7,124 matches
-
puternică, maxim pertinentă pentru că ea se constituie, implicit, Într-un răspuns cât se poate de pertinent la Întrebarea sa. Acest răspuns transmite următorul mesaj ÎȚi spuneam că nu vreau să-l mai dau pentru că mi-am dat seama că, dacă plouă, o să fac o grămadă de grîu din care am să vând o parte, am să fac banii de care am nevoie și n-o să trebuiască să mai tai salcâmul. Și eu sunt convins că o să plouă. Bălosu Își dă seama
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dat seama că, dacă plouă, o să fac o grămadă de grîu din care am să vând o parte, am să fac banii de care am nevoie și n-o să trebuiască să mai tai salcâmul. Și eu sunt convins că o să plouă. Bălosu Își dă seama imediat că argumentul lui Moromete, aparent destul de puternic, trebuie demontat. El va trebui să-l convingă pe acesta că va avea nevoie de bani imediat și nu va mai putea aștepta până la recoltarea și vânzarea grâului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Dumnezeu. Sf. Apotol Pavel ne îndeamnă, de asemenea, să ne rugăm neîncetat . De exemplu, atât timp cât Moise a stăruit în rugăciune cu mâinile ridicate spre Dumnezeu, poporul lui Israel a biruit pe amaleciți. După ce Ilie a primit cuvântul profetic că va ploua, el a stăruit în rugăciune până ce ploaia a venit. Anterior, acest prooroc s-a rugat cu stăruință și cu zel pentru ca Dumnezeu să aducă din moarte la viață pe fiul văduvei din Sarepta, până ce Domnul a răspuns rugăciunii sale. Cum
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
toți oamenii și toate vietățile aduc slavă lui Dumnezeu, în felul lor. De cele mai multe ori, noi oamenii uităm că rugăciunea este o datorie și o necesitate. De obicei ne rugăm lui Dumnezeu atunci când avem nevoie de ceva, fie că nu plouă, fie că cineva drag este grav bolnav, fie că avem un necaz mare, fie că avem cine știe ce dorință. Dumnezeu ne ascultă rugăciunea, ne ajută în necazurile noastre, dar noi de cele mai multe ori uităm, neglijăm, sau ne facem că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri, căci El răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi, și plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți”. Tu însuți, întru tot bunule împărate, caută la mine nevrednicul robul Tău, și dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăjmașului meu și să nu-i întorc loviturile cu răzbunare, căci „numai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Vei dormi cum Îți vei așterne”; „Merse Încet, ca și cum i s-ar fi terminat puterile, până la marginea drumului”; - În general, circumstanțiala cauzală se desparte prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziție: „N-am mai plecat În excursie, fiindcă a plouat toată ziua” vs „Fiindcă a plouat toată ziua, n-am mai plecat În excursie”; - circumstanțiala finală se desparte de regenta ei prin virgulă, dacă se află Înaintea acesteia. Când Îi urmează, se desparte prin virgulă numai când vrem să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Merse Încet, ca și cum i s-ar fi terminat puterile, până la marginea drumului”; - În general, circumstanțiala cauzală se desparte prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziție: „N-am mai plecat În excursie, fiindcă a plouat toată ziua” vs „Fiindcă a plouat toată ziua, n-am mai plecat În excursie”; - circumstanțiala finală se desparte de regenta ei prin virgulă, dacă se află Înaintea acesteia. Când Îi urmează, se desparte prin virgulă numai când vrem să subliniem că este un element esențial În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dai mai mult sînge soarelui, zeilor, în general. De exemplu, a existat convingerea că foametea din 1450 s-a datorat sacrificiilor prea puține. Ceea ce e bun pentru soare, e bun pentru întreaga natură și cosmosul întreg: trebuie făcute sacrificii ca să plouă, ca să revină anotimpurile, ca să crească porumbul. Nimic nu se naște, nimic nu durează, decît prin sîngele sacrificiilor 95." Aztecii se cred investiți cu o grandioasă misiune cosmică. Ei sunt veșnic în război; pentru a cuceri teritorii, pentru a supune populații
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
întărită negativ de multe ori pe zi. Mergem la dentist când suntem nevoiți; ne plătim taxele atunci când trebuie; apăsăm pe frână pentru a evita ne lovim de mașina din fața noastră; ne scărpinăm când ne mănâncă; deschidem umbrela când începe să plouă. Și lista este lungă. Întărirea negativă ne folosește doar în acele circumstanțe în care avem nevoie să îndeplinim o sarcină exactă sau de o performanță minimă. În ziua de azi, toate firmele pe care le știu sunt interesate de performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de limbile istorice, încît iarba rea nu piere, expresie foarte plastică în română, are corespondente destul de neutre în italiană: la malerbe cresce presto "iarba rea crește repede" sau chiar erba cattiva cresce "iarba rea crește". În mod similar, pentru semnificația "plouă foarte tare", majoritatea limbilor europene folosesc construcții care conțin numele unui recipient (din care se presupune că ar curge apa) sau indică modul de revărsare a apei: rom. plouă cu găleata, fr. il pleut à seaux, port. chove a cântaros
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
erba cattiva cresce "iarba rea crește". În mod similar, pentru semnificația "plouă foarte tare", majoritatea limbilor europene folosesc construcții care conțin numele unui recipient (din care se presupune că ar curge apa) sau indică modul de revărsare a apei: rom. plouă cu găleata, fr. il pleut à seaux, port. chove a cântaros, sp. llove a chorros. Asemenea construcții sînt conforme observației directe obișnuite, dar construcția englezească it is raining cats and dogs ("plouă cu pisici și cu cîini") este de o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau indică modul de revărsare a apei: rom. plouă cu găleata, fr. il pleut à seaux, port. chove a cântaros, sp. llove a chorros. Asemenea construcții sînt conforme observației directe obișnuite, dar construcția englezească it is raining cats and dogs ("plouă cu pisici și cu cîini") este de o specificitate ce ține numai de o anumită experiență istorică. Uneori, originea comună asigură în limbi diferite aceeași formă și același conținut pentru discursul repetat: rom. a lua în considerație, engl. to take
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
el încheie astfel paragraful care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am spus - va scrie doamna
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
italience învățasem să-mi întind părul și mi se părea suprema formă de eleganță, pentru că asta era cam tot ce puteam face cu părul meu ca să pară... aranjat, în rest fiind de la mama natură între creț și ondulat, depinde dacă ploua sau nu, starea lui firească fiind aceea de ciufuleală perpetuă. Cei din jur se obișnuiau cu greu cu toanele părului meu, e drept că fiind așa zăpăcit îl țineam mai mult strâns, iar atunci când, proaspăt spălat, îi dădeam o zi
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
loc, asta era în cafenea, la micul dejun, când mi-am luat o carte prefăcându-mă că citesc, de nervi că nu mă băga în seamă. Mă uitam la el și mi-aș fi dorit măcar o discuție cu mai plouă afară?, dar nu, căștile pe urechi și o ignorare totală, ca și cum, brusc, devenisem invizibilă. În ziua aia, în cafenea, a trebuit să dau dovadă de toată răbdarea pe care o aveam și cred că n-aș fi fost în stare
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vreo frunză prea lipicioasă. În tei puteam fi orice și, în pofida ramurilor dese, privirea se ducea departe... departe. La vremea examenelor din sesiune era mai complicat, că taman atunci se găsea teiul să înflorească. Mai erau ghebele, dar numai după ce ploua, prin octombrie. Le găseam pe buturi de copaci tăiați, ciorchine precum strugurii și învățasem să le deosebesc de cele ne-bune, după guleraș. Era greu de ales între parfumul pădurii la vremea ciupercilor sau cel al ghebelor din farfurie. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
apărut când trebuia să apari și peste toate... o dorință îngrozitoare de a fi lângă tine a sta la tine în brațe a te simți real, cald și... al meu... mi-e dor de tine... ... și mie de tine! a plouat toată ziua realizez că, spre deosebire de mine, ție ți-e mai greu să spui... lucruri... să le scrii și mai greu dar pentru că nu o faci, mi-e teamă că nu le simți și că nu le vrei aștia sunt oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de motan la pândă și de încă ceva... dar ... ... dar! și mie mi-e dor de cicălelile tale, de insistențele tale în a discuta în amănunt lucrurile... și de multe altele! încă stau afară și miros toamna. aici nu mai plouă și, sincer, nici nu e prea frig! mai ții minte primul meu mesaj? cu să facem aia și ailaltă... mai adaugă ceva pe listă: pe la vreo 60, 70 de ani... nu mai mult... cu tine pe-o bancă dând la
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dacă cineva n-a fost găsit scris în cartea vieții, a fost aruncat în iazul de foc". Din Vechiul Testament sînt folosite în general capitole din Iov (20, 22, 27) care descriu pedepsirea celor răi, Ps. 11, 6, "Peste cei răi plouă primejdiile; foc și pucioasa și un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte"; versete din Cartea înțelepciunii care evocă pedepse, " Ca să învețe că prin ceea ce păcătuiește cineva, prin aceea se și pedepsește" (Înțel. 11, 16), "făptura, slujindu-Ți
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie aproape endemică". Speranța la Bacovia a murit, nu există ieșire, bruma acoperă orice urmă de viață, plumbul cade ca o lespede. Melancolia, preluată de la Eminescu, și ea se întunecă: I-auzi cum mai plouă/ Ce melancolie! Plumbul care închide ca într-un sarcofag poemul cu același titlu, este considerat de exegetă precipitatul existenței. Remarcînd vocabularul redus, subliniază: "Ca și Hölderlin sau Baudelaire, și Bacovia este poetul unei expresii parcimonioase, lapidare. Trebuie să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
destin personal, Bacovia se exprimă la un cu totul alt eșalon, dînd acestei căderi dimensiuni cosmice. Și dacă aceasta nu este precum în Lacustră, o civilizație care se scufundă cu totul, mișcarea căzătoare se traduce prin extrema abundență a verbelor. "Plouă" sau "ninge", cuvinte bacoviene prin excelență". Svetlana Matta este între primii cercetători ai operei poetului din Bacău care accentuează existența unui fenomen Bacovia, a atmosferei bacoviene, în final a universului bacovian care a marcat și continuă să marcheze poezia românească
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru cheltuielile făcute și rezultatele prognozate și prin cunoașterea acestor legi de managerii de proiect. O noțiune asociată riscului este una de incertitudine, care exprimă o stare de nesiguranță cu privire la viitor (va ploua sau nu va ploua?). Nesiguranța are un caracter obiectiv, existând posibilitatea obținerii unor rezultate fără să se cunoască probabilitatea de apariție a acestora. Incertitudinea devine o potențială sursă de risc atunci când decurge din informații incomplete sau incompatibile. Starea de incertitudine
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
unei legi de probabilitate pentru cheltuielile făcute și rezultatele prognozate și prin cunoașterea acestor legi de managerii de proiect. O noțiune asociată riscului este una de incertitudine, care exprimă o stare de nesiguranță cu privire la viitor (va ploua sau nu va ploua?). Nesiguranța are un caracter obiectiv, existând posibilitatea obținerii unor rezultate fără să se cunoască probabilitatea de apariție a acestora. Incertitudinea devine o potențială sursă de risc atunci când decurge din informații incomplete sau incompatibile. Starea de incertitudine înseamnă „îndoială” cu privire la apariția
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
vizibil asupra corpului fizic este mult mai lent, pentru vindecare fiind necesară o perioadă mai îndelungată. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru prepararea esențelor BACH : Recoltarea florilor se va face numai într-o zi însorită și este necesar să nu fi plouat cu câteva zile înainte de culegerea lor. Culegătorii fac o pregătire spirituală deosebită, prin post și rugăciune, ca și pictorii de icoane. Trebuie luate în considerație fazele lunii, influența energetică a locului, umiditatea atmosferică, cât și alți factori de care depinde
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]