8,290 matches
-
celor mai străluciți tineri, o revistă demnă, care - în sfârșit - poate fi citită fără ca să-ți fie rușine s-o citești"36. Să fi fost cu adevărat revista Luceafărul, sub conducerea lui Eugen Barbu, o rușine a literaturii române? Sau patimile care-l stăpâneau pe Eugen Jebeleanu l-au orbit și l-au împiedicat să judece sincer, cinstit, onest fosta conducere a revistei? Să fi fost o rușine frumoasele evocări ale lui Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Vasile Voiculescu, George
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ceea ce însumează un sfert din omenire; de o pătrime de miliard de ruși are grijă Ilia Ehrenburg. Proporție dreaptă între număr de populație și talent, între nemărginiri geografice și putere de creație. Deprimant pentru literatul de țară mică. Rapsod al patimilor mărunte, înghesuit în cadre strâmte, asistă cu amărăciune cum, peste capul lui, se încrucișează mărețele reflectoare cu care continentele își semnalează geniul"". Ultimele remarce ale comentariului sunt respinse de către autorul recenziei din Scînteia, care le cataloghează ca aparținând "mentalității imperialiste
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în restaurante. Consumul excesiv de alcool a fost unul dintre motivele care l-a îndemnat pe Titus Popovici să-i adreseze în vara lui 1971 o scrisoare secretarului Comitetului Central, Virgil Trofin, prin care îi explica motivele care îl împinseseră în patima beției (moștenire genetică, comportament ușuratic, necontrolat, "un amestec de mitocănie, inconștiență, de egoism"). Plecat în vacanță la mare, în localitatea 2 Mai, scriitorul anunța că va aștepta acolo iertarea partidului: "Chezășia acestei încrederi va fi viața mea întreagă, scrisul meu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
inițierii, educația brahmacarin-ului comportau tapas. 24 Cf. M. Eliade, Le Yoga, p. 114, n. l. 25 Vezi exemple în cartea noastră Le Chamanisme (ediția a 2-a), pp. 369 sq. 26 Termenul sânți, care desemnează în sanscrită liniștea, pacea sufletului, absența patimilor, alinarea suferințelor, derivă de la rădăcina șam, ce comporta inițial sensul de a stinge "focul, furia, febra", altfel spus, "căldura" provocată de puterile demonice; cf. D. J. Hoens, Sănti, în special pp. 177 sq. Esențialmente, tapas-ul se efectuează prin post, statul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și suferise": "în adâncul pădurii, ei simulează, prin țipetele stranii pe care le scot, nebunia unui suflet furios", lăsând să se creadă că omorul a fost săvârșit din nebunie și "sfâșie cu dinții un taur de viu". Tema mitico-rituală a patimilor și a învierii copilului Dionysos-Zagreus a dat loc la controverse interminabile, mai cu seamă din cauza interpretărilor sale "orfice". Pentru ceea ce ne interesează este suficient să precizăm că informațiile transmise de către autorii creștini pot fi coroborate cu documente mai vechi. Numele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
timpului. Surprinde durerea poetului singur care nu se simte apreciat la justa sa valoare, căci textele sale sunt receptate ca fiind reci, limpezi, fără să li se bănuiască clocotul, adâncimea ("Au spus că-i rece, și n-au bănuit/ Ce patimă îi clocotea în vine,/ Au spus că nu-i adânc, și n-au simțit/ Genunile ce dorm sub limpezime", Menire). Lucian Blaga continuă să scrie și, în această perioadă, îi apar două volume de versuri, Poezii (ediție definitivă), în 1942
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pudra îi evoca viciul. Traiul ca în romane e doar o scurtă paranteză în existența lui Sensitif, personajul lui Bacovia, a cărui viața în cuplu durează puțin. Dandysmul său e o manifestare de interior, izolată, intimă, menită să-i sublinieze patima, ardoarea și suferința. Face parte excusiv din jocurile de budoar. Scoase la rampă de autor, figurile celor doi îndrăgostiți anunță de fapt sfîrșitul „romanului” lor. Odată el terminat, „acest fel artistic” de a se purta încetează. Deși nu-l practică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citați, Vlahuță dă cuvîntului o valoare psihologică, grație căreia prinde din ce în ce mai mult: „Ce dor trebui să te cuprindă/ De dragostile din povești/ Cînd te privești toată-n oglindă/ Și vezi cît de frumoasă ești!...// Cînd singură parcă te sperii/ De patima ochilor tăi,/ Ce ard de farmecul durerii,/ în spasmul visului dintîi.// Căci ești în vîrsta cînd fioruri/ Te apucă-așa, ca din senin,/ Cînd te frămîntă mii de doruri./ Și nici nu știi de unde-ți vin...” 7). în romanul Dan
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului, am încercat să-l reperez în diverse lucrări. N am reușit. Dacă într-adevăr a existat, „basmul” va fi fost, presupun, o mică fabulă improvizată de cineva din familie, un avertisment despre consecințele patimii băuturii: strigoii sînt - rezultă din ea - inși care, în timpul vieții, pentru a și-o satisface, și-au amanetat bunurile la crîșmă, un loc malefic, iar acum, din remușcare, vor să le recupereze. Estompînd partea moralizatoare, Bacovia transfor 154 Constantin Călin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
instinctele străbune,/ Din epoci lungi de fier și de silex” 2). Mai reticent și mai elaborat, Bacovia a „tradus” ce este de fapt acesta: „instinct satanic”3), întrebuințînd un cuvînt de moralist, care însă nu strică atmosfera întregului: una de patimă înfierbîntată, imposibil de dominat, ajunsă la limita iraționalului. Caz rar, aci, „satanic” nu inspiră aversiune ori teamă. Dimpotrivă, e foarte bine găsit pentru a vorbi despre lucruri naturale fără să roșești, ori a le exalta prefăcîndu-te că le condamni. „Transformism
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dumnezeu!...7 Mai des decît la Dumnezeu Tatăl, pomenit numai de două ori în poezii (vezi „Veritas” și „După amiază caldă”)8), se gîndește la Iisus. Trei sînt imaginile acestuia în mintea sa: Iisus salvatorul moral, Iisus revoluționarul, Iisus al patimilor. Prima apare în „Imn”: „Crengi subțiri cu flori albe.../ Spre mai sus/ Mă ridică din erori/ Idealuri ce au apus.../ Cu flori roze crengi subțiri.../ Isus!// Flori pe zări, în iarbă flori.../ Spre mai sus/ Am trăit de mii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Aș fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuțise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
discursul lui Bacovia a fost perceput ca moderat. Și asta deoarece, în epocă, alții și-au strigat mult mai tare „suferința”. Cam în genul unei romanțe la modă: „Suspine crude pieptu-mi zdrobește...” Discreția emoționeză mai tare decît impudența. în zilele patimilor, Iisus a impresionat prin tăcerea cu care a suportat durerile. Lumii nu-i plac văicărelile. Faptul acesta îl putem constata aproape zilnic. Eu, de pildă, îi ocolesc pe cerșetorii abuzivi, zgomotoși și-i dăruiesc pe cei umili și tăcuți. „Prin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
destule greșeli de aci înainte, rămînînd să plîng pentru cele ce nu le pot spune”, scrie undeva în „Dintr-un text comun”. Chiar și-n cazul celor dintîi, mărturisirea rămîne însă la stadiul de schiță. Bacovia vine în poezie cu patimile omului obișnuit al epocii sale; vine de jos, nu de sus, dinspre viață, nu dinspre literatură; e mai liber în fața acesteia decît cei mai mulți dintre confrați. El nu-i preocupat de temele la modă, ci de propria-i „poveste”: cea a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din memoriile, nici din poezia ei. Mă îndoiesc totuși că în viața casnică era la fel de afectată ca în literatură. Oricum, cred că Bacovia n-ar fi dus-o mai bine cu nimeni altcineva. Răbdătoare și respectuoasă, ea i-a înțeles „patima”, l-a „monitorizat” și l-a susținut moral. A vegheat, cum am zis și-n altă parte, asupra sănătății și intereselor lui. A avut o încredere infinită în talentul lui. Bacovia nu i-a adus bogăție, ci numai o reputație
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de toamnă” (în toamna violetă, compozitori celebri), ar putea sta ca motto pentru ceea ce am făcut în ultimii zece-cincisprezece ani. M am gîndit la mine, însă nu în mod egoist, cu ambiții, nu cu fața spre viitor, ci, gol de patimi, întors spre trecut, pentru a-mi înțelege „condiția” și a mă împăca, fără regrete, cu ea. Recapitulez situații, cern amintiri, stărui asupra unor nume și chipuri, zîmbesc unor scene, îmi reproșez ignoranțe și inabilități, lipsa inițiativelor și a supleții în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este mai necesar pentru femeie decât pentru bărbat, care are alte mijloace pentru a scăpa unei căsătorii nereușite. Subiectul divorțului face carieră literară 234 în românul secolului al XIX-lea. În Bel-Ami, chiar ministrul Laroche este surprins că a cedat patimilor cu Madelaine Forestier, soția lui Georges Duroy. Adulterul consumându-se pe un teritoriu străin, este totuși suficient pentru a-i intenta divorț soției. Este de remarcat comportamentul lui Madeleine, care își păstrează în aceste circumstanțe sângele rece, simțul umorului și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai presus de meschinăria lumii materiale, mesajul integrator și misiunea salvării - dimensiuni creștine prin excelență - pot face din modelul european unul de succes. Unul care să susțină în cotidian rostul și semnificația profundă a jertfei, miza atemporală, în veac, a patimilor Mântuitorului, pentru ca generațiile ce vor să vină să poată reflecta la sensul peren al dimensiunii creștine a Europei noastre. Fie ca taina și înțelesul adânc modelator al Învierii să ne lumineze pe plan mundan, într-o realitate din ce în ce mai apăsătoare, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe un drum desfundat, veți ajunge la o lume în afara lumii, unde televiziunile de știri nu au niciun efect, dar unde ajunge maneaua lui Guță, care ignoră nerușinatele manipulări media lipsite de respect pentru oamenii inteligenți, unde lumea judecă fără patimă și fără idei preconcepute o realitate pe care nu prea o înțeleg. Unde lumea votează, după slujba de duminică, din bun-simț pentru comunitate, ascultând de preot și de primar. Acolo e cheia votului, și în fața neprihănirii lor, a celor din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Don Quijote, ci și plecăciunea respectuoasă în fața șefului de clan poeticesc), are în această lună doi ani de când s-a retras nedrept și neașteptat în veșnicie. Cu îngăduința Dumneavoastră, cititorii mei, aș vrea să-l mai las pe el, în Săptămâna Patimilor din acest an, să mai spună un cuvânt de rămas-bun, așa cum ni-l redă o înregistrare transcrisă aici de fiica sa adoptivă. Iată-l, memento al unei trăiri creștine și culturale intense, neobișnuită pentru noi, și ca un gest superior
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să scriu în acest colț de pagină și nici despre faptul că atât VOCES, cât și Filarmonica ieșeană aflată sub conducerea lui Buj, sunt printre puținele instituții ieșene care au un viitor pe măsura trecutului lor, ci despre altceva. Săptămâna Patimilor este, pentru orice creștin autentic, un moment de reculegere și penitență, de curățire a trupului și a sufletului, dar și de meditație la sensul suferinței mundane care, după modelul christic, va fi răscumpărată în veac, de-a dreapta Tatălui, alături de cei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scenele de iubire au loc departe de lume, sub ramurile de tei Înflorite, În singurătate și liniște, În pacea codrului, sub lumina blândă a lunii. Dragostea lui Cătălin, pătimașa lui sete de iubire este exprimată În metafore: „noaptea mea de patimi”, „durerea mea,” „iubirea mea dentâî, „visul meu din urmă”, Îl proiectează pe acesta Într-o altă lumină decât aceea din partea a doua a poemului. Pasiunea iubirii, constituirea cuplului adamic, Îl scot pe Cătălin din ipostaza terestră: „Miroase florile-argintii/ Și cad
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme infernale, privirile Îi sunt aprinse de o patimă arzătoare, În calitatea de stăpân peste infern, peste adâncimile subterane. Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracteristic. „Prologul” este În același timp elementul de baza al rechizitoriului, el cuprinzând În sinteză metodele folosite de ciocoi pentru a parveni, Întregul roman nefiind decât o motivare, o concretizare cu oameni, fapte si situații, ale fiecărei afirmații făcute. În patima sa de a parveni, ciocoiul calcă În picioare orice principii și norme morale. Și acest aspect este urmărit În mod special de către scriitor, prin Dinu Păturică. Pentru a-și atinge ținta, scriitorul utilizează, ca metodă romantică, antiteza; aduce În fața cititorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moș Costache), arivistul (Stănică Rațiu), debilul mintal (Titi), fata bătrână (Aurica), senilul (Simion Tulea). Deși se realizează tipologii, la construirea acestora este aplicată o formulă estetică modernă, și anume ambiguitatea personajelor. Spre exemplu, moș Costache nu este dezumanizat total de patima sa, iubirea profundă pentru Otilia o demonstrează. Aceeași ambiguitate se observă și În cazul lui Stănică Rațiu.E el este, simultan, un demagog al ideii de paternitate, dar și sentimental. Astfel, când vorbește, chiar dă impresia că iși dorește un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]