7,995 matches
-
Cel Bun la inimă, Cel Binevoitor, Cel Atotmărinimos, Cel ce miluiește pe tot omul. Și cu alte calități care învederează dumnezeirea caută să fii, de bună voie, asemenea, și numai așa să capeți îndrăzneală la rugăciuni. După cum îi este cu neputință celui viclean să se prefacă în bun. De aceea, acela care, din pricina vreunor datorii pe care le are la el, îl ține sub puterea sa pe vreunul din semenii săi, purtându-se cu acesta hain, printr-o asemenea purtare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în timpul lucrului, în timpul unei întrevederi, putem să chemăm numele lui Iisus și să ne deschidem iubirii Lui.” Este mare valoarea și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Care, pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutății și pizmuitorul și pierzătorul să-și râdă de noi. Că știi, îndurate, câtă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al bisericii răsăritene contemporane, părintele Porfirie Capsocalivitul, e de urmat negreșit. Când intri în clasă, îl sfătuiește el pe profesor, îmbrățișează-i pe toți cu privirea, făcând o rugăciune a inimii. Este ca și cum ai accepta să fii preluat din pragul neputințelor omenești ale profesorului ori ale elevului, de un duh bun și dus spre un lucru bun. Dacă există elevi îndărătnici, ceva i-a făcut să fie astfel. Structurile mentale și emoționale ale oamenilor se modelează și după tipul de eveniment
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de a ne impune în fața celuilalt, încât fiecare dintre noi o putem regăsi în propria viață psihică, deși de multe ori în forme deghizate chiar în opusul acesteia, în modestie extremă ori în amabilitate exagerată, ori, și mai interesant, în neputință strigată. Oriunde am regăsi-o, arată Adler, vanitatea intră în conflict cu sentimentul de comuniune socială, scopurile noastre exclud binele comun, îl urmăresc doar pe cel individual, cu orice preț, ceea ce nu conferă confort psihologic nici individului, nici grupului în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
oferi să-i întindă o mână de ajutor, le ascunde starea deplorabilă în care se află, minte cu dezinvoltură, maschează, dintr-o inexplicabilă zvâcnire a orgoliului. Ba se întâmplă ca alții să-i ceară ajutorul iar el în loc să-și mărturisească neputința, îi ademenește cu promisiuni și speranțe, după care se prăbușește în baia fierbinte a unei autoironii Șfichiuitoare. Alții îi sunt datori, iar el nu suflă o vorbă despre ce iar datora când îi întâlnește. Abia dacă acceptă ajutorul unui datornic
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este mulțumitor pentru scriitor, nu este pentru comanditar, pe motiv că studiul e prea complex, nu se potrivește unui public larg care ar îngurgita doar ceva ușor de înțeles, simplu. Alteori cazna este zadarnică, finalul așteptat al articolului nu vine. Neputința de a găsi ceea ce caută este o luptă încleștată cu sine, cu lumea: „Am reușit cu mare greutate să construiesc câteva propoziții scurte, câteva zeci de cuvinte ca vai de ele, pe care mi leam smuls cu greu ca să înaintez
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fața pământului; eu voi trebui să mă ascund de Fața Ta și să fiu pribeag și fugar pe pământ; și oricine mă va găsi mă va omorî.” Este izgonit de pe fața pământului și să mai stea în Fața Domnului e cu neputință. Ascunderea este reversul apariției, a parusiei. Poate se instanțiază rușinea pe care singur trebuie s-o poarte, de vreme ce regretul nu se ițește nicicum. Dar tatăl deși drept, tot iubitor rămâne și cu cel care a ales răul. Îl păzește să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o Românie vie, pe alocuri exotică, peticită, în chinuri. O Românie care stă să iasă din propria ei piele, asemeni unui șarpe. În urmă rămân resturi inestetice de nostalgii, smocuri de metehne practicate îndelung drept bune practici, rămân scame de neputință și resemnare. Drumul spre libertate a celui scăpat din chinga comunistă e barat și din interior și din exterior. Are propriile lui idiosincrazii, are propriile lui bariere de înțelegere și de acceptare, are propriile lui frâne care-l opresc de la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului verb, dar acesta îi era cu neputință a-l pătrunde... Bă, tu chiar nu știi? Nu, nu știa, nu i se spusese lui povestea cu barza din America?! Vacanța petrecută acasă din pricina unei afurisite de scări care se rupe și pe care se află tata, este o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
subțirimea sa valorică și de aici până la ratare nu mai e nimic de făcut. Are o armă cu care ar para oarecum loviturile care curg din toate direcțiile, dar e mai degrabă un scut cam șubred: autoironia. Își asumă toate neputințele, toate slăbiciunile, toate incapacitățile. De mic. Are talentul de a atrage toate trăsnetele batjocurii tuturor. Și de a le neutraliza într-o acceptare mută și resemnată. Găsește suculențe în a fi un ciomăgit al vieții, ba găsește uneori chiar o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
după ce redă povestea unui vis: Ce-o fi? Lumea ajunge în jurnalul ei prin terminațiile ei conflictuale, Kosovo e un teatru de război pe care-l comentează insistent, cu compasiune pentru sârbi. Suferă pentru veștile negre îndepărtate, resimte tensiunea, încordarea neputinței celor mari de a face pace. America e lovită în cele două turnuri ale sale, ceea ce nu poate scăpa unui om ce se îngrijorează de mersul lumii sale: „Ca și cum n-ar fi fost de-ajuns pericolul bombei atomice și agonia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
unui tăios și excelent articol (la care subscriem integral): Et in Liliput ego! Ideea sa centrală pune problema în termenii ei fundamentali și fără mănuși: în momentul de faț ă, criza financiară și morală a culturii române se manifestă în neputința noastră de a concretiza și finaliza mari proiecte culturale. Ba, mai grav, chiar în neputința de a gândi proiecte culturale majore, din cauza unei bine înrădăcinate mentalități liliputane. Trăim de azi pe mâine, scufundați într-un cotidian haotic, avem senzația că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
centrală pune problema în termenii ei fundamentali și fără mănuși: în momentul de faț ă, criza financiară și morală a culturii române se manifestă în neputința noastră de a concretiza și finaliza mari proiecte culturale. Ba, mai grav, chiar în neputința de a gândi proiecte culturale majore, din cauza unei bine înrădăcinate mentalități liliputane. Trăim de azi pe mâine, scufundați într-un cotidian haotic, avem senzația că suntem activi și eroici și, prinși de măreția noastră imediată, nici nu ne mai gândim
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
împărtășește consulului englez că agenții ruși se infiltrau în Balcani pentru a produce tulburări care să justifice menținerea prezenței militare rusești în zonă. Ghica își expirma convingerea că avea informații că Rusia va ocupa din nou Principatele. Colquhoun reda textual neputința Domnului: „Ce pot face? Ce va face guvernul englez pentru a ne scăpa?”. Consulul englez descrie și atmosfera de corupție și de resemnare care domnea la București. Alexandru Ghica a oscilat de fapt în permanență între imperativele naționale ale țării
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
neștiind nici să se alăture partidului național pe care-l iubea, nici să reziste consului rus pe care-l detesta, a intrat întrun sistem de menajamente și de compromis și a provocat furia unora prin îndrăzneala sa, a celorlalți prin neputința sa”. Acest dualism ia și grăbit căderea. în Moldova, în schimb, după părerea lui Colquhoun, domnea anarhia, relațiile dintre Domn și boieri fiind foarte tensionate. în aprilie 1836, Ruckmann se deplasa la Iași, pentru a încerca o aplanare a conflictului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
personajul eliadesc îl transmite sau trebuie să-l transmită celorlați, mesaj a cărui decodare echivalează cu recunoașterea sensului trans-istoric73. Chiar Sorin Alexandrescu, care folosește o abordare semiotică a operei eliadești (alcătuiește careuri (în sensul propus de Greimas) ale semiozei, observă neputința de a denumi semnificatul sacru care, prin numire, ar deveni profan, precum și funcția naratorului de a amâna și destrăma toți semnificații propuși pentru a evita cristalizarea unui sens sacru, pe care l-ar putea numi) afirmă că semnificatul religios "nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aceeași parabolă a copilului lunatic, Isus le spune ucenicilor: Dacă veți avea credință în voi cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință". De aceea, atributul din toponim are ca echivalent sinonimic vindecarea, ca în episodul învierii fiicei lui Iair "crede numai și se va mântui fiica ta" (Luca, 8, 41-56), al cerșetorului orb din Ierihon și al femeii bolnave cărora Isus le
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca să nu fie obosit, omul nu reușește să vegheze până dimineața în zori" intră în relație cu afirmația Babei despre nemțoaică: "Ea nu doarme niciodată" și furnizează explicația cauzei permanentei stări de veghe. "A nu dormi" traduce Eliade (dând exemplul neputinței discipolilor de a veghea cu Iisus, în Noaptea de la Ghetsemani, al eșecului încercării inițiatice a lui Ghilgameș în dobândirea nemuririi) nu înseamnă doar a triumfa asupra oboselii fizice, ci mai ales a da dovadă de putere spirituală. Pentru că a învinge
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
intitulat Tipul zânelor promise 785**. Schema lui proprie, care nu se mai regăsește în folclorul altor popoare a determinat o clasificare aparte a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
universal și intrarea într-un timp personal, unde își reîntâlnește vechii prieteni, lucru care lui Făt-Frumos îi este refuzat - el nu își va mai revedea niciodată părinții de al căror dor mistuitor se reîntoarce în lumea "timpului rotitor"823. Neînțelegerea, neputința de comunicare a lui Făt-Frumos cu cei care categorisesc "fleacuri" experiența lui extraumană (expresie clară a desacralizării lumii) le cunoaște și Dominic Matei care încearcă să le povestească din amintirile lui despre viitor: al Doilea Război Mondial, Hiroshima, primul om
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru cursul gândirii sale. Fapta lui Lucian Blaga este cu totul remarcabilă în raport cu interpretarea filosofică obișnuită a dogmei. Dovadă că a contrariat pe foarte mulți și a generat numeroase neînțelegeri. Astfel, în timp ce pentru filosofia post-medievală dogma este "un semn de neputință a gândului de a se depăși pe sine, o înfundătură a gândirii care-și închide toate zările cunoașterii și se zăvorăște într-un fals castel de certitudini; este incapacitatea rațiunii de a ieși din sine și de a se proiecta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]