7,505 matches
-
largă de alte rase ceea ce le dă o mare gamă de culori, mărimi și aspecte. La mijlocul anilor 1800, în timpul marelui triaj în California, 40 000 de cai au fost uciși de către „rancers”, aceștia fiind supărați pentru că acești cai le distrugeau pășunile. În 1930 a început vânzarea cailor mustang, pentru consumul de carne. Începând cu anii 1971, mustangii sunt protejați de "Bureau of Land Management" și nu mai sunt sacrificați pentru consumul de carne. Recenta lege cu privire la gestionarea cailor mustangi a provocat
Mustang () [Corola-website/Science/307710_a_309039]
-
frumoasă broderie marginală în fir de aur pe catifea de culoare vișinie, purtând pe latura de sus următoarea inscripție: „"Eu sunt ușa cea adevărată. Prin mine de va intra cineva se va mântui și va intra și va ieși și pășune va afla. 1841"“ Un alt monument istoric din cadrul Mănăstirii Frumoase, sunt conform listei monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, și așa-numitele Ruine ale Palatului „pentru femei“. Dan
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
liderii partidului comunist și consilierii sovietici acreditați la Ministerul Apărării Naționale construirea unui aerodrom militar la Alexeni. La 1951, s-a făcut recunoașterea de către o comisie condusă de comandantul Forțelor Aeriene, generalul Nicolae Fulga. A fost identificat un teren, fosta pășune comunală. Lucrările aerodromului s-au terminat la 1954, cu tot cu pista de beton. Ulterior, în biografia căpitanului aviator Stirbu Gheorghe, fost pilot de război, încadrat la 1949 în funcția de șef proiect pentru aerodromurile cu pistă betonată, apoi mutat la Institutul
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
Arnica (Arnica montana L.) este o specie de plante din genul "Arnica", familia "Asteraceae" ("Compositae"), ce crește în regiunile de munte, împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. Poporul o mai numește podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor. De la această plantă se folosesc florile - "flores arnicae" - mai rar planta întreagă și chiar rădăcina. Începând cu secolul al VI-lea, a fost utilizată pentru
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
habitate protejate de păsări din zona de europeană. Grupul păsărilor de pradă, care sunt cele mai vulnerabile specii de păsări, sunt reprezentate de: șoimul de Banat, vulturul imperial și acvila. Existența lor este condiționată de prezența în câmp deschis (pe pășuni) a veverițelor, care constituie baza hranei lor zilnice. Populația regnului animal în regiunea dunelor este reprezentată în acest moment de: lup, cerb, căprioare și mistreți. În scopul protejării acestei zone, Dunele Deliblat au fost declarate rezervație a naturii. Începând cu
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
economice cu capital străin din zonă. În Parcul Natural Porțile de Fier agricultura practicată este una de subzistență deoarece suprafața terenurilor agricole este destul de redusă 28500 ha., reprezentând 24,6% din suprafața totală a parcului. Structura suprafeței agricole este următoarea: pășuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fânețe 6,65%,vii și livezi 0,88%. Pescuitul este practicat în Parcul Natural Porțile de Fier încă din vechi timpuri fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. Starea fondului piscicol
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
învinsă de Confederația elvețiană. Actuala constituție datează din 1888. A fost revizuită în 1929, la abolirea "Landsgemeinde". Capitala cantonală este la Altdorf. Terenurile cultivate ale cantonului se află în valea râului Reuss. Pe pantele mai joase ale munților se află pășuni. Deoarece cea mai mare parte a teritoriului este deluros sau muntos, nu e potrivit pentru agricultură. Hidroenergia este foarte importantă. Industria forestieră joacă și ea un rol însemnat în economia cantonului. La Altdorf se află fabrici de cabluri și de
Cantonul Uri () [Corola-website/Science/308402_a_309731]
-
de sedimente erodate de pe malurile fluviului în statul Bengalul de Vest. Fiecare dintre acestea oferă teren pentru locuință pentru aproximativ 20.000 de oameni nevoiași. Solul din care sunt făcute este foarte fertil, astfel insulele sunt potrivite pentru culturi și pășuni folosite la hrănirea vitelor, dar ele pot dispărea în câteva ore, în urma oricărui val al apei fluviului, în special în timpul sezonului musonic. Oamenii care trăiesc pe aceste insule sunt refugiați din Bangladesh sau bengalezi, prin urmare, Guvernul din Bengalul de
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
de precipitații este în jur de 800 mm, în ținuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mică. Cele mai uscate luni sunt februarie, martie, aprilie și mai. Vegetația naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
terenuri. În condițiile arătate, rezultatele agriculturii olandeze s-au obținut datorită cultivării intensive a terenurilor arabile și a unei specializări foarte accentuate în sectorul creșterii vitelor și a horticulturii. Din suprafața totală de 2.215.000 ha utilizate în agricultură, pășunile ocupă 62%, pământul arabil 33% și grădinăritul 5% (dintre care 7.100 ha culturile de seră). Primul loc în sectorul agricol este ocupat de creșterea vitelor cu un aport de 67,5% din valoarea producției globale a agriculturii olandeze față de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
se referă la epoci cu mult anterioare primei dinastii istorice a Egiptului. În perioada predinastica , clima egipteană a fost mult mai puțin aridă decât este cea de astăzi. Mari regiuni din Egipt au fost acoperite de savană și traversate de pășuni. Vegetația și fauna au fost prolifice în toate împrejurimile și regiunile Nilului pentru populațiile mari de păsări de apă ca ibișii. Vânătoarea a fost o practică comună pentru egipteni, fiind perioada în care mai multe animale au fost domesticite. Traiul
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
posibilitatea permanentă de mișcare în aer liber, cu excepția cazului unor restricții temporare impuse de autoritățile veterinare; - terenul accesibil găinilor este, în cea mai mare parte, acoperit de vegetație și nu face obiectul nici unei alte utilizări, cu excepția livezilor, zonelor împădurite sau pășunilor, cu condiția ca această ultimă opțiune să fie autorizată de autoritățile competente, - spațiile exterioare trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile prevăzute în art. 4 alin. (1) pct. 3 (b) (ii) din Directiva 1999/74/CE, densitatea animalelor nu trebuie în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91411_a_92198]
-
Muntele Kazbek) 5.047 metri Resurse naturale: păduri, energie hidroelectrică, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune și petrol; clima și solul de pe țărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului și citricelor. Folosirea suprafeței: "teren arabil:" 9% "culturi permanente:" 4% "pășuni permanente:" 25% "păduri:" 34% "altele:" 28% (1993 est.) Terenuri irigate: 4.000 km² (estimare din 1993) Pericole naturale: cutremure Mediul înconjurător - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River și a Mării Negre
Georgia () [Corola-website/Science/302360_a_303689]
-
Botoșani și Iași, precum și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Este situat în sudul județului Botoșani, pe drumul european E58 Botoșani-Hârlău. Este înconjurat de terenuri agricole cultivate în principal cu porumb, grâu, floarea soarelui, orz și sfecla de zahăr. Pășunile și imașurile comunale asigura hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Aninoasa, Glăvile (reședința), Jaroștea, Olteanca și Voiculeasa. Comuna Glăvile este așezată în partea central-estică a județului Vâlcea, pe traseul șoselei Rm. Vâlcea - Șirineasa - Drăgășani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi fructiferi și pășuni naturale. În cadrul marilor unități de relief ale țării, teritoriul comunei Glăvile face parte din podișul Getic, fiind situat în partea de nord-est a Olteniei la vest de Olt. Cu toate localitățiile din jur, comuna Glăvile are numai hotare naturale marcate
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
Lădești,iar în partea de vest cu comunele Stănești și Gușoeni. În cadrul hotarelor și limitelor teritoriale pe care le are comuna cu localitățiile învecinate,are o suprafață de 50 km pătrați. Suprafața reală folosită de locuitorii comunei ca teren arabil,pășuni,fânețe,vii și livezi neproductive este de 2739 ha,restul reprezintă păduri,dar aparțin de RomSilva. Zona ce constituie suprafața comunei Glăvile împreună cu suprafețele tuturor localitățiilor din jur,din punct de vedere geologic face parte din podișul Getic. Dealurile au
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
Grecia și în viitoarea Iugoslavie, ceea ce a constituit o nouă rupere a comunității lor. A doua dintre aceste țări a fost prima care i-a lipsit pe meglenoromâni de toate drepturile lor, mai mult chiar, le-au fost confiscate și pășunile de munte pe care le cumpăraseră de la proprietari turci. Între 1919 și 1922 a avut loc un nou conflict militar între Grecia și Turcia, în urma căruia s-a procedat la un schimb de populații între cele două țări. Au fost
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ 75,64 % din suprafața localității și 86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23% pomi fructiferi și pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică și vestică ale localității. Suprafața ocupată cu pășuni și vegetație ierboasă este reprezentată de fânețe și islazuri și este suficientă pentru animalele localității. Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavând decât 78,91ha de pădure în partea de SE, care poartă numele de Braniște. Ea face obiectul unor
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
în păduri, mâncând frunze, nuci și fructe cu dinții săi simpli. Era la fel de mare ca o vulpe. Aproximativ cu 30 de milioane de ani în urmă, lumea a început să devină mai rece și mai uscată. Pădurile s-au redus, pășunile s-au extins și caii s-au schimbat. Ei au mâncat iarbă, au crescut mai mari și au fugit mai repede, deoarece au trebuit să scape mai iute de prădători. Iarba erodează dinții, de aceea caii cu dinți mai rezistenți
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
permanent la teren deschis, cu excepția cazului în care autoritățile veterinare impun restricții temporare, - terenul deschis la care au acces găinile este în principal acoperit cu vegetație și nu este utilizat în alte scopuri decât ca livadă, zonă forestieră și ca pășune pentru vite, dacă acesta din urmă este autorizat de autoritățile competente, - terenul deschis trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile prevăzute în art. 4 alin. (1) și (3) lit. (b) pct. ii) din Directiva 1999/74/CE prin care densitatea maximă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90534_a_91321]
-
volumul ca urmare a reducerii umezelii din sol și din aer. După ce insula a fost folosită ca să hrănească mii de oi timp de aproape o sută de ani, pe la mijlocul secolului trecut mare parte din suprafața insulei a fost acoperită cu pășuni și vegetație pitica. Malurile lacurilor vulcanice Râno Raku și Râno Kau sunt acoperite cu trestii. Prezenta acestor trestii, numite totora în munții Anzi, a slujit drept argument în favoarea originii sud americane a constructorilor statuilor, dar analiza polenului din sedimentele lacustre
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul vitelor. Mai este inregistrată ,Odaea cu oamenii ce aparțin poștei Foleștii, cu 25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
la scară largă în muncile agricole sau în războaie. Se conturează structura domeniului feudal, pământul fiind exploatat pentru profitul proprietarului-rezervă seniorală, iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]