8,611 matches
-
experienței, al fenomenului descris ("Erau mai mulți decât roua,/ Erau mulți pentru un drum", Îngerii), analogia cu roua indicând, pe de o parte, caracterul fluid al trecerii, imaterialitatea ei și coborârea spiritualului în material, iar, pe de altă parte, regenerarea, mântuirea, comunicarea divinului cu terestrul. Este, în consecință, un simbol răsturnat, îngerii sunt o modalitate de transmitere a graiului divin, pogorârea lor nu e însă una în calitate de mesageri, de purtători ai luminii, ci este o procesiune a renunțării și a deznădejdei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o îndurare-/ De vremuri noi, e inima trează.// Sunt grele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi fost introdus în chip oportunist în citatele din necroloage - de unele publicații între paranteze, de altele fără paranteze) că, în trecutul său, Bacovia a „visat”, în mai multe rînduri, „politic”. Citit fără prejudecăți, „Cogito” e un poem al mîntuirii, - politic și... apolinic! Proza lui Bacovia e cronica voalată a unei vieți obscure. Balansează între dezvăluiri și acoperiri. Autorul pare să se fi condus mereu după următoarea „regulă” enunțată în Impresii de roman: „Descriind ființe și locuri, ar fi dorit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a marginalizat femeile. De asemenea, migrația Pelerinilor și Puritanilor a fost în parte un protest împotriva unei noi generații de idei culturale, lingvistice și în esență spiritual regalistă la curțile lui James I și Charles I deoarece era în joc mântuirea. Pentru a justifica căile lumești Lui Dumnezeu, Bradford și-a propus să noteze în jurnal realizarea planului Lui Dumnezeu pe pământul nou departe de amestecul secular și regal. Bradford încearcă să facă acest lucru printr-un stil lipsit de idei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Defoe; el preia familiarul ca subiect ficțional deschis (deși, într-un alt exemplu de doi pași înainte, un pas înapoi Defoe își reînscrie materialul în imaginea distanțată a unui trecut moral absolut ce poartă semnul credinței sale puritane, aceea a mântuirii prin penitență). Romanul de ficțiune, într-o repudiere a trecutului său critic, a descoperit prezentul neconcluziv, care se revelase de mult timp narațiunii nonficționale. Prin urmare, ar fi mai corect să conchidem că romanul ficțional modern a împrumutat tehnici de la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și viața să dea mărturie de dogmele noastre, dar și dogmele să ne arate viața vrednică de credință. Nu avem niciun folos dacă dogmele ne sunt drepte, dar viața stricată; și iarăși, nici nu putem câștiga ceva de folos pentru mântuirea noastră dacă avem viață curată, dar nu ținem seama de dogme. Se cuvine dar să ne împodobim cu amândouă, și cu învățături drepte, și cu viață curată, dacă vrem să scăpăm de iad și să dobândim Împărăția" (Sf. Ioan Gură
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru creștini este Dumnezeu. Persoanele umane trebuie să se deschidă unele altora într-o atitudine de slujire reciprocă, în duhul comuniunii lui Hristos care a împărtășit și puterea dumnezeiască a jertfei de sine, a slujirii reciproce prin care se realizează mântuirea în comunitatea umană și creștină. Slujirea semenilor este nedespărțită de slujirea lui Dumnezeu și presupune o angajare voluntară. Numai în slujirea semenilor se realizează deplin slujirea lui Dumnezeu (Stoina, 1985, p. 485). Cu toate că aceasta este înțelegerea profundă a caracterului social
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
trei formalisme. Formalismul liturgic al clerului, formalismul votiv al mirenilor și formalismul critic al intelectualilor. Preoții cred că dacă oficiază slujbele și-au făcut datoria. Creștinii cred că dacă finanțează construirea unei biserici sau miluiesc un cerșetor și-au asigurat mântuirea. La rândul lor, intelectualii cred că e suficient să denunțe, din vârful buzelor, "ce nu merge" pentru a-și fi îndeplinit misiunea de "paznici" ai destinului obștesc. Firește că aceste generalizări sunt instrumentale și metaforice. Le utilizez doar pentru a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dezbinări; ci să fiți cu totul uniți în același gând și-n aceeași dreaptă judecată" (1 Corinteni 1, 10). Pentru Biserică valoarea cea mai înaltă este unitatea ei ca trup tainic al lui Hristos (Efeseni 1, 23) de care depinde mântuirea veșnică a omului. Adresându-se membrilor Bisericii lui Hristos, Sfântul Ignatie Teoforul scrie: "Voi toți sunteți ca o singură biserică, un singur altar, un singur Iisus" (trad. Ică jr. 2002, pp. 208-209). În România, Biserica încă mai are un rol
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a dreapta Tatălui, alături de cei buni și drepți. Suferința și chinul, disperarea și deznădejdea (am ales intenționat acest efect redundant al termenilor vestici și estici pentru a pune în lumină integralitatea lumii creștine la care ne referim) sunt preambulul necesar al mântuirii și renașterii, și de aceea Învierea Domnului este punctul nodal, chintesența credinței creștine. Conform evangheliilor, cele șapte cuvinte șoptite de Iisus în timpul agoniei sale pe cruce au fost: "Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac", "Adevăr îți spun Ție, astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
postulatul lui Andre Malraux demonstrează odată În plus că Într-un viitor nu prea Îndepărtat, lumea așa zisă postmodernă ori transmodernă, va fi atât de derutată de ideologii, Încât va fi nevoită să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea acestei stări fiind exprimată În chip genial. Fiecare individ din lumea aceasta are filosofia lui, Îmbrăcată În hainele cunoscute, conform aprecierii lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imediate asupra publicului aflat efectiv de față, Black observă că argumentele logice lipsesc cu desăvârșire din actul oratoric pe care îl studiază. Într-adevăr, argumentează criticul, teza principală a adresei de la Coatesville, oricât ar fi ea de dificil de identificat "mântuirea poate veni numai de la Dumnezeu" este "furnizată publicului ex cathedra, fără nici o urmă de dovadă"120. În ce privește apelul emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cunoaște ce se întâmpla atunci și acolo, acesta este un gest eroic. În timpul dezbaterii teologice care s-a terminat spre sfârșitul lui ’35, el a vrut să găsească în texte teologice patristice un mod de a le oferi evreilor posibilitatea mântuirii. Acesta este demersul lui în cele trei contribuții - răspunsul dat lui Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" și cele două texte împotriva lui Racoveanu XE "Roșu, ?" . Și Eliade XE "Eliade, Mircea" a rămas în relații foarte bune cu Sebastian XE "Sebastian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eminescu / 22 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul ca fatalitate / 65 Lecția țarilor / 71 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atâta influență, n-au ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața lui Ștefan cel Mare, sau să contrazică o persoană care nu se mai simte bine decât în pielea unor celebre personalități din istorie? (revista Plumb, decembrie, 2012) 83 „Autostrada mântuirii neamului” Acest titlu parodic aparține unui ascultător radio, invitat să-și spună părerea despre proiectul construcției noii catedrale patriarhale din București. Între timp, șantierul a fost inaugurat și se afla, la sfârșitul anului 2012, într-un stadiu destul de avansat, indiferent
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
după 1990 în sate și cartiere de blocuri, prin reactivarea sau edificarea de la zero a unor mănăstiri în toate zonele țării. Această 85 mișcare amplă nu a suscitat discuții de genul celor apărute după lansarea proiectului denumit, cu emfază, „Catedrala mântuirii neamului”. Obiecțiile de ordin economic (cheltuială prea mare în vremuri de criză, amânarea restaurării multor monumente religioase aflate în ruină, puținătatea inițiativelor de protecție socială venite din partea bisericii etc.) ar putea primi un răspuns la îndemână: și marile catedrale occidentale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe simbolistica național ortodoxă, într-o țară reîntregită în care erau cuprinse și alte „neamuri”, devine o chestiune ceva mai delicată, încât ideea revine abia după trei sferturi de veac. Cât de acceptabilă, în general, este construcția unei Catedrale a „mântuirii” doar pentru „neamul” românesc, ca și cum acesta ar fi incomparabil mai 88 păcătos decât „neamurile” conlocuitoare?! Sau ca și cum „neamul” majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
abia după trei sferturi de veac. Cât de acceptabilă, în general, este construcția unei Catedrale a „mântuirii” doar pentru „neamul” românesc, ca și cum acesta ar fi incomparabil mai 88 păcătos decât „neamurile” conlocuitoare?! Sau ca și cum „neamul” majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism” al „mântuirii”. Este adevărat că aici este sediul ierarhului superior al ortodoxiei românești, însă aceasta nu înseamnă că „mântuirea” funcționează doar în capitală, nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru „neamul” românesc, ca și cum acesta ar fi incomparabil mai 88 păcătos decât „neamurile” conlocuitoare?! Sau ca și cum „neamul” majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism” al „mântuirii”. Este adevărat că aici este sediul ierarhului superior al ortodoxiei românești, însă aceasta nu înseamnă că „mântuirea” funcționează doar în capitală, nu și în bisericuța de la țară sau în catedralele din Timișoara, Cluj, Sibiu etc. (construcțiile monumentale din perioada interbelică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism” al „mântuirii”. Este adevărat că aici este sediul ierarhului superior al ortodoxiei românești, însă aceasta nu înseamnă că „mântuirea” funcționează doar în capitală, nu și în bisericuța de la țară sau în catedralele din Timișoara, Cluj, Sibiu etc. (construcțiile monumentale din perioada interbelică). Toate aparțin comunităților regionale din care se compune „neamul”. Și ar mai fi încă ceva foarte important
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
funcționează doar în capitală, nu și în bisericuța de la țară sau în catedralele din Timișoara, Cluj, Sibiu etc. (construcțiile monumentale din perioada interbelică). Toate aparțin comunităților regionale din care se compune „neamul”. Și ar mai fi încă ceva foarte important: mântuirea nu se obține la grămadă, la nivel de „neam”, ci la scară individuală. Dacă se dorea ca noul edificiu să fie un monument simbolic al ortodoxiei românești, poate că și-ar fi avut locul mai curând în una din zonele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și minciuni, într-o vâltoare de patimi deloc ortodoxe. Este o soluție ipotetică, dar ea ar da satisfacție, presupun, și cetățeanului anonim care visa într-o dimineață, pe lungimea de undă a unui post de radio, la o „autostradă a mântuirii neamului” - mântuirea de netrebnicia reactivată și întreținută „la foc continuu” cu mult „elan revoluționar”, de aproape un sfert de secol. (revista Plumb, februarie, 2013) 89 Internetul pavat cu bune intenții (1) Motto: Un prost aruncă o piatră în baltă și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
într-o vâltoare de patimi deloc ortodoxe. Este o soluție ipotetică, dar ea ar da satisfacție, presupun, și cetățeanului anonim care visa într-o dimineață, pe lungimea de undă a unui post de radio, la o „autostradă a mântuirii neamului” - mântuirea de netrebnicia reactivată și întreținută „la foc continuu” cu mult „elan revoluționar”, de aproape un sfert de secol. (revista Plumb, februarie, 2013) 89 Internetul pavat cu bune intenții (1) Motto: Un prost aruncă o piatră în baltă și zece deștepți
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cadre strict spirituale) a fost scris de creștini. Uităm tocmai noi, poate cei mai bisericoși est europeni! Prin învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire în fața Domnului. Vocația „universalistă” a creștinismului traversează mentalul european într un mod difuz, de pildă în forma principiului solidarității sociale și politice. Protecția socială cu îndelungată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]