost foarte redusă în toată existența imperiului. Constantinopolul a fost și a rămas un mare centru meșteșugăresc și comercial. Autorul citat arată că ,,activitatea artizanală cea mai importantă era consacrată articolelor de lux..."167. Au existat în permanență, tot ca un semn al moștenirii romane, corporații, adică asocieri de meșteșugari, cu aceiași meserie, care realizau o politică comună în raport cu autoritățile și cu partenerii comerciali interni și externi. ,,Corporațiile funcționau după norme precise, respectate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fost enunțată. Lumea nu intrase încă în economia de credit și în perioada de expansiune și dezvoltare rapidă 18. Se manifesta încă un ,,arhaism monetar"19, în care în piață exista încă moneda marfă. În Evul Mediu existau mărfuri de lux și existau tezaure. În această primă perioadă nu apăruse încă comerciantul în dimensiunea sa de clasă socială 20 și, mai ales până în secolul al X-lea, nu putem discuta despre deținătorii de bani și rolul lor de mai târziu în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
p. 29. 189 "Insist asupra faptului că nu există în plan general creștere, ci numai sub toate formele posibile, o luxoasă risipă de energie. Istoria vieții pe pământ este înainte de toate efectul unei nebunești exuberanțe. Evenimentul predominant îl constituie dezvoltarea luxului, producerea unor forme de viață din ce în ce mai costisitoare". Și din acest unghi de vedere capitalismul este o construcție socială în acord cu natura umană. Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 190 " Spiritul întreprinzător, dorința de câștig

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
24. 147 Ibidem, p. 30. 148 Mommsen descrie aceste excese: Ne putem face ușor o idee generală despre forma relațiilor sociale produse de o asemenea situație economică: dar nu este îmbucurător și nici instructiv de a urmări în particular creșterea luxului, a prețurilor, a moliciunii și a frivolității. În jurul anului 651 apar pentru prima dată mai mulți lei în arena romană, în anul 655 primii elefanți (...). Luxul creștea de asemenea în domeniul construcțiilor și al grădinilor; somptuoasa casă urbană a oratorului

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
economică: dar nu este îmbucurător și nici instructiv de a urmări în particular creșterea luxului, a prețurilor, a moliciunii și a frivolității. În jurul anului 651 apar pentru prima dată mai mulți lei în arena romană, în anul 655 primii elefanți (...). Luxul creștea de asemenea în domeniul construcțiilor și al grădinilor; somptuoasa casă urbană a oratorului Crasus (mort în anul 663), renumită mai ales pentru copacii săi bătrâni, a fost evaluată cu aceștia la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără ei la jumătatea sumei, în timp ce valoarea unei case de locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]