10,986 matches
-
de fețe, ascultând zăvorât în mine tulburarea ostatecului” ( În loc de prefață). Lirica lui stă, evident, sub zodia lui Lucian Blaga, un ciclu de poezii, intitulat Zamolxe, având drept moto câteva versuri blagiene. La fel ca poetul Laudei somnului, C. încearcă o proiecție cosmică și, totodată, o adâncire în istorie și mit, pentru a afla elementele primordiale ale structurii noastre etnice: „Tu ești dac./ Fii fulger. Fii izvor.” Zămislit totuși din „lut și teamă”, eul liric pendulează dramatic între „greul profeției” și „limita
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței, unele cu bogate inserții de etnos (La nașterea soră-mi, În grădina lui Ion). Mai consistente și mai bine orchestrate sunt în Răsărit de fată mare, dar și în versurile de mai târziu, proiecțiile în universul tradițional, fie el familial sau comunitar. În Cenușa de pe inimă, expresia sentimentului tragic al existenței, prezentă și anterior, atinge o intensitate extremă. Trecerea inexorabilă a timpului devine dureros de evidentă prin lucrarea memoriei, ce aduce secvențe din momentele
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
românești de medievistică „teoria mentalităților”, fiind din acest punct de vedere, împreună cu Virgil Cândea și Al. Duțu, un deschizător de drumuri. Pe urmele lui Georges Duby și Jacques Le Goff, el pune textul literar medieval în relație cu iconografia și proiecțiile artistice ale simbolurilor consacrate din epocă, obligându-l pe cercetător să devină cu adevărat „psihanalistul trecutului”. Cercetătorul a relevat în studiile românești de medievistică nu mai puțin de trei „Renașteri” târzii și a observat, plecând de la obiectele de cult și
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul, anexând în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții (1980), Linia și sfera (1982), Călărețul de fum (1984), Roata lumii (1988). În aceste „imagini” având ca protagoniști personaje atestate istoric (Petru Rareș, Miron Costin, Horea
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
și tradițiile clasice, pe poetică și stilistică: capitolele despre „dor” și „prea-plin”, despre „principiul matern al universului” și „logica jocului”, despre „timpul clasic și timpul intern”. Este demonstrat modul cum în poezia lui Vieru elementul de actualitate imediată dobândește o proiecție general-umană. C. a trecut și examenul suprem al unui critic - elaborarea unei istorii a literaturii. Exegeza sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (1996), scrisă în cheie călinesciană și abundent documentată (o a doua și o a treia
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
despre „frăția speciilor”, despre un fel de natură animală (a kind of animal nature) (Maslow, 1965a, 1967b). Această poziție este, după Maslow, în profund contrast cu existențialiștii europeni, în special cu Sartre, pentru care omul este în întregime propria sa proiecție, în întregime doar produsul propriei voințe arbitrare și neinfluențate. Pentru Sartre și pentru toți cei pe care i-a influențat, sinele devine o alegere arbitrară, o poruncă voluntară să fii ceva sau să faci ceva, fără nici un fel de îndrumare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în legătură cu care cursanții simt nevoia de a cunoaște mai mult. La finalul citirii textului se revine la lista de elemente identificate inițial și va avea loc un interviu reciproc între colegi, evidențiind ceea ce s-a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de învățare cresc simțitor în comparație cu o metodă tradițională de învățare. 4.2. Metode de rezolvare de problemetc " 4.2. Metode de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre segmentele cele mai afectate fiind populația vârstnică din mediul rural, anterior ocupată în agricultură. La acest tablou, deja îngrijorător, al raporturilor dintre populația activă și populația dependentă, cu accente dramatice suplimentare la nivel subnațional, se adaugă perspectivele sumbre în proiecțiile demografice (Ghețău 2005, Ghețău 2007) care descriu un viitor încă și mai sumbru în perspectiva decenilor următoare pentru problemele sociale generate de structurile populației viitor deja „determinat” pentru generațiile actuale (născute). Aceast articol și-a propus să semnaleze impactul diverselor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de cea actuală va fi, însă, extrem de diferită în spațiu, unele județe și localități concentrând o populație încă tânără iar altele (mai ales la nivel de localități) fiind complet îmbătrânite și împovărate de probleme sociale. În tabelul următor sunt prezentate proiecții ale populației de vârstă activă (în două variante, 15 - 59 respectiv 15-69 ani) și numărului de pensionari (în trei variante de vârstă medie reală de pensionare, VMRP: 55, 60 și 65 de ani). Precizez că, date fiind diferențele obișnuite pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
elogios, fără rezerve, despre importanța romanelor lui Liviu Rebreanu (considerat un prozator de nivel european, care „depășește orice fel de naționalitate literară”), dar și despre opera lui M. Sadoveanu, în care intuiește dimensiunile mitice (scriitorul ar „înainta înapoi”, mișcare specifică proiecției mitice). S-a apropiat entuziast de câștigurile expresionismului, mai cu seamă în dramaturgie și în arta dramatică (prețuiește piesele lui Lucian Blaga și din această rațiune), totdeauna în polemică necruțătoare cu oamenii de teatru mediocri. Nu întâmplător, el compune o
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată unei situații particulare prin care trece intervenientul în viața proprie); retragerea („eu nu pot să fac asta, nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de evenimentul respectiv; amnezie în legătură cu o secvență crucială a episodului traumatic; reducerea interesului pentru anumite activități; diminuarea atașamentului față de alții și cristalizarea unui comportament de detașare, alienare; restrângerea paletei de trăiri afective, care conferă alura unei anorexii în plan sentimental; proiecție sumbră în viitor, pe toate planurile (personal, profesional, social). D. Instalarea unei stări perpetue de agitație, care se manifestă în minim două ipostaze, din cele inventariate mai jos: insomnie; pusee de iritabilitate și furie; carențe ale capacității de concentrare; hipervigilență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
păstrat nealterat umanismul, un umanism cu ochii umezi. Simptomele specifice sunt numeroase: oboseală cronică, sentimentul incompetenței, insomnie, probleme gastrointestinale, apatie, izolare față de colegi, conflicte cu anturajul etc. Vârsta tânără a specialistului, experiența profesională insuficientă, suport familial precar sau inexistent, o proiecție carențială a responsabilităților și așteptărilor la locul de muncă sunt premise favorizante pentru instalarea burnout-ului (apud Vekolka, 2004). Având în vedere că într-un hospice moartea acționează pe bandă rulantă, personalul care activează acolo nu are răgazul necesar de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
presupun o alterare a realității. Indivizii care recurg la aceste mecanisme sunt etichetați de către cei din jur drept „nebuni”. Par de pe altă lume, așa cum copiii funcționează într-o altă lume decât aceea a adulților. Dintre aceste mecanisme fac parte: 1. proiecția delirantă care constă în dezvoltarea unui delir, de obicei de tip persecutiv, despre realitatea externă. La copilul mic, „mamă rea, vrăjitoare”, care nu este aici când am nevoie. La adulți: „nu mă înțeleg cu partenerul de viață din cauza mamei lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
defensă în fața unei realități adverse, individul (copil sau adult) creează o altă realitate în mintea lui, iar aceasta înlocuiește realitatea dată. Astfel, el reușește să depășească dificultățile insuportabile ale realității date. Nivelul II mecanisme imature Dintre acestea fac parte: 1. proiecție: persoana atribuie propriilor sentimente, gânduri, dorințe, intenții nerecunoscute, celorlalți, mediului extern; 2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
făcându-le mai puțin amenințătoare” (Jourdan, Ionescu, 2004, p. 55). Exista un personaj național, cu rol de paratrăsnet față de toate inepțiile cotidiene ale regimului, în jurul căruia apăreau zilnic bancuri noi. Această creație națională, numită Bulă, era fără nici o îndoială o proiecție a societății românești din acea perioadă, a înțelepciunii și rezilienței ei profunde. Bulă era în același timp un retardat mintal și un ingenios în a înțelege și a interacționa, dintr-o altă perspectivă, cu situațiile și personajele „importante”. Era un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic imitația unei conduite, proiecția alegorică a unei personalități asupra celor care îi urmează. E modalitatea cea mai simplă prin care acțiunile unui individ, gesticulația lui pot fi identificate și transferate. Cum se cheamă eroii, așa se botează copiii. Dacă Mircea funcționează ca model, e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe baza concurenței, în dependență de prezența unei alterități afectate de o cauză care ajunge să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a unei relații privilegiate cu altcineva. Angajarea într-o rivalitate implică proiecția prealabilă a unui "seamăn". De altfel, prima propoziție în care Spinoza vizează transferul de afecte se referă la o persoană iubită. Ne lăsăm afectați de afecțiunea persoanei iubite și ceea ce i se întâmplă în rău sau în bine celui pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de multă lume poate să vrea să vadă filme, de cozile de la 9 jumate dimineața pentru bilete la Mungiu (cozi care începeau în fața cinematografului și se prelungeau șerpuit până după colțul clădirii), de biletele care nu se mai găseau la proiecțiile din timpul săptămânii, chiar dacă ajungeai cu o oră mai devreme. Luiza Vasiliu Cine a apucat să meargă la câteva filme, sigur a dat în isterie, începând să încercuiască pe program cu carioca roz, intrând în conflict cu rutina, colegii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști, școli de jurnalism, cu programele și formele de activitate, cu rapoarte despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4. proiecții fixe și cinematografice integrând ilustrațiile materialului expus. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost "de a evidenția inițiativele caracteristice și realizările cele mai fecunde ale apostolatului presei religioase"837. Condițiile de participare și modul de organizare a expoziției au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în G. Chiaudano, op. cit. 89 Ne referim la secolul al XIX-lea și la prima jumătate a secolului al XX-lea, când enciclicile papale ce tratau subiectul media vizau probleme foarte importante pentru acel moment, fără a încerca și o proiecție în timp și o dezvoltare unitară și de durată a acestei realități. Soluția problemelor se regăsea în modul de gândire a respectivului Papă (cum în interiorul Bisericii au existat mai multe curente de gândire, menționăm doar pe intransigenți și pe moderați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care corespund dipolului unei fibre miocardice, numiți vectori elementari; vectorii instantanei reprezintă grafic situația sumării unor vectori elementari într-un anumit moment, în cursul activității cardiace. Toți acești vectori, se supun legilor matematice putând fi sumați, deplasați și măsurați, prin proiecțiile lor ortogonale pe anumite axe, numite derivații sau conduceri. Dacă se imaginează că în fiecare moment al activității cardiace, există un alt vector instantaneu, cu o altă orientare în spațiu și cu o altă mărime, ei pot fi aduși printr-
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
au originea toți vectorii cardiaci, numit centrul electric al inimii. În această situație, în timpul unui ciclu cardiac, vârfurile vectorilor instantanei se deplasează pe o curbă închisă, în formă de evantai, care începe și se termină în centrul electric al inimii. Proiecția desfășurată a acestei curbe în funcție de timp, pe o dreaptă din corpul omenesc, corespunzătoare unei derivații, reprezintă electrocardiograma înregistrată în acea derivație [50]. Morfologia electrocardiogramei Analiza morfologică a unei electrocardiograme permite evidențierea a trei elemente descriptive: unde, segmente și intervale. Undele
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]