9,377 matches
-
vale spre cartierul Corni sau mahalaua ungurească, locuită de o populație de rit catolic adusă, se zice, de către Ștefan cel Mare ca lucrători pricepuți la plantarea viilor. Aveam aici o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare tristețe, însă noi eram tineri și viitorul înaintea noastră. Eu lucram foarte mult și faptul acesta ne crea cele mai plăcute mulțumiri sufletești. Multă lume "bună" de al începutul așezării noastre în oraș a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
frumos și unic oraș de opt ani. Revedeam cu bucurie Piața San Marco, "cel mai mare salon de recepție din lume", după spusele lui Napoleon, revedeam cu bucurie comorile din Palatul Dogilor și într-o dimineață însorită, din balconul dinspre răsărit al palatului, privim un sfert de oră priveliștea asupra Adriaticii cu Santa Maria Maggiore în bazinul San Marco și toată întinderea aceea de ape albastre-argintii cu minunile presărate ici-colo. Cu toate că ținta călătoriei noastre era mult visatul Paris, plecăm din Veneția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost cu un șofer pungaș, ce nu era francez, era o spurcăciune de prin răsăritul Europei. Într-o duminică, am fost și la Versailles și nici acolo nu m-am simțit străin. Această stare de spirit să fi fost efectul numeroaselor lecturi despre cele ce vedeam și îndelungile visări ale acestor locuri. Am intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Stăteam amândoi că la cinema. Știam foarte puține despre el. Mă întrebam insistent: Oare ce crede despre mine? -Lăură, zise el, ar trebui sa ma intorc și să plec. Dar eu vreu să dorm cu tine, să te simt la răsăritul soarelui, și să-ți fac cafeaua.. -Mă auzi? Nu-ți fac nimic, absolut nimic, am doar nevoia să fiu cu tine. Dacă mâine vei gândi altfel, bine. Stătea comod în fotoliu, privindu-mă prin semiîntuneric. I-am răspuns: - Nu se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe ringul european; în plus, nu vor să se strice cu Rusia. Interviuri despre Bielorusia și lumea slavă "În orice caz, după părerea mea formată în timp și pe baza unei experiențe la fața locului politica externă a României în ceea ce privește Răsăritul trebuie serios revizuită." Interviu cu prof. univ. Mihai Baciu, fost ambasador al României în Republica Belarus realizat de Cristina Cîrstea I. "Moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi, cu care era o plăcere
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
plece de la premisa că politica postdecembristă a României față de Rusia nu ne-a fost de folos, ci dimpotrivă. În orice caz, după părerea mea formată în timp și pe baza unei experiențe la fața locului politica externă a României în ceea ce privește Răsăritul (cum ziceți dumneavoastră) trebuie serios revizuită. Stimate domnule profesor, ne-ați vorbit despre Rusia și Bielorusia, despre Polonia și Ucraina și despre popoarele care trăiesc acolo. Acum vă pun și o ultimă întrebare: ce știți despre rușii de rit vechi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe Carol cel Mare al francilor ca Împărat roman. Apoi, Bizanțul avea posesiuni în sudul Italiei pe care papii le voiau pentru Scaunul Roman. Fără îndoială, în decursul vremii se adăugaseră și unele deosebiri doctrinare, canonice și de rit între Răsărit și Apus. În anul 1053, Papa Leon al IX-lea a desființat arhiepiscopatul grecesc din sudul Italiei și l-a înglobat celui latin (catolic) de la Benevent, alungând, în consecință, și preoții greci. Împăratul Constantin al IX-lea al Bizanțului, din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la nesfârșit. Rusia este în plină expansiune economică, iar influența ei în lume crește mereu. Dacă se va uni cu Belarus adică dacă va înghiți această țară de întinderea României și cu o economie dinamică -, atunci umbra marelui "frate" de la răsărit va deveni și mai apăsătoare, nu numai pentru Republica Moldova, dar și pentru România. Poate că atunci, în sfârșit, vom regândi relațiile cu Rusia. 20 decembrie 2007 Retrospectivă Diplomația românească și, mai larg, politica externă a României nu s-au putut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
târziu Montagu, dar o ciudă-a naibii Uneltea-n tăcere drumul să-mi arăți Să plutim alături prin secrete albii În adâncul unei lungi singurătăți” Rămas În iureșul cântecelor tale de iubire, singurătate, revoltă; uneori ironie, alteori negre-negre-voi deveni susurul răsăritului de soare sau de asfințit de soare al unuia ce s-a numit și ți-a rămas prieten: Pentru că nimeni nu știe Cum tainele ți-au dăruit ființă Te-ai despărțit după simțirea fiecăruia Fără ține am fi fost mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
regulamentului, numai pe umeri Îmi luasem, fără s-o Îmbrac, o haină, numai zdrențe, ca să mă apar de ploaia care tocmai Începuse; nu fac nici zece pași afară din baraca, când dau de o patrulă ce tocmai venea din partea de răsărit a lagărului; patrulă era comandata de Popescu-Piticu, care era Însoțit de trei soldați din care unul ținea un câine-lup de lanț. Aud imediat glasul ascuțit al stârpiturii: „Stai pe loc, ca trag!” Mă opresc și aștept... Însoțit de soldați și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
coord.), Editura Polirom, Iași, 2002 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu Rădăcinile sociologiei nu sunt epuizate de gânditorii din Grecia antică. Puternice rădăcini găsim și în gândirea creștină. Decadența culturii antice a făcut loc unui nou răsărit, acela al culturii medievale. În acest fel, decadența Antichității târzii nu este numai semnul sclerozei și îmbătrânirii, ci totodată mugurii unei importante metamorfoze constructive. Ne situăm acum la începuturile sale. Evul Mediu se pregătește să apară din Antichitatea aflată la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de Ion Podea, secretar general al județului, cu sprijinul substanțial al prefecturii acelor timpuri, dă un răspuns, bazat pe o minuțioasă cercetare a documentelor săsești și ungurești: Pericolul turcesc era numai întrezărit, dar cel valah bătea puternic la porțile de răsărit ale Ungariei. Muntenia ajunsese în faza de dezvoltare și organizare când nu mai tolera amestecul Ungariei nici în treburile sale interne, nici în relațiile cu vecinii. Ungurii din Țara Bârsei apar în arena istoriei tocmai în timpul acestor lupte, când regii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Tuturor celor ce au participat la lupte, va rămâne ca o amintire neștearsă parcurgerea trecătorii Bran. Șoseaua aici oferă o priveliște admirabilă; spre vest, în lumina clară a soarelui, se vedea masivul stâncos și neîmpădurit al Pietrei Craiului, iar dinspre răsărit ne salutau vârfurile acoperite cu zăpadă ale Bucegilor (2508 m). De o parte și de alta a șoselei se vedeau, în unele locuri, stânci înalte de peste 100 m, înălțându-se aproape vertical, iar la picioarele noastre se aflau numeroase vâlcele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al învățământului geografic. Pentru activitatea deosebită desfășurată pe ogorul școlii, am fost de mai multe ori nominalizat ca profesor evidențiat de către Inspectoratul Județean Vaslui. HUȘII AȘEZAREA, ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA LOR Prof. Ion Gugiuman 1. Hușii sunt așezați în partea de răsărit a jud(ețuluiă Fălciu, cam în dreptul orașelor Bacău și Cluj. În privința cadrului fizic al său, acest oraș apare ca o așezare omenească cum rar se întâlnesc nu numai în cuprinsul Moldovei dintre Siret și Nistru, dar chiar în cuprinsul întregii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în cuprinsul întregii Românii: la Sud și la Vest se întind ca o ramă înaltă și împădurită dealurile Alistarului, Pleșului și Dobrinei, a căror altitudine variază între 250-350 m. Aceleași dealuri înalte se preling și-nspre Nord, însă mult despădurite. Spre răsărit din contră, înălțimile sunt mult mai reduse - cel mult 200 m. - prezintându-se tot sub forma unor culmi paralele de direcție NW-SE, ce merg de se sting în apa pâr(âuluiă Huși ori a Prutului, pădurea lipsind aici cu desăvârșire
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mult 200 m. - prezintându-se tot sub forma unor culmi paralele de direcție NW-SE, ce merg de se sting în apa pâr(âuluiă Huși ori a Prutului, pădurea lipsind aici cu desăvârșire (stepăă. La contactul dintre aceste dealuri mici din răsărit, cu rama înaltă și împădurită din Nord, West și Sud, mai ales, altitudinea este mult mai redusă (depresiunea Hușiloră, producând apelor de aici (Șara, Turbata, Drăslăvăță, o abatere spre dreapta care se unesc, dând pârâul Hușilor (vezi harta alăturatăă. Ceva
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din răsărit, care-i pune la dispoziție pășunile și ogoarele sale. 2. De când datează Hușii? O întrebare a cărui răspuns e destul de greu de formulat. Totuși, bazați pe observațiunile de mai sus cât și pe o serie de amănunte recent descoperite putem
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
porțiunea de loc cuprinsă între Str(ăzileă Cuza-Vodă, Ștefan cel Mare și Ghica-Vodă, partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie așa, deoarece aici se află locul cel mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de scurgere a râului ca și înălțimea luncii în genere, este mică: 30 m. alt. abs. la Nord, în punctul de confluență a Prutului cu pârâul Moșna și 23-24 m. alt. abs. la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel 6-7 m., pentru o depărtare de 30 km., cea ce dă un indice de pantă de 0,20-0,25 m. la kilometru. Ca lățime, lunca nu este uniformă. Lărgimea ei variază de la 7-7
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apei râului Prut are un curs foarte sinuos, descriind de-a lungul albiei majore un șir nesfârșit de coturi, care de cele mai multe ori au înfățișarea de meandre rătăcitoare tipice, cum sunt cele de la Nord de Tg. Drânceni, ori cele de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în general mai redusă ca a acelora de la Nord și Sud de Câlcea și Stănilești, este în același timp foarte variabilă. Dintre bălțile din acest sector de luncă, cele mai mari și permanent pline cu apă, sunt Bălțile Ulmului de la răsărit de Stănilești și Bălțile Leușenilor de la Nord de șoseaua Huși - Chișinău. Celelalte bălți - Șerpoaia, de la gura pârâului Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt mici, iar apa din ele de obicei scade complet în vremea secetelor mari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alt. abs. față de nivelul mării. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești (Fălciuă, este cam cu 70-80 m. mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în aceste părți, de către oamenii satelor vecine pentru a-și face loc de arătură și pășunat; 4ă bazinului (1,5 - 4, 5 kmă, care nu poate îngădui apariția de noi așezări omenești față de cele deja existente pe Crasna și la răsărit de D(ealulă Lohan, spațiul economic fiind limitat și solul destul de arid prin abundența nisipurilor. O confirmare a celor spuse mai sus, privitor la starea de absență a așezărilor omenești în valea Lohanului superior, o constituie faptul că de îndată ce în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]