7,887 matches
-
apropiere de arta dramaturgului printr-un demers analitic meticulos, care ia în considerare primatul textului, înțeles ca loc geometric al tuturor semnelor ce funcționează, la modul virtual, sub specia poeticului și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
dramatic sciziunea, fisura. A tradus în limba engleză poeți români contemporani și a transpus în românește din poezia engleză și americană. SCRIERI: Contribuții la presa românească din Banat (în colaborare cu Gheorghe Jurma), Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Mircea Popa, „Radu Stanca - dramaturgul”, L, 1994, 9; Geo Vasile, „Și suntem ultimii coloni ai satului de frontieră”, LCF, 1996, 11; Carmen Blaga, Un poet al nordului american, „Semenicul”, 1996, 3; Gheorghe Cramanciuc, Yoknabanatawpha titeliană, „Semenicul”,1998, 1-2; Victor Cubleșan, „Porunca Fiului”, ST, 1999, 5-6; Maria Aron, Porunca Fiului sau Povara destinului, LCF, 1999, 10; Marcu Mihail Deleanu, Reșița filologică, Reșița, 1999, 86-87; Ludmila Rotăraș, „Capete de pod”, CL, 2001, 12. L.A.
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
9; Geo Vasile, „Și suntem ultimii coloni ai satului de frontieră”, LCF, 1996, 11; Carmen Blaga, Un poet al nordului american, „Semenicul”, 1996, 3; Gheorghe Cramanciuc, Yoknabanatawpha titeliană, „Semenicul”,1998, 1-2; Victor Cubleșan, „Porunca Fiului”, ST, 1999, 5-6; Maria Aron, Porunca Fiului sau Povara destinului, LCF, 1999, 10; Marcu Mihail Deleanu, Reșița filologică, Reșița, 1999, 86-87; Ludmila Rotăraș, „Capete de pod”, CL, 2001, 12. L.A.
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
lor comportamental și expresiv. Și la fel au procedat cercetările în domeniul tulburărilor de personalitate, cu toată tradiția și discuțiile despre „moral insanity”, anetopatie și psihopatie. Preocuparea față de comportamentul moral reprezintă o veche tradiție antropologică religioasă. Biblia consemnează cele 10 porunci: să nu ucizi, să nu furi, etc. Actul uman reprobabil este un aspect diferit de caracteristicile de fond ale unui individ prin care el e caracterizabil temperamental, și la fel faptul de a fi curajos, bun, înțelept, blând, generos. Această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui I. Valerian) în Mircea Damian și accede numaidecât în coloanele diferitelor publicații: „Universul literar”, „Universul”, „Viața literară”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Falanga literară și artistică”, „Nădejdea”, „Ultima oră”, „Gazeta literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Excelsior”, „Facla”, „Dimineața”, „Seara”, „Porunca vremii”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Familia”, „Izbânda”, „Naționalul nou”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea de foc”, „Lumea românească”, „Sfarmă-Piatră”, „Spectator”. Redactor la „Universul literar”, „Azi”, „Lumea românească”, D. a condus periodicele „Vitrina literară” (1929; seria a doua - în 1934), „Pumnul” (1932-1933), „gazetă
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929), Acorduri (1930), Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
opacă, limitată, o pătrundere în misterele ce nu se revelează decât, poate, în vis. În versuri se disting reminiscențe din lirica lui Lucian Blaga, dar și unele sunete care amintesc de Tudor Arghezi. Legătura cu mitul este percepută ca o poruncă al cărei sol este poetul: „din ani de mit” vine chemarea de a reîmpărți lumii culorile paradisului, de a realiza, cel puțin prin rostire poetică, o întoarcere la taina primordială. Poetul nutrește speranța că i se va dezvălui măcar un
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
europeni, în special cu Sartre, pentru care omul este în întregime propria sa proiecție, în întregime doar produsul propriei voințe arbitrare și neinfluențate. Pentru Sartre și pentru toți cei pe care i-a influențat, sinele devine o alegere arbitrară, o poruncă voluntară să fii ceva sau să faci ceva, fără nici un fel de îndrumare despre ce e bine, ce e rău. De fapt, negând existența biologiei, Sartre a renunțat cu totul la orice concepție despre valori integrală sau, cel puțin, la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
imediat), îi era limpede lui Cantemir că Istoria ieroglifică nu are cum să fie tipărită, deci nu avea cum să ajungă la prea mulți cititori. Deși oficial cenzura tipografiilor s-a instituit abia aproape de jumătatea veacului al XVIII-lea, prin "porunca" dată de Mihai Racoviță la 1741, singurele tipografii acceptate find cele eparhiale 12, în fapt, controlul deplin al bisericii și al cancelariei domnești asupra tipăriturilor nu era o noutate. Sub nici o formă un text subversiv, de factura Istoriei ieroglifice nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iorga o fixează în anul 1645. Ștefan S. Gorovei interpretează gestul ca o tentativă de justificare ideologică a unor ambiții autocrate, considerând că "o singură atribuire rămâne posibilă: Istoriile lui Herodot s-au tradus în Moldova lui Vasile Lupu, din porunca acestuia, într-o vreme când programul său politic putea să confere celebrei opere a antichității eline un caracter de manifest de putere, legitimând, ca orice istorie, pretențiile sale de stăpânire imperială (ecumenică). Nimeni altcineva, în Moldova anilor 1645-1669, nu mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, pp. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Animals Exist?, în vol. The Mark of the Beast. The Medieval Bestiay in Art, Life, and Literature, p. 125. 13 Pentru un comentariu care reface și bibliografia subiectului, vezi Valeriu Gherghel, Jam redit et virgo, redunt saturnia regna, în vol. Porunca lui rabbi Akiba, p. 91-98. 14 Pentru un studiu privitor la viața și activitate lui Ctesias, am consultat cu folos introducerea lui Lloyd Llewellyn-Jones la vol. Lloyd Llewellyn-Jones and James Robson, Ctesias' History of Persia. Tales of the Orient, Routledge
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, p. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Animals Exist?, în vol. The Mark of the Beast. The Medieval Bestiay in Art, Life, and Literature, p. 125. 300 Pentru un comentariu care reface și bibliografia subiectului, vezi Valeriu Gherghel, Jam redit et virgo, redunt saturnia regna, în vol. Porunca lui rabbi Akiba, p. 91-98. 301 Pentru un studiu privitor la viața și activitate lui Ctesias, am consultat cu folos introducerea lui Lloyd Llewellyn-Jones la vol. Lloyd Llewellyn-Jones and James Robson, Ctesias' History of Persia. Tales of the Orient, Routledge
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai lungă de timp, violența interpersonală (Walker, 2001). Putem spune că aproape în totalitate, legile care există și încă de la începuturile lor, se adresează diferitelor forme de violență. Pentru creștinătate, cele zece porunci sunt un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și impunerea ei de către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur. 19. Tăierea împrejur nu este nimic, și netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20. Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21. Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar, dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi și se poate împlini acolo. "Profesia concretă a individului devine în măsură tot mai mare o poruncă specială a lui Dumnezeu, dată lui, de a face față poziției concrete în care l-a situat Dumnezeu"7. Weber reconstituie imaginea unui apel divin care nu se realizează numai în planul existenței monahale, ci și în acela al existenței
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-au strămutat, dar cei rămași s-au împrăștiat pe la 1526, în timpul domniei lui Ștefan al V-lea, nepotul lui Ștefan cel Mare. Domul, primind jeluirea locuitorilor români - vasluieni că sunt exploatați de străini - armeni, evrei și greci - a dat poruncă lui Carabăț, pârcălabul de Vaslui, să împiedice pe străini de a cumpăra proprietăți în acest oraș care era proprietatea locuitorilor vasluieni, dată lor cu hrisov de către Ștefan cel Mare, în urma războiului de la Racova. Armenii care au rămas, totuși, au devenit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și trebuință din lenevire și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în ținut cu porunca de aice și în cea de a doua toate cărțile de poruncă ce vor merge la isprăvnicie, și răspunsurile ce se vor face pe acele cărți, cum și ce săvârșire va lua fiște care poruncă și made având păzite și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în ținut cu porunca de aice și în cea de a doua toate cărțile de poruncă ce vor merge la isprăvnicie, și răspunsurile ce se vor face pe acele cărți, cum și ce săvârșire va lua fiște care poruncă și made având păzite și toate cărțile de porunci i tabele și isvoadele cum și orice scrisori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]