7,321 matches
-
Maurice Parodi, L'Économie et la Société françaises depuis 1945, Paris, Armand Colin, 1981, ed. a III-a Hugues Portelli, La Ve République, Paris, LGF col. Livre de Poche, ediție revăzută și augmentată, 1994. Tabla de materii Nota editorului, 4 Prefață, 5 Cuvînt înainte, 10 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea în anii 500 î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii -6000 pînă pe la -1800), 14 Ansamblurile regionale, 14 Cultura șaseană , 16 Neoliticul final și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
15 Doar Franța 16 spiritul de plăcere (păcătoasă) (n. trad.) 17 district (în lb.germ) (n. trad.) 18 Statele Unite 19 Statele Unite, Marea Britanie, URSS și China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Garabet IBRĂILEANU SPIRITUL CRITIC Notă asupra ediției ......................................................................................... 3 Tabel cronologic .............................................................................................. 4 SPIRITUL CRITIC ÎN CULTURA ROMÎNEASCĂ Prefață (la ediția I) ...................................................................................... 10 Prefață (la ediția a II-a) ............................................................................... 11 I. Momentele introducerii culturii apusene, înainte de veacul al XIX-lea ........................................................................... 13 II. Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac .......................................................................................... 20 III. Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să studiez și însăși evoluția faptelor, adică a limbii, a literaturii și a organizării po-litico-sociale. Aceste studii rămân de făcut. Programul e cam vast... Dacă împrejurările îmi vor fi prielnice, poate voi realiza o mică parte din el. G. I. PREFAȚĂ (la ediția a II-a) Studiul de față, scris în cea mai mare parte acum douăzeci de ani, tipărit mai târziu, aproape întreg, în Viața românească, a apărut în volum în anul 1909. De atunci a trecut mult. Poate că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fugeau în Ardeal, negustorii munteni se duceau în sau prin Ardeal. La începutul veacului al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache Văcărescu, din 1787, se vorbește de romani, de Traian, de colonizarea Daciei etc., ceea ce presupune familiarizarea cu ideile Școlii ardelene, atunci abia născânde. Să se mai adauge la aceasta și o înfloritoare literatură în sudul Transilvaniei (Barac
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum s-a văzut mai sus, de respectarea limbii bisericești, acum cântă marele merit al lui Eliade, pentru că acesta vrea să schimbe limba, s-o readucă la limba "vorbită de oamenii lui Traian". Nu mai citez și alte locuri, ca prefața de la Poeziile sale din 1836 etc..., unde vom găsi și alte propuneri care se contrazic, și între sine, și cu cele citate până aici. Așadar, Asachi a îmbrățișat, în același timp, toate curentele și nici unul. Cel mult constatăm că două
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al XIX-lea, românii sunt luptători: în fața lor se pun probleme mari și grave și toate chestiile se pun în legătură cu nevoile sociale (arta, de pildă, e curat tezistă, armă de propagandă; o recunosc toți, Kogălniceanu, în Dacia literară, Alecsandri, în prefața Teatrului său etc.), așa încît teoriile lingvistice devin un reflex al luptelor naționale și sociale. 1 Scrieri, I, p. 267. 2 "Romînia literară", p. 226. 3 Eliade în "Curier de ambe sexe", 1844, Literații români, are această clasificare: "regaliști", "juste-milieu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asistat ori a luat parte. De aici apoi, în parte, superficialitatea criticii sale sociale chiar acolo unde este justă. Și tot de aici și unele neajunsuri, din punct de vedere artistic, ale operei sale dramatice în care, cum declară singur (prefața Teatrului său), a căutat să biciuiască apucăturile rele, adică să critice manifestările vieții sociale, morale și intelectuale ale vremii, căci literatura română de la începutul veacului al XIX-lea a fost tezistă, a fost transformată, conștient, în armă de propagandă. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
3 . 1 Ibidem, p. 413 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. 2 Vezi discuția mai sus. 3 În manuscris s-au găsit însemnări cu privire la caracterul specific național pe care trebuie să-l aibă literatura (vezi M. Eminescu, Poezii populare cu o prefață de Il. Chendi). Și Eminescu poate nici n-ar fi vorbit de literatură, dacă, în calitatea sa de redactor al părții neoficiale a Curierului de Iași, n-ar fi fost oarecum silit să-și spună cuvântul asupra activității Teatrului Național
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în „Falanga”, „Pan”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista literară”) stârnește interesul mai ales prin acele piese (Cuvânt către poeți, 1941, Protocol al unui club Mateiu Caragiale, 1947) în care - de data aceasta prin elogiu, iar nu prin ocară - poetul se definește. Prefața scrisă, în 1931, pentru volumul de debut al lui Dan Botta (Eulalii), intitulată Veghea lui Roderick Usher și concepută ca o „parafrază” după Edgar Allan Poe, are o intensă expresivitate răsucită-n sine, dar și o valoare funcțională, căci ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
le-au avut cu cei mai vestiți monahi din Egipt; III. De incarnatione Domini (Despre întruparea Domnului), în 7 cărți, în care este combătut nestorianismul. Redactarea primei cărți se situiază în timp în jurul anilor 417-418 și începe cu o prefață care ne arată care au fost sarcinile în folosul Bisericii apusene pe care le-a primit Sfântul Cassian de la episcopul Castor. El îi mărturisește lui Leon că nu ar fi scris „Așezămintele mănăstirești” și nici „Convorbirile duhovnicești”, dacă episcopul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
i-ar fi cerut acest lucru: ,,Eu nici în acele lucrări, în care am adus prinos lui Dumnezeu prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte Castor în prefața volumului pe care, cu ajutorul Domnului, le-am alcătuit în douăsprezece cărți, despre așezămintele mănăstirilor de obște și leacurile pentru vindecarea principalelor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte Castor în prefața volumului pe care, cu ajutorul Domnului, le-am alcătuit în douăsprezece cărți, despre așezămintele mănăstirilor de obște și leacurile pentru vindecarea principalelor opt vicii, m-am achitat de cum am putut, în măsura în care mi-a îngăduit acest lucru modestul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
părți. Primele patru cărți se ocupă cu organizarea mănăstirilor din Palestina și Egipt, iar următoarele opt analizează originea, cauzele și vindecarea celor opt păcate capitale (lăcomia, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, tristețea, acedia sau neliniștea, slava deșartă și mândria). În Prefața la Așezămintele mănăstirești, pe lângă complimentele adresate episcopului Castor, mai apar câteva elemente interesante: a) Scuzele lui Cassian că nu va putea fi la înălțimea lui Castor, de a scrie o lucrare așa de importantă și de sfântă, pentru că problemele monahale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca să păstreze esența profundă a fiecărui discurs ținut de vreun pustnic dintre cei citați, era să-și fi făcut notițe la vremea respectivă și, nu numai atât, dar să le fi și ținut în tot acest timp. Însuși Cassian, în Prefață, mărturisește că în aceste discuții va trata despre contemplarea lui Dumnezeu, îndeletnicire a renumiților pustnici din pustiul Sketic. Spre deosebire de prima lucrare a sa, Așezămintele mănăstirești, care vorbea despre ținuta exterioară a monahului, acum se trece la analizarea omului interior, de la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o pot obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a doua serie de ,,Convorbiri duhovnicești“a lui Cassian, incluzând Convorbirile XI-XVII începe cu o Prefață dedicată starețului Honoratus, întemeietorul și întâiul stareț al mănăstirii din Lerin, devenit mai târziu episcop de Arles, mort în 428, și călugărului Eucherius, care a devenit în 435 episcopul Lyonului. Seria a fost terminată și publicată în 427. Scopul scrierii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau a meditației) (cap.28) pentru că, încheie Cassian, ,,este mai mare grija de a fi de folos decât de a fi lăudat” (cap. 30). Al treilea ciclu sau secțiune a ,,Convorbirilor duhovnicești“, care cuprinde Convorbirile XVIIIXXIV, debutează tot cu o Prefață a lui Cassian din care aflăm câteva detalii importante. Această serie este dedicată Sfinților frați Iovinianus, Minervius, Leontius și Teodor, care trăiau în insulele Stoechades, nu departe de Marsilia și Lerin. Convorbirile XVIII-XX au fost scrise între anii 428-429 și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dar și goți încreștinați. Dionisie cel Mic, care era și el daco-roman, are aprecieri negative față de „barbarii” ce frământau pământul Scythiei Minor (dintre care nu lipseau, evident, goții). Când se adresează fraților săi spirituali localnici, Ioan și Leontie, într-o Prefață la o traducere din Sfântul Chiril, el folosește cuvinte de apreciere, ceea ce denotă că cei doi călugări nu erau goți. Ei aveau metania într-o mănăstire din cuprinsul Eparhiei Tomisului, undeva aproape de Niculițel, unde s-au găsit și moaștele unor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pontică, Dobrogea românească de astăzi) și a murit, probabil, la Vivarium, în sudul Italiei, în jurul anului 545. Se pare că acesta a rămas orfan din copilărie, fiind crescut într-o mănăstire locală. Această presupunere este susținută de mărturia făcută în prefața adăugată traducerii Epistolei sinodice a Sfântului Chiril al Alexandriei: „Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Venerabile Părinte și podoabă aleasă a învățăturilor lui Hristos, și am mereu înaintea ochilor minții râvna sfântă pentru hrana duhovnicească, pe care o cheltuiați cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
De exemplu, Drumul Făgărașului de mai târziu, cobora la Târgoviște și urma valea Ialomiței până la Târgul de Floci sau Piua-Pietrii. Exceptând acești factori, reprezentarea din copilărie a monahului dobrogean corespunde unui relief de câmpie, deschis vânturilor potrivnice ale Bărăganului. În Prefața scrisă la Epistola către Succesus a Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un adevărat elogiu oamenilor și meleagurilor din care s-a ridicat: „Poate pare lucru nou celor neștiutori că Scythia, care se arată îngrozitoare prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
afirmate substanțial despre fiecare dintre cele trei Persoane divine. Cu alte cuvinte, în virtutea posedării desăvârșite a firii, ceea ce se spune despre ea se poate spune și despre particularul care o posedă. Raționamentul lui Boețiu este infirmat de Dionisie Exiguul în prefața scrisă cu ocazia traducerii Tomosului către armeni. După el, chiar Fericitul Augustin „arată cu toată convingerea că se zice Treime nu după ființă, ci după persoane.” Tratatul ierarhului constantinopolitan era necesar demonstrației călugărilor sciți. Doctrina teopashită combătea atât pe sabelieni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fluent dintr-una în cealaltă. Opera acestuia constă dintr-un număr de traduceri patristice în limba latină, din care unele spre folosul confraților săi, călugării sciți. Acestor traduceri li se adaugă și opere personale, în legătură cu sărbătorirea Sfintelor Paști, precum și zece Prefețe elaborate de el la traducerile făcute. Ele conțin informații de un real interes atât pentru cei ce îi cercetează biografia, cât și pentru istoria culturii noastre străvechi. Privind contribuția lui Dionisie Smeritul în domeniul literaturii patristice se disting mai multe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
biografia, cât și pentru istoria culturii noastre străvechi. Privind contribuția lui Dionisie Smeritul în domeniul literaturii patristice se disting mai multe categorii de lucrări, după tematica și scopul lor: - traduceri în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale; - scrieri aghiografice - biografii; - scrieri de drept canonic; - lucrări de cronologie creștină. Prima serie de scrieri ale lui Dionisie cuprinde traduceri din limba greacă, spre a fi la îndemâna confraților săi, călugării sciți, în slujba apărării Ortodoxiei, în contextul disputelor hristologice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o mare însemnătate pentru întreaga Biserică creștină. Bun cunoscător al calculului calendaristic oriental, el a întocmit tabela pascală bazată pe ciclul alexandrin, conformându-se regulii Sinodului I Ecumenic. 1. Traducerea în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale. În perioada cât a stat la mult încercata Episcopie a Romei, Dionisie Exiguul a fost solicitat să traducă din marii Părinți și Scriitori ai Răsăritului. Clericii episcopiei i-au cerut să le dea în traducere latină măcar o parte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a ordonat în două ediții. A mai tradus și unele biografii de sfinți (scrieri aghiografice) deosebit de apreciate de monahi: Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Pocăința minunată a Sfintei Thaisia, Viața Sfântului Pahomie. Pentru traducerile efectuate, Dionisie Exiguul a scris zece Prefețe: Prefață la traducerea în latinește a cărții Sfântului Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului; Prefață la prima traducere a canoanelor grecești, către Episcopul Ștefan; Prefață la colecția de decretale ale pontifilor romani; Prefață la o altă traducere a canoanelor grecești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]