7,806 matches
-
amintiri din Fălticeni. Ovidiu Papadima Doctor În filologie - șef de Secție la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 250 Referire la o vizită a soților Papadima la „Galeria oamenilor de seamă”, după care i-am Însoțit Într-o plimbare cu largi explicații pe fabuloasa Uliță a Rădășenilor. Ovidiu Papadima se afla În nordul Moldovei pentru documentare, În vederea alcătuirii unui ghid turistic. 765 PASCU, George 1 Iași, (17.6.1971) Stimate tov. Dimitriu, La scrisoarea Dvs. din 8 iunie 1971
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mondial. 922 debitând de fapt amintiri despre ședințele Junimei și activitatea revistei cu același nume pe care am Înființat-o și condus-o. Mi s-a pus la dispoziție hotel și mașină și numai cu rugăminte am putut face o plimbare cu un profesor Stelian Rădulescu, colegul meu de clasă, bătrân ca și mine. Portretul Agathei Vă așteaptă. Ea a venit prima oară cu elevii ei la 7 aprilie 1927, aceștia jucând două seri și un matineu „Iphigenia În Taurida” de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sau așa ceva. D-sa Îmi cere din când În când unele informații. Cred că sunteți prieteni și colaborați, astfel că rugămintea mea nu Vă va cădea greu, afară de osteneala, pentru care Vă rog să mă iertați (Dar, ați scris, că plimbarea nu Vă supără, ci dimpotrivă). Doi profesori din Pitești scot un volum bio bibliografic al (foștilor) profesorilor și elevilor liceului „N. Bălcescu”, care au Însemnat ceva În cultura noastră. Același 20 Covasna, 16 sept. 1971 Iubite domnule Dimitriu, Calde mulțumiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În legătură cu scriitorul sau cu casa, mi se adresau cu Încredere. Că nu m-am dus cu prof. V.G. Popa la ele, sunt mai puțin vinovat. Lipseam greu de la „Galerie”; apoi, trebuia să știu când era dispus profesorul să facă o plimbare pe Ulița Boianului; se mai adăuga și boala, care ne Încerca, când pe unul, când pe altul. Am intuit de atunci Îmbolnăvirea ireversibilă a inimosului dascăl, care În mai puțin de doi ani avea să treacă În lumea de dincolo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acestei lucrări de atestare la București, Consiliul Culturii mi-a propus publicarea, cu condiția să ordonez personalitățile citate, pe categorii de preocupări: pictori, sculptori, muzicieni, folcloriști, poeți, prozatori etc., ceea ce n-am acceptat. Doream ca totul să aibă caracterul unei plimbări prin fabulosul oraș moldav, fără a mai reveni pe străzi o dată evocate. 690 Aluzie la o eventuală publicare la Editura „Dacia” din Cluj-Napoca. 691 De fapt manuscris dactilografiat. 1020 multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai fericit neglijate, uitate, dacă nu distruse. Mica Biserică din Cotroceni a dispărut peste noapte, după cum cea care împodobea colțul bulevardului Bălcescu cu strada Biserica Ene dispăruse puțin după cutremurul care nici măcar nu-i zdruncinase zidurile sau temelia. Continuându-mi plimbarea prin seara bucureșteană, am ajuns pe Splai, în dreptul Domniței Bălașa. Și ea fusese, și poate mai e periclitată. Alături, largul pustiu pe care se întindea Spitalul Brâncovenesc. Cât de bine se potriveau venerabilul lăcaș și bătrânul așezământ spitalicesc. Acum, biserica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o aplaudă anticipat, cu satisfacția unor solide speranțe, Întemeiate probabil pe la fel de solide argumente ale prezentului. Pe mine, ultimul număr al Luceafărului a vrut să mă avertizeze direct. Șansa mea este că trebuie să fac din când În când plimbări medicinale prin București, Însoțit de Adela, căutând peste tot locurile de unde să vedem câmpia. Astăzi, nu veți crede, am descoperit că strada Lavei dă În cea a Dantelei. În altă zi, am Întâlnit În Fundenii Doamnei o biserică fără seamăn
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la Editura Cartea Românească). Prieteni nu doar germani, aș zice, și nu doar poeți, care Încercau să se salveze de urgie, protejați, fie și iluzoriu, de năvodul stelar al cuvintelor, prin iubire, vis și prietenie... Amintirile năvăliseră instantaneu. O primă plimbare prin Cișmigiu cu șăgalnica debutantă, grațioasă, jucăușă, băiețoasă, inflexibil „etică” În grupul mai curând „estet” al generației În blugi. După-amiaza tulbure, când Madi mă invitase la ea, În Drumul Taberei, și mi-a „gătit”, cu drăgălășenie, bucate greu de găsit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
efort) iarba de-afară de-acasă iarba din Grădina cu mere” (Mama cu pruncul). Autodefinirea devine tot mai drastică, pe măsură ce cunoașterea potențează Învrăjbita autocunoaștere: „Eu sunt străin. Străinul ce-și scoate/ ca pe un câine În lesă/ corpul viu la plimbare” (Mesagerii). Expediția Întru adevăr, pe serpentinele și În străfundurile sale cu miasme, decupează pas cu pas și niciodată deplin teroarea coșmarului terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meu, nici chiar atunci când sugerau că da, ar fi posibil ca unele dintre cărțile premiate să necesite un nou referat de clarificare și susținere. Chiar cu câteva zile Înainte de plecare, președintele Uniunii Scriitorilor mă invitase la o cu totul neașteptată plimbare prin parcul Herăstrău. Bănuiam că are să-mi comunice ceva confidențial, de vreme ce voia să evite microfoanele din biroul său oficial. Plimbarea s-a prelungit pentru câteva ore Într-un monolog prietenesc și, dacă mă ghidam după banalitățile pe care le auzeam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de clarificare și susținere. Chiar cu câteva zile Înainte de plecare, președintele Uniunii Scriitorilor mă invitase la o cu totul neașteptată plimbare prin parcul Herăstrău. Bănuiam că are să-mi comunice ceva confidențial, de vreme ce voia să evite microfoanele din biroul său oficial. Plimbarea s-a prelungit pentru câteva ore Într-un monolog prietenesc și, dacă mă ghidam după banalitățile pe care le auzeam, codificat. Peisajul aproape londonez al parcului devenise, parcă, decorul neuitatului film Blow-up... Ascultam În tăcere și aprobam, din când În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zile, În mine Însumi și În jurul meu Încă În România Clovnului Tiran. Dar În 1987, Îl contemplam de aproape. Santinele și posturi de pază contra blasfemiei, pe partea cealaltă, amuzante graffiti de carnaval pe partea asta. Într-una dintre frecventele plimbări nocturne În jurul conturului chinezesc, am fost surprins de cuvintele vecinului meu de apartament din blocul DAAD de pe Storckwinkel. Colegul și amicul meu francez se plângea de claustrarea pe care Berlinul Occidental, un spațiu insular și Închis, o impunea. Senzația mea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oferise ca dar acest generos răgaz preliminar. Locuiam la un elegant hotel din partea luxoasă a orașului, bărcile și apa se aflau la un pas, ca și În ecranul ferestrei din cameră. Vreme excelentă, soare primăvăratec, turiști puțini, berechet timp de plimbări și delăsare. Nopți Înstelate, vinul excelent, atmosfera cordială. Ne așteptase la Veneția o prietenă italiană care ne dusese, În aceeași dimineață, să vizităm, abia acum cu adevărat, Ghettoul. Rabinul locului părea, mai curând, un civil tocmai ieșit, pentru o scurtă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al literelor franceze, o celebritate, locuia Într-o mansardă studențească spre care, până În ultimii ani, când se instalase ascensorul, se cățăra voinicește, ne povestea, de câteva ori pe zi, dar și după miezul nopții, când se Întorcea din lungile sale plimbări solitare știute deja de polițiștii cartierului. Nu aveam intenția să-l Întreb nimic, ci să-l las În voia firii și vorbelor sale, așa cum le alegea să fie. Aș fi fost, Însă, bucuros să discut cu el, dacă s-ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un gospodar maghiar, bonom, cordial, de o calmă și jovială convivialitate. Extrema seriozitate și acuitate, adâncimea, gravitatea și simplitatea „concentrată” a personalității sale au devenit evidente abia când ne-am desprins din grupul cu care luasem cina, pentru o scurtă plimbare În doi. Mi-a vorbit despre anii sub comunism, când trăia din traduceri, despre izolarea sa și ulterioară, despre ciudata senzație pe care a avut-o În ultima vreme că răul persistă, pentru că nu dispăruse, și revine. Mă auzeam pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
esențială a existenței sale, a cărei pierdere scriitorul nu a putut-o nicicând depăși („discut cu ea zilnic, și acum, când nu mai este, continuă să fie, clipă de clipă, cu mine, În mine”, Îmi mărturisise Claudio, Într-una din plimbările noastre la Bard), intuise perfect potențialitatea micului text. Ea a fost aceea care și-a somat soțul să scrie cartea. Această istorie „implicită” a unui narator anonim evită persoana Întâi, exprimându-se indirect, prin ceea ce se vede, se istorisește și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stea de o parte până la momentul hotărâtor. Din ancheta care s-a făcut a rezultat că echipa care trebuia să-l ucidă pe Horia Sima trebuia să-l pândească în pădurea care lega Berkenbrück cu Fürstenwald, unde acesta își făcea plimbarea obișnuită. în noaptea aceleiași zile trebuia și la Rostock să fie uciși cu cuțitele, cei puși pe listă; crima ce ar fi căzut în sarcina legionarilor, că s-au ucis între ei cu cuțitele, o nouă ocazie de compromitere a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cale de Eugen Cristescu a eșuat definitiv. Horia Sima relatează la pagina 98 din Prozonieri ai Puterilor Axei, o altă încercare, care eșuase printr-un concurs de întâmplări fericite: „O întâmplare asemănătoare am pățit-o și eu la Berkenbrück. Făceam plimbări lungi în fiecare zi la Fürstenwald. Erau cărări și drumuri de pământ, care tăiau pădurea în toate direcțiile. Mergeam însoțit de camarazi tineri, de obicei Smultea și Borobaru. Într una din aceste plimbări, zărim cam la două sute de metri, venind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pățit-o și eu la Berkenbrück. Făceam plimbări lungi în fiecare zi la Fürstenwald. Erau cărări și drumuri de pământ, care tăiau pădurea în toate direcțiile. Mergeam însoțit de camarazi tineri, de obicei Smultea și Borobaru. Într una din aceste plimbări, zărim cam la două sute de metri, venind din direcția Fürstenwald, doi indivizi. Mergeau repede, venind spre Berkenbrück. Când i-am văzut, ni s-a părut că unul dintre ei ar fi Stănicel, iar celălalt, Eugen Theodorescu, care mai fuseseră în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spre dreapta pe lângă peretele opus reduitului se ajunge după vreo 20-30 m la un gard de lemn de cca, 3 m înălțime, care împrejmuiește o suprafață aproximativ pătrată cu latura de cinci metri, care este betonată. Aceasta este curtea de plimbare aferentă celor „cazați” în secția ultrasecretă a Jilavei. Traversând această curticică se ajunge la ușa de intrare într-un coridor lung de cca. 11 m, în care pe partea stângă sunt șase celule și un WC turcesc, în capătul opus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spre pardoseală, care era permanent cu pete de apă. Tavanul de beton boltit, era și el o sursă de alimentare a apei de pe jos, prin picăturile de condens, care, ca într-o peșteră, cădeau peste tot. Când se ieșea la plimbarea în cerc, în zilele călduroase, din îmbrăcămintea celor închiși ieșeau aburi datorită căldurii, care producea evaporarea umezelii permanentă de pe veșminte. În celulă acest lucru se producea consumând căldura corpului, care era singura sursă caldă, căci nici sobe, nici calorifere nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
când dormeam mă vizita câte un șobolan rău mirositor. Îmi trăgeam pătura pe cap căci deși erau fricoși, îi știam că sunt mari amatori să muște din urechile sau vârful nasului bietului deținut izolat. Astfel somnul îmi era întrerupt de plimbarea pe pătură a câte unui astfel de musafir scârbos, pe care îl simțeam după miros și îl alungam. A fost o perioadă de coșmar, care oricât aș încerca nu o pot descrie, pentru a fi înțeles de cineva, care nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
perioadă de coșmar, care oricât aș încerca nu o pot descrie, pentru a fi înțeles de cineva, care nu a trăit niciodată astfel de situații. îmi aduceam aminte, în mod obsesiv, de Mäuseturm, pe care îl văzusem cândva, într-o plimbare pe Rhin. Numele lui, care în traducere înseamnă turnul șoarecilor, se leagă de o întâmplare - legendă petrecută în secolul XIV, când vameșul acelui punct de vamă încasa mai mult decât era hotărât de principele locului și ca pedeapsă i s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
amintiri frumoase, care aveau darul să ne îndurereze și mai mult: „Ne sun maggior dolore che ricordarsi da tempi felici nella mizeria” vorba lui Dante Aligheri. După câteva luni, în vară am reușit să-l scoatem pe Domnul Petrașcu la plimbare, în curticica din fața „Cazimcii”. La una din plimbări Nicolae Petrașcu mergea la brațul lui Nuti Pătrășcanu, iar eu cu Tavi Voinea, rezemându-ne reciproc, unul pe altul. Mi-am aruncat privirea în sus spre cer și am observat o caschetă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și mai mult: „Ne sun maggior dolore che ricordarsi da tempi felici nella mizeria” vorba lui Dante Aligheri. După câteva luni, în vară am reușit să-l scoatem pe Domnul Petrașcu la plimbare, în curticica din fața „Cazimcii”. La una din plimbări Nicolae Petrașcu mergea la brațul lui Nuti Pătrășcanu, iar eu cu Tavi Voinea, rezemându-ne reciproc, unul pe altul. Mi-am aruncat privirea în sus spre cer și am observat o caschetă a unui ofițer, care ne supraveghea de sus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]