11,435 matches
-
originale și năzuiesc a comunica o structură de personalitate și nu doar "poetul", "prozatorul", "gânditorul". Când se invocă, într-o astfel de cercetare, logica lui Șt. Lupașcu, stilistica lui Matyla Ghyca și etnologia lui Eliade, înțelegem că metoda țintește a releva o dimensiune eminesciană deopotrivă românească și universală, căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Eminescu Dialectica stilului (contribuție de tot merituoasă) ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare românești. "Luceafărul", nr. 36, 13 septembrie 1988 Mihai CIMPOI Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cu siguranță că nu. Evidența probatorie există în însemnările manuscrise, în articolele de presă, în universul liricii sale, iar "fragmentarismul" filosofic al poetului, care nu-i dă dreptul la un sistem (veritabil obstacol pentru atâtea generații de cercetători) ar putea releva, pe de altă parte, ideea unei organicități, a unui arheu, a unei ontologii, în gândirea eminesciană. Acesta e subiectul studiului [Modelul ontologic eminescian, Editura "Porto-Franco", Galați, 1992] conceput de profesorul de la Huși, Theodor Codreanu, un împătimit cercetător și partizan al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
drept "fascist avant la lettre". Pe de altă parte, în revista "Dilema" (februarie-martie 1998), prin atacuri concertate, unii autori români au vrut să spulbere mitul Eminescu, folosind injuria ca argument decisiv. Tuturor acestor detractori Th. Codreanu le răspunde cu inteligență, relevând adevăratele mobiluri ascunse de aceste afirmații. Prin stringenta ei actualitate, ca și prin rara capacitate de care dă dovadă autorul în panoramarea detaliilor, Dubla sacrificare a lui Eminescu se înscrie ca o pagină de referință la mai buna cunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ediția la care ne referim a apărut recent (1999) la Editura "Civitas" din Chișinău. Cu această nouă ediție gustul pentru polemică al autorului cunoaște o anume amplificare și noi puneri la punct pe măsura ce dramaticul destin eminescian i se relevă cu o mai mare adâncime. De fapt, această carte a stârnit reacții de tot felul, are o dublă coerență: una e cea a documentelor, fiindcă în parte avem de-a face cu o lucrare de istorie literară. Cea de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iar contemporanii și posteritatea nu-l vor mai privi aproape niciodată ca pe o ființă normală. "Internarea brutală la Caritas este o detenție deghizată". Cu toate acestea, actele intelectuale ale poetului și publicistului în 1883 dovedesc un comportament normal și relevă deplinătatea puterii sale de muncă. Pericolul exista în surmenajul și dezamăgirea că eforturile sale erau fie neînțelese, ori răstălmăcite. Merită cunoscut un fragment dintr-o scrisoare al cărei conținut tragic nu lasă nici o îndoială despre tensiunea paroxistică în care trăia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
situarea operei sale nu numai pe scara valorilor, ci și în contextul literar. "Complexul Bacovia" întruchipează, în versiunea criticului, arhetipul Cenușăresei, semnificând umilitate de suprafață și strălucire ca fond. Rețin, deocamdată, minimum minimorum, că ipostaza "genială" a lui Bacovia se relevă încă din faza "uceniciei", printr-o alchimie cu care atinge gradul zero al poeziei "pe temeiul unei poetici a oglinzii", a dedublării; că acest "complex" e relaționat cu "complexul lui Narcis", printr-o percepție tragic-spațială, labirintică; mai e permanenta paralelă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
copilăriei se întregește cu o aură erotică, din care nu lipsesc suferințele aspre, anumite drame ale pământului roditor: "Majoritatea versurilor lui Vieru au caracter de împărtășire cu misterele pământului și ale universului, unele sunt cântece de lume sau ceremoniale care relevă o comunicare erotică cu tot ce ne înconjoară, o cucernică înfiorare în fața fenomenelor, de unde și aerul de ritual, de baladă sau de legendă". Vorbind despre realizările exegetului Mihail Dolgan cu privire la interpretarea operei vierene, Theodor Codreanu accentuează ideea prezenței unui critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adevărul retorului Lucaci, 1977; Marele cântec, 1980; Umbrele nopții, 1980; Călătoria spre zei, 1982; Speranța, 1984; Depărtarea și timpul, 1986; Sacrificiul, 1988) și prin care a identificat dimensiunile, accentele, ideile și formele care îl caracterizează și îl singularizează pe romancier, relevând unitatea sistemică a programului său epic și a reprezentărilor despre istorie, dar și substanța erudiției sale din care se nutrește această fenomenologie epică, Theodor Codreanu se ocupă, în a treia parte a cărții sale, de volumele de istorie a culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Un spor de adevăr" iată miza majoră a angajării sale literare. De la Dialectica stilului (1984) până la Polemici "incorecte" politic (Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2011), toate cărțile acestui cercetător "cu judecată dreaptă și încăpățânată", dacă e să folosim o sintagmă eminesciană, relevă aceeași, statornică grijă față de sporul de adevăr al arheității românești. Să reținem că adevărul, la Theodor Codreanu, este o componentă a ontologiei și are acel sens originar heideggerian al scoaterii din ascundere. De aici și înțelesul profund arheic al sporului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
desparți, cartezian, opera de om, așa cum a procedat decenii întregi estetica secolului al XX-lea, stipulând schizofrenia celor două euri: empiric și creator. Asemenea ruptură nu mai este validă în noul eon al transdisciplinarității." (p 6 sq.), eon ce se relevă în structurarea "dicotiledonată" / "dichotomică" a lucrării Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, de Th. Codreanu: (I) Înfruntând critica (parte primă, firește, de "trecere în revistă" și de "luare de distanță" față de cercetătorii barbianismului de până în "timpul prezent" -, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a literaturii valahe (supra, "ternarul") Eminescu-Blaga-Barbu, într-adevăr, solicită o abordare "specială", de vreme ce se relevă spațio-temporal și conceptual drept o "cometă" cu "nucleul central, de cosmic atac" în creația eminesciană și cu "nucleele de trenă" în opera expresionist-blagiană, în poezia parnasian-hermetic-barbiană etc., spre a li se clarifica "transmodernitatea". La autorul Jocului secund, aceasta e mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
gânditor politic, în slujba neamului său". Date fiind toate aceste amănunte relevante asupra cărora ne-am oprit și care constituie de altfel contribuția lui Th. Codreanu în susținerea demonstrației abordate, pentru că fiind prea cunoscute, comentatorul n-a intenționat decât să releve, prin demonstrația sa, zona de excepție a biografiei eminesciene. Tocmai de aceea Theodor Codreanu a reușit o construcție remarcabilă. Ne permitem a reține, în concluzie, aceste considerații ale lui A.C. Cuza, un mare admirator al poetului, care afirmă: "Eminescu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Interne, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei, alături de organe neguvernamentale (asociații și organizații de stat, sociale, particulare, formațiuni paramilitare/teroriste etc.). Prin obiectivele urmărite și, mai ales, prin vasta rețea de informatori și colaboratori existenți în România, spionajul ungar s-a relevat ca unul din cele mai periculoase servicii secrete pentru integritatea teritorială a statului român, fiind, în unele privințe, superior celui german. Până în anul 1921, serviciul de spionaj ungar a aparținut de Marele Stat Major, apoi a fost atașat Ministerului Apărării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
recunoaștem, eficient. În concluzie, indiferent de regimul aflat la Moscova - țarist sau comunist - România (sau o parte din ea) a reprezentat o țintă constantă, fapt pentru care s-au folosit toate mijloacele posibile în atingerea scopurilor urmărite. Perioada analizată a relevat o înmulțire a acțiunilor informative/ contrainformative desfășurate pe teritoriul României, atât datorită unui interes geopolitic deosebit al statelor vecine, dar și a măsurilor de reacție ale instituțiilor abilitate, care au beneficiat de legi favorabile în domeniu, atât de organizare și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
timp relativ scurt au fost create structuri informative în orașele Satu-Mare, Arad, Oradea, Timișoara și Turnu-Severin (Frontul de Vest), Calafat, Turnu-Măgurele, Giurgiu și Bazargic (Frontul de Sud), Cetatea-Albă, Tighina, Rezina, Otaci, Hotin și Cernăuți (Frontul de Est). Rezultatele obținute au relevat penetrarea directă sau indirectă într-o serie de unități și mari unități militare din statele vecine României. Zonele de importanță strategică - atât economică, dar și din punct de vedere strategic - au intrat în atenția Serviciului Secret, care a decis înființarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
15/1931 și Instrucțiunile J-1/1932, au precizat normele după care trebuia realizată colaborarea de serviciu între oficiile polițienești și unitățile/posturile de jandarmi, având la bază interesele comune de ordine publică și siguranță națională. Analiza acțiunilor de colaborare a relevat că, uneori, organele de poliție au acționat pe teritoriul rural fără a înștiința nici măcar Jandarmeria locală, iar alteori, jandarmii aflați în urmărire pe teritoriul urban au intrat în dispute inutile cu organele de Poliție, fiind refuzați sau împiedicați să finalizeze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
opiniei publice „spre bună știință și învoială”, iar la 27 februarie 1938 a fost promulgată. Cu acest prilej, noul premier a susținut o cuvântare care a fost apreciată de contemporani drept „un amplu rechizitoriu la adresa partidelor politice”. Noua Constituție a relevat că regele a devenit „un factor politic activ”, care exercită puterea legislativă prin Reprezentanța Națională (deputații fiind aleși pe 6 ani, iar senatorii pe 9) și puterea executivă prin guvern. Printre alte prevederi, decretele au primit putere de lege, Consiliul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
germană, care „au cerut” arestarea britanicului ca spion și declararea ca indezirabil în regiune, întrucât era zonă militară și petroliferă. Numitul a fost reținut și adus la sediul Poliției, unde a fost cercetat asupra vizitei sale în localitate. Ancheta a relevat că nu mai are nici un motiv real, neexistând nici un vas britanic în port, iar scopul real era acela al culegerii de date militare și economice, precum și organizarea unor transporturi de evrei din România. După ce au fost luate declarațiile de rigoare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să obțină în domeniul polițienesc „cele mai bune rezultate”, fapte pentru care îl nota ca „exponentul cel mai de valoare al Jandarmeriei”, propunându-l pentru numirea la comandă sau într-o funcție superioară. Inspectorul general al I.G.J., generalul Vasiliu, a relevat pe lângă multe calități și faptul că „ascendentul moral, ce are asupra tuturor subalternilor, este deținut îndeosebi marelui prestigiu, ce și-a câștigat prin ținuta sa plină de demnitate, corectitudine, lealitate și desăvârșita pregătire profesională”, și îl propunea, la fel ca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Aeroportul Băneasa ș.a.m.d. În primăvara anului 1942 a fost analizată eficiența măsurilor de pază și protecție la adresa Conducătorului Statului, iar rezultatul a fost unul negativ. Un raport al P.P.C. către Ministerul de Interne (9 aprilie 1942) a relevat că „paza este aproape iluzorie” și a propus înființarea unui serviciu special de pază, alcătuit dintr-un ofițer superior de poliție (șef), patru ofițeri de poliție și 20 de agenți. Peste câteva zile, la 15 aprilie 1942, a avut loc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
magistrat Radu Ionescu, șeful Secției a II-a, colonel Aurel Runceanu și alți factori, care au discutat despre organizarea unui comandament unic al forțelor de siguranță (armată, jandarmi, poliție) din Valea Jiului și măsurile pentru reluarea producției de cărbuni. Analiza a relevat că I.G.J. avea cele mai multe forțe în regiune, astfel încât această structură a primit conducerea trupelor în zona Petroșani - Lupeni, iar Corpul 7 Armată teritorial a păstrat sarcinile de ordine internă, disciplină și justiție. În scurt timp, la 2 decembrie 1944, au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în țesutul urban existent. 2.2. Structura 2.2.1. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.2. Proiect de structură 2.3. Instalații 2.3.1. Schemele instalațiilor Se prezintă parametrii principali și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
pentru fiecare obiect alcătuirea și execuția structurii de rezistență, cu toate caracteristicile acesteia, și cuprind: 2.2.1. Planul de săpătură cu reprezentarea soluțiilor tehnice de sprijinire 2.2.2. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.3. Detalii de fundații 2.2.4. Proiect de structură complet, inclusiv cu secțiuni și descrierea soluțiilor
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în țesutul urban existent. 2.2. Structura 2.2.1. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.2. Proiect de structură 2.3. Instalații 2.3.1. Schemele instalațiilor Se prezintă parametrii principali și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
pentru fiecare obiect alcătuirea și execuția structurii de rezistență, cu toate caracteristicile acesteia, și cuprind: 2.2.1. Planul de săpătură cu reprezentarea soluțiilor tehnice de sprijinire 2.2.2. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.3. Detalii de fundații 2.2.4. Proiect de structură complet, inclusiv cu secțiuni și descrierea soluțiilor
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]