7,953 matches
-
să-mi caut pe nevasta mea, da-ntîi hai să mă duc într-un loc, care ți-am spus eu - la Fata - mpăratului Roșu. Și se iau și se pornesc. Mergând ei printr-o pădure, aproape de curtea-mpăratului, o cules CĂLIN - NEBUNUL o basma de alune. Ajungând la poartă a auzit un vuet mare. Da ei erau îmbrăcați cu ițari și cu cojoc și-ncinși cu chimiriu. Da baba cea de la poartă era de-a noastră; - Bună sara, mătușă! - Mulțămesc D-tale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
chimiriu. Da baba cea de la poartă era de-a noastră; - Bună sara, mătușă! - Mulțămesc D-tale voinice! - Da ce-i aici, ce s-aude? - Se mărită Fata - mpăratului. - Da cine o ia? - Bucătarul, c-o ucis doisprezece smei. Da CĂLIN - NEBUNUL îi zice - așa babei: - Mătușe, iaca-ți dau un căuș de galbeni, să-mi faci ce ți-oi zice. - Ți-oi face voinice. El a luat basmaua cea de alune. Era basma de-a noastre-neagră cu floricele p-împrejur - ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dinaintea împăratului, măcar că te-or ghionti și te-or da afară, vîrî-te-așa cu de-a sila. Baba s-o dus ș-o intrat în ghionturi, ca acolo, ș-o pus pe masă, ș-o ieșit. Când i-o dat CĂLIN - NEBUNUL căușul cel de galbini, ea strașnic s-o bucurat... că ea nu cât să-l fi avut în viața ei, dar nici nu l-a văzut. Împăratul când o pus mâna pe basma, alunele a-nceput a durăi pe masă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe care nu se știe cum l-am prăpădit. Împăratul a-nceput a striga: - Cine-a adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet, să nu mă tăvălești. Când a fost lîngă-mpăratul, a căzut ș-a treia perină, că de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că mie alta mi-a căzut dragă, da eu am un frate de cruce aici cu mine, tot fecior de-mpărat, s-o iee-acela. 336 {EminescuOpVI 337} Și l-o adus, deși fata ar fi vrut mai degrabă după CĂLIN - NEBUNUL; dar, dă, cu ăstălalt era potrivită. Ș-o făcut o nuntă strașnică de-o ținut v-o trei săptămâni, luminații, lăutari, ce nu era? Și de-acolo o zis CĂLIN - NEBUNUL: - De-acu mă duc să-mi găsesc pe-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deși fata ar fi vrut mai degrabă după CĂLIN - NEBUNUL; dar, dă, cu ăstălalt era potrivită. Ș-o făcut o nuntă strașnică de-o ținut v-o trei săptămâni, luminații, lăutari, ce nu era? Și de-acolo o zis CĂLIN - NEBUNUL: - De-acu mă duc să-mi găsesc pe-a mea. Cât plângea ei și stăruia, da n-a putut să-l potrivească ca să rămâie. Ș-o pornit. Când a ajuns el la casa tătîni-său, era un palat strașnic, ș-un
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o luat? - Cel mare a luat pe fata cea mare, cel mijlociu a luat pe cea mică. - Da cea mijlocie? - Aia a pus-o de păzește găinăria. - Da tu a cui ești? - Mama-mi spune că-s a lui CĂLIN - NEBUNUL, cine-a mai fi acela. Da el când a auzit așa, numai el știa inima lui, că dă, să ierți mata, cinstita fața matale! era a lui, - Da mă rog, bade, ajută-mi a da porcii-n ocol. Merg porcii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vrea să intre. Călin-Nebunul a trântit cu drucu-n scroafă. Ea a-nceput a țipa alergând, porcii toți după dânsa. Decât a auzit ei ș-o ieșit afară ș-o început a striga, care-i acolo de bate porcii? Da CĂLIN - NEBUNUL intră-n ogradă. Ei cum l-o văzut, l-o cunoscut. Și s-o sculat îndată și s-o pus în genunchi înaintea lui. - Iartă-ne frate, că ne cunoaștem greșala. Da Călin a zis așa: - Ba nu, fraților, hai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o strâng eu. Acu se făcuse holtei, bun de - nsurat. -- Mamă, eu am auzit că Fata - mpăratului e frumoasă. Mă duc s-o ieu eu. - Dragu mamei, tu un băiet așa sărac să iei pe Fata - mpăratului? Ce mai vorbești nebunii? - Dacă eu vreau așa. Du-te, mamă, staroste. - Da cum, dragul mamei, să intru eu acolo? - Du-te, mamă. El o mâna. - Cum să mă duc eu cu mâna goală? - Mamă, ia vezi merele și perele cele n-o putrezit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-te. Întorcîndu-se el înnapoi, a-noptat ș-a ajuns la un om și s-a rugat să-l primească să doarmă acolo peste noapte. - De unde vii bade? l-ntreabă omul cela. - Mă duceam s-astup borta vântului ș-am întîlnit un nebun pe drum și mi-o dat o nucă și-a zis să nu zic Pîn-a casă nucă, deschide-te. Ce-a mai fi și asta? Femeea omului vicleană. Ia o nucă-n mână și zice: - Ia să-ți văd nuca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pază nu se mai găsește. 122Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie, numai sgîrie. 367 {EminescuOpVI 368} 123 Ca un cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a sa minte se clatină ca un dinte. 126 Pedeapsa la cel nebun, ca doftoria la cel bolnav. 127 Cel nebun din lipsa minții se cunoaște îndată, ca cimpoile cele săci din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie, numai sgîrie. 367 {EminescuOpVI 368} 123 Ca un cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a sa minte se clatină ca un dinte. 126 Pedeapsa la cel nebun, ca doftoria la cel bolnav. 127 Cel nebun din lipsa minții se cunoaște îndată, ca cimpoile cele săci din lipsa vântului din ele VORBE 128 Unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca un cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a sa minte se clatină ca un dinte. 126 Pedeapsa la cel nebun, ca doftoria la cel bolnav. 127 Cel nebun din lipsa minții se cunoaște îndată, ca cimpoile cele săci din lipsa vântului din ele VORBE 128 Unde auzi vorbă multă, acolo-i spor puțin, că șiretlicul o îneacă. 129 Îmbucătură mare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul de a sa minte se clatină ca un dinte. 126 Pedeapsa la cel nebun, ca doftoria la cel bolnav. 127 Cel nebun din lipsa minții se cunoaște îndată, ca cimpoile cele săci din lipsa vântului din ele VORBE 128 Unde auzi vorbă multă, acolo-i spor puțin, că șiretlicul o îneacă. 129 Îmbucătură mare poți băga-n gură, iar vorbă mare să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nici ce să grăiască, nici ce să tacă. 141 Grabnic la auzire, zabavnic la grăire. 142 Grăitorul de rău și pe morți îi judecă. 143 Cam de obște toți grăiesc ca cei mai învățați, iar urmările lor sunt ca de nebuni înarmați. 144 Când grăiești întunecat, ca și când n-ai grăi nimic, că nimeni te înțelege, iar când grăiești cu deslușire mai multe înțelege cel ce te ascultă decât de la tine aude. 145 Când grăiești cu oarecine nu strâmba din gură ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din el nu scoate - afară. 150 Nu să grăiești, ci cum să grăiești să te silești a învăța. 151 Să stăm strâmb și să grăim drept. 152 Cei tineri grăiesc ceea ce fac, cei bătrâni povestesc ceea ce au făcut, iar cei nebuni ceea ce vor să facă. 153 Tăcerea răspuns la cel ce te necinstește, iar de vrei mai mult, ș-un mulțămim Dumitale. 368 {EminescuOpVI 369} {EminescuOpVI 370} {EminescuOpVI 371} 154 Tăcerea răspunsul celor înțelepți către cei nebuni. 155 Cine tace în mijlocul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au făcut, iar cei nebuni ceea ce vor să facă. 153 Tăcerea răspuns la cel ce te necinstește, iar de vrei mai mult, ș-un mulțămim Dumitale. 368 {EminescuOpVI 369} {EminescuOpVI 370} {EminescuOpVI 371} 154 Tăcerea răspunsul celor înțelepți către cei nebuni. 155 Cine tace în mijlocul strigărilor, acela mai înțelept. 156 Și tăcerea un răspuns la vreme cuviincioasă. 157 Tăcerea-i graiul cel mai dulce, între cei ce se iubesc când rămân amuțiți. 158 Trei prea mult și trei prea puțin vatămă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să nu te-ncrezi. 193Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. 194E anevoie a nimeri vremea la vremea ei. 195Cine tot caută vreme, pierde vreme. 196Vai de vremea ce se pierde la cel ce pe cel nebun vrea să-l facă bun. VREDNICIE 197Vrednicia fără înțelepciune ca o frumusețe fără ochi. 198Cei mai destoinici pururea se vrăjmășesc de cei mai neghiobi. GURA 199Gura omului numai pământul o astupă. 200Gura să-ți mai rabde, Pîn-a grăi și altul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai bine o zi șoim. 366Sare, până nu cere, să nu-i dai cuiva. 367Tocmeală dușmănească și plată frățească. 368Nu de la cine auzi, ci ce auzi de la acela, aceea să cercetezi. 369Minte de bătrân, putere de tânăr și-ndrăzneală de nebun la război se cere. 370Cu arma la război, cu graiul după răsboi. 371La răsboi să nu-ntrebi câți vrăjmași sunt, ci unde sunt. 372La răsboi cuvinte multe nu încap. 373Viteazul se socotește fără cap și înțeleptul cu cap, însă cel
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sunt nu numai absurde, venind din partea unor indivizi confortabil încremeniți în bunăstare, ba chiar jignitoare. Despre cum să trăim spiritual, adică despre cum să nu trăim „bine“, despre cum să nu consumăm propaganda leșinată și adormitoare a familiștilor-filozofi numai niște nebuni precum cinicii, stoicii sau creștinii primelor veacuri ar mai putea să ne vorbească - și în general cineva care să ne deschidă ochii asupra filozofiei fără formulă a vagabonzilor, a rataților, a bețivilor, a tuturor acestor nebuni care nu mai au
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a familiștilor-filozofi numai niște nebuni precum cinicii, stoicii sau creștinii primelor veacuri ar mai putea să ne vorbească - și în general cineva care să ne deschidă ochii asupra filozofiei fără formulă a vagabonzilor, a rataților, a bețivilor, a tuturor acestor nebuni care nu mai au ce face cu „binele“, „adevărul“ și „frumosul“. * Târziu, în nopțile lungi ale bătrâneții, când descoperi în tine, la nesfârșit, greșeli după greșeli, infinite greșeli... Prea târziu. Murim erudiți în greșeală. * Am să trăiesc până ce cuvântul care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
în noi, dar nu ca pe o (aberantă) „amin tire“ a faptului că am veni din neant, ci pentru că între existență și neant sunt similitudini de statut: și existența, și neantul sunt moarte, lipsite de orice devenire. Ca om însă, nebunul nu greșește atunci când se crede Dumnezeu. Poate că ar trebui, fără a fi neapărat schizofrenici, să ne credem cu toții Dumnezeu. Ceva s-ar modifica în mintea noastră și nu ne-am îndrepta plini de elan spre catastrofă. * Dacă astăzi cuvântul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
dă să ridice o viață. * Dacă ai fi cu adevărat lucid, ai rosti exact cuvintele prin care gândul ar înfrânge moartea. * Inimaginabilul dispreț al celui care, distrugând lumea, s-ar proclama pe sine unic suveran - sau durerea acordată cu arta nebunului, disponibilitatea irațională pentru oricând o mie de alte lumi perfectibile, însă niciodată dragos tea pentru o ființă față de care existența ar echivala cu ruperea unei flori-unicat. * După sinuciderea lui Nero a urmat asasinarea feroce a lui Galba de către oamenii viitorului
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
instanța divină, înnoiți, curățiți, ci pentru că altfel nu ne putem situa: fără o astfel de confirmare în ecou suntem bolnavi. Dacă am ignora această terapie isterică, anonimatul firesc în care ne zbatem ne-ar îngrămădi pe toți în spitalele de nebuni. Pătrarul de activitate mentală necontaminat de logoree trebuie că ne ține în echilibru, ne ferește de punerea în aplicare a crimelor care ne dansează în minte când mergem pe stradă. Bântuit este însă și cotlonul acesta: în el suntem miliardari
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]