7,005 matches
-
a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-a dat startul unui proces simultan de reparare morală. Însă, dacă milioanele de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un atribut în sensul unui determinant al substantivului ca în cer albastru... ci termenul atribut desemnează de fapt ceea ce se atribuie numelui subiect sau obiect prin efectul acțiunii verbale a predicatului”. Acest fenomen, caracteristic limbii române și limbilor romanice, este moștenit din limba latină, în care ,,se întrebuințează deseori adjectivul raportat la un substantiv așa fel încât el exprimă, nu o determinare atributivă a subiectului sau obiectului în sine, ci una privitoare la predicat. Adjectivul se referă la un substantiv, dar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de acesta, Pro Saeculum. Ai primit-o ca pe o provocare sau ai considerat că experiența câștigată ca redactor-șef la Oglinda literară și, ceva mai devreme, de coordonator la Revista noastră, te îndreptățește să duci mai departe ștafeta? Am moștenit o revistă de o aleasă ținută, cu un colectiv stabil de colaboratori, cu o excelentă primire în afara județului 86 Vrancea. Am avut-o alături, în acești doi ani, pe doamna Nina Deșliu, care a preluat asupră și toate obligațiile manageriale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la care se vor adăuga, cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii moșteniți de doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din viață a doamnei, soțul ei, Vasile Lupu voievod, face danie în anul 1640, imediat după moartea soției sale, favoritului și „credincios boerul nostru Grigorie postelnic și giupâniasa lui, Măricuța, care ni-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danie, schimb etc., așa cum am văzut că s-a procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nealese încă în obștea devălmașă a Umbrăreștilor, părți de care s-a folosit anterior unul din părinții celor doi frați, iar acesta nu putea fi altul decât slugerul Costache, având în vedere că Tofana, soția sa din a doua căsătorie, moștenise sate și părți de sate de la mama ei, Anghelina Bujoreanu, multe din ele foste stăpâniri ale marelui vornic Cârstea Ghenovici, locuri îndeobște bine cunoscute din numeroasele documente ce le consemnează, ceea ce nu e cazul cu Umbrăreștii, din care ia acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștii, din care ia acum părți „nealese” vornicul Gavriliță. Să se observe și faptul, nu lipsit de semnificație, că în timp ce fiica ia în stăpânire, de predilecție, părțile de avere ce aparținuseră anterior mamei, fiul le ia pe cele stăpânite sau moștenite de tatăl său și doar câteva după mamă, în compensație, deoarece tatăl, fiul preotului Ion, avusese mai puțină avere, comparativ cu soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
referire la stăpânirile Costăchești de la Umbrăreștii din ținutul Tecuci. În urma împărțelii din 1679, de fapt o reeditare a unui act mai vechi, pentru a împiedeca acum pe urmașul lui Antiohie Costache, fratele mai mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, iar părțile din Boziești, ocina și cumpărturile sau daniile „pe zapisă”, sunt atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat și a deschis cursus honorum al neamului. Tot în acest scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul că au existat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se înrudea cu Vasile Lupu și tot prin soții, deoarece „a doua soție a lui Toma Cantacuzino a fost Anița Vorontar Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui Vasile Lupu”, prin care moștenise partea de sat fostă a lui Isac Balica. Apoi va fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manolache Costache, căsătorit, la rându-i, cu Maria Palade, zisă și Manolăchioae. Urmașii Pălădești nu au ajuns să stăpânească aici, așa cum ceruse Teodora Macri, deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia împărțirii averii rămasă de la Gavril Conachi, decedat în iunie 1811 (cucoana sa, Măriuța, murise cu mulți ani mai înainte, în 1798), aga Alecu Callimah
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui Constantin Costin Neniul să nu fi fost acceptată de către alți pretendenți la stăpânire, a satelor făcute danie, căci nu găsim nici unul din ele printre satele moștenite de urmașii lui Toader Costache. Tot ce a rămas după deces se împarte în cinci, respectiv părțile celor patru copii rămași minori: un băiat, Iordache, și trei fete, Catrina, Anița, Zoița, plus partea mamei lor, Maria. La data întocmirii actului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache, din 1777, acte urmate și de o întărire prin hrisov domesc al lui Grigore al III-lea Ghica, din ianuarie 1777, urmare a faptului că fratele paharnicului, logofătul Manolache Costache, nu a avut copii, întreaga sa avere a fost moștenită de fiii și nepoții lui Iordache paharnic. Printre nepoți s-a aflat și această Măriuță, fiica stolnicului Manolache Coctache, căsătorit cu Nastasia lui Dumitrașco Palade. Ei, Măriuții, i-au revenit toate fostele stăpâniri Costăchești din zona Umbrăreștilor și astfel ajung
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
5 ha, dar și membru în conducerea respectivei Societăți Cooperatiste o bună bucată de vreme. Nici vorbă de mașini agricole sau unelte de înalt randament procurate pentru locuitori prin această bancă populară. Se foloseau pentru treier vitele, adică ceea ce se moștenise și se practicase cu sute de ani în urmă, nu în puține situații, dar și cele două garnituri de treier ale moșierilor locali, Gh. U. Negropontes și Iancu Demetriade, contra cost, după ce moșierii își terminau lucrările pe moșiile proprii. Ici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nr. 1 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Teleorman", la secțiunea I "Bunuri imobile", se modifică următoarele poziții: - la poziția nr. 15, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Km 22+892-27+946 de la intersecția cu DJ 504 (Trivalea Moșteni) până la intersecția cu DJ 506 (Talpa), lățime parte carosabilă = 6 m, lățime ampriză+zona de siguranță = 14 m, lungime = 5,054 km", coloana 6 va avea următorul cuprins: " Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 și Hotărârea Consiliului Județean Teleorman nr. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
Jos Isaci Osica de Sus �� Izvoarele Părșcoveni Izvorul Perieți Leleasca Pestra Liicești Petculești Linia din Vale Piatră Sat Mândră Pleșoiu Măgura Plopșorelu Mărgheni Poganu �� Măruntei/Colonești Potopin Mereni Priseaca Miercești Proaspeți Mierlești Redea Milcaveni Reșca Milcov Vale Rotundă Mogoșești Sălcia Moșteni Scărișoara Movileni Segarcea Nicolae Titulescu Slăboara Obârșia Nouă Slăveni �� Oboga Stoenești Oboga de Jos Strejești de Jos Oboga de Mijloc Strejești de Sus Oncești Studina Oporelu Studinița Oteștii de Jos Șopârlița Oteștii de Sus Teiș �� Pietriș/Baldovinești Teslui Pietriș/Curtișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Schitu Poenari Siliștea Gumești Seaca Siliștea Mică Secara Socetu Segarcea Vale Stajaru Sfințești Tecuci Siliștea Tudor Vladimirescu Slăvești Tunari Slobozia Mândră Uduiu Spătărei Ulmeni Suhaia Valea Cireșului Șoimu �� Zambresca Ștorobăneasa Tărnava Tătărăști de Jos Tătărăști de Sus �� Teleormanu Traian Trivale Moșteni Udă Clocociov Udă Paciurea Udupu Valea Albă �� Valea Părului Vatra Vânători �� Vârtoape de Jos Vârtoape de Sus Viișoara Voevoda JUDEȚUL TIMIȘ Băloșești Babșa Alios Bărăteaz Albina Bunea Mare Bară Balint Bătești Bacova Dubești Bazașu Vechi Banloc Beregsău-Mare Becicherecu-Mic Ierșnic Bârnă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6. Gratia 14. Tătărăștii de Jos 7. Mereni 15. Tătărăștii de Sus 8. Moșteni 16. Trivalea-Moșteni 5. JUDECĂTORIA ZIMNICEA cu sediul în orașul Zimnicea ORAȘE 1. Zimnicea COMUNE 1. Bragadiru 7. Năsturelu 2. Bujoru 8. Piatra 3. Cervenia 9. Pietroșani 4. Conțești 10. Smîrdioasa 5. Frumoasa 11. Suhaia 6. Izvoarele 12. Viișoara JUDEȚUL TIMIȘ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6. Gratia 14. Tătărăștii de Jos 7. Mereni 15. Tătărăștii de Sus 8. Moșteni 16. Trivalea-Moșteni 5. JUDECĂTORIA ZIMNICEA cu sediul în orașul Zimnicea ORAȘE 1. Zimnicea COMUNE 1. Bragadiru 7. Năsturelu 2. Bujoru 8. Piatra 3. Cervenia 9. Pietroșani 4. Conțești 10. Smîrdioasa 5. Frumoasa 11. Suhaia 6. Izvoarele 12. Viișoara JUDEȚUL TIMIȘ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]