7,557 matches
-
dintre cei mai buni prieteni ai sculptorului Paul Neagu. Secolul 20 a modificat canonul plastic în pictură și sculptură. Canonul greco-roman a fost înlocuit inițial cu formule extraeuropene, în special africane, iar ulterior cu cel abstract, odată cu mișcare cubistă. Revenirea sculpturii europene la figuratic s -a manifestat în cadrele canonului greco-roman sau, mai rar, prin recuperarea formulelor stilistice proprii artelor primitive. De aceea, recursul deschis al lui Mircea Roman la canonul egiptean - frontal, imobil, atemporal și hieratic- abordat modern, cu accentuat
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
aceea, recursul deschis al lui Mircea Roman la canonul egiptean - frontal, imobil, atemporal și hieratic- abordat modern, cu accentuat dramatism, subliniind voit hiatul cronologic, a fost imediat remarcat și răsplătit cu cea mai înaltă distincție:Premiul întâi la Trienala de Sculptură de la Osaka, în 1992. Se pune întrebarea: De ce alege Roman canonul egiptean? Fiind sintetic, afirmând supremația spiritualului asupra materialului, canonul egiptean s-a dovedit cel mai potrivit să exprime marile contradicții, sfâșieri și traume ale omului contemporan. Impostarea personajelor se
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
intempresiv și teatral: atârnate de zid sau puternic aplecate, siluetele încremenite surprind prin tratamentul volumului, prin expresia frustră a lemnului peste care care intervine culoarea, prin modul lucrului, cu planuri obținute din multiple fragmente asamblate după logica detaliului eficient. Retorica sculpturii lui Mircea Roman reformează efectul patetic, translatându-l din zona psihologică în cea pur plastică. Forma și conținutul (golul interior) devin expresia dramaticei disocieri a trupului de suflet, a părții de întreg, a vieții de rost. În așteptatea sensului integrator, trupurile
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
cu spiritul integrator, devemind un Înger ce asistă neputincios la mersul lumii, modernii au doar experiența tragică a finitudinii lipsită de noimă a vieții. Iată de ce sunt fără scăpare; stau cu spatele la zid , într-o Situație -limită - cum se intitulează ultima sculptură a lui Mircea Roman.Doina Emilia Mândru Imaginați-vă mai multe mobile vechi, confecționale din scânduri bătute în cuie de lemn. Sunt puțin sau deloc funcționale; zăceau până nu demult într-o magazie - uitate prăfuite, sparte pe alocuri, dezmembrate. Deodată
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
pe altele le vezi descompletate, membrele pierdute au căzut alături, trupurile au fost retezate ; acum, rănite, sângerând, ele se deschid adânc, asemenea unor pâlnii fără destinație. Andrei Cornea Mircea Roman este unul dintre puținii care au câștigat Marele premiu pentru sculptură al Trienalei de sculptură de la Osaka, Japonia, cel mai mare premiu de acest fel din lume. În Anglia, unde locuiește din 1992 când a câștigat prestigiosul premiu Delfina, este probabil cunoscut cel mai bine pentru lucrarea Omul-Barcă - o figură monumentală
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
descompletate, membrele pierdute au căzut alături, trupurile au fost retezate ; acum, rănite, sângerând, ele se deschid adânc, asemenea unor pâlnii fără destinație. Andrei Cornea Mircea Roman este unul dintre puținii care au câștigat Marele premiu pentru sculptură al Trienalei de sculptură de la Osaka, Japonia, cel mai mare premiu de acest fel din lume. În Anglia, unde locuiește din 1992 când a câștigat prestigiosul premiu Delfina, este probabil cunoscut cel mai bine pentru lucrarea Omul-Barcă - o figură monumentală ce pare a se
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
partea fizică a corpului. Nu contează ce formă ia abstracția, rămâne spiritul lucrării, ideea. La fel de emoționantă este utilizarea roșului, sub forma cleiului roșu P V C sau, mai dramatic, ca vopsea, în lucrarea Inima mare și Rochia roșie. Nu există sculptură fără roșu, spune Roman. Roșul înseamnă pasiune. Roman folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
emoționantă este utilizarea roșului, sub forma cleiului roșu P V C sau, mai dramatic, ca vopsea, în lucrarea Inima mare și Rochia roșie. Nu există sculptură fără roșu, spune Roman. Roșul înseamnă pasiune. Roman folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
construit în anul 1856. Până atunci, clopotele au fost așezate sub streașina bisericii sau sub o zvoniță. Nu au fost păstrate obiecte de preț donate de ctitor sau de familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
valoare deosebită completează profilul Memorialului, oferindu-i o personalitate specială printre muzeele de istorie. Lucrările, donate de autori, impresionează prin simbolistica sacrificiului acceptat care le caracterizează. O tapiserie ca ""Libertate, te iubim"" de Șerbana Dragoescu, pictura ""Înviere"" de Cristian Paraschiv, sculptura în bronz ""Marea Neagra"" dedicată de Ovidiu Maitec istoricului Gheorghe I. Brătianu și, în mod copleșitor, cele două sculpturi de mari dimensiuni ale lui Camilian Demetrescu intitulate ""Omagiu deținutului politic"" (una subintitulată ""Înviere""), dau atmosferei trăsături dramatice și înălțătoare. Lucrarea de
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
impresionează prin simbolistica sacrificiului acceptat care le caracterizează. O tapiserie ca ""Libertate, te iubim"" de Șerbana Dragoescu, pictura ""Înviere"" de Cristian Paraschiv, sculptura în bronz ""Marea Neagra"" dedicată de Ovidiu Maitec istoricului Gheorghe I. Brătianu și, în mod copleșitor, cele două sculpturi de mari dimensiuni ale lui Camilian Demetrescu intitulate ""Omagiu deținutului politic"" (una subintitulată ""Înviere""), dau atmosferei trăsături dramatice și înălțătoare. Lucrarea de cea mai amploare artistică este grupul statuar ""Cortegiul Sacrificaților"", realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care tinde să
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
de 9m, are tavanul casetat, iar din plafon atârnă două candelabre realizate din fier forjat. În trecut, pe fiecare candelabru erau 130 de lumânări, care asigurau iluminarea sălii. În decorațiunea sălii predomină motivele neo-renascentiste, iar balustradele și tocurile ușilor conțin sculpturi ale stemei cu corbul huniazilor. Foarte mult timp, în această sală a fost expusă pictura lui Pataki Lajos, înfățișându-l pe Iancu de Hunedoara, defilând cu armata spre Belgrad. Pictura a fost restaurată în anul 2009, la Szombathely (Ungaria). În timp ce
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
ulterior. Ele sunt păzite de roboții ei depășiți, cărora nu se îndură să îi ajusteze deoarece consideră că ar fi o cruzime să îi lase pe mâna lucrătorilor din fabrică. Participând la o petrecere în care dna Lardner își expune sculpturile de lumină pe care le posedă, roboticianul John Travis îl ajustează pe unul dintre roboți, lucru care o înfurie la culme pe gazdă. Se dovedește astfel că Max era creatorul sculpturilor de lumină, proces făcut posibil tocmai de problemele de
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
la o petrecere în care dna Lardner își expune sculpturile de lumină pe care le posedă, roboticianul John Travis îl ajustează pe unul dintre roboți, lucru care o înfurie la culme pe gazdă. Se dovedește astfel că Max era creatorul sculpturilor de lumină, proces făcut posibil tocmai de problemele de ajustare pe care Travis le-a reparat. Drept răzbunare, ea îl ucide pe Travis, iar acesta nu se opune, disperat că a distrus tocmai lucrul despre care dorea să afle mai
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
operelor sale. În fond, această carte atât de remarcabilă ar fi fost de neimaginat cu numai zece sau cincisprezece ani în urmă. Sfidând analizele materialiste, curente în domeniul istoriei artei, Radu Varia nu ezită să arate prin ce și cum sculpturile lui Brâncuși reprezintă o adevărată inițiere. După cum se cade să medităm în fața fiecărei sculpturi a lui Brâncuși, tot așa trebuie să citim cu mare atenție textul admirabil al lui Radu Varia. Fiecare cuvânt ascunde și dezvăluie, pe rând, un adevăr
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
cu numai zece sau cincisprezece ani în urmă. Sfidând analizele materialiste, curente în domeniul istoriei artei, Radu Varia nu ezită să arate prin ce și cum sculpturile lui Brâncuși reprezintă o adevărată inițiere. După cum se cade să medităm în fața fiecărei sculpturi a lui Brâncuși, tot așa trebuie să citim cu mare atenție textul admirabil al lui Radu Varia. Fiecare cuvânt ascunde și dezvăluie, pe rând, un adevăr, așa cum e și natural pentru un text de înaltă elevație”. (Poetul Henri Bonnier) Le
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Valentina Elena Boștină (n. 24 octombrie 1940, Oradea - d. 19 octombrie 1994,București) a fost o sculptoriță română, născută la Oradea. Este considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din București pe care-l absolvă în anul 1963, după care studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
expoziție colectivă de portrete. Face călătorii de studii în anul 1963 în URSS și RDG. În anul 1968 face studii în Ungaria și participă la expoziții colective și anuale de stat. A luat parte la o mulțime de simpozioane de sculptură în România, Austia și Germania. Notorietatea i-a venit în anul 1968, cînd a organizat o expoziție personală la Casa Ziariștilor din București. Scriitorul și ziaristul Marcel Moreau i-a comentat această expoziție în paginile publicației Le Figaro. a creat
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
cultură clasică, fiind fiul graficianului și caricaturistului Ary Murnu și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada și Odiseea. s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din București, unde a studiat sculptură sub îndrumarea lui Oscar Han și desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936. Ca student, a lucrat și în atelierul lui Corneliu Medrea. Între octombrie 1938 și iunie 1940, și-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
Război Mondial pe frontul din Crimeea. Revenit la viață civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a urcat una cate una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedră de Sculptură, în 1976. Este considerat „unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, astfel că prin activitatea didactica a format o serie de tineri artiști, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
Dinu Rădulescu, Ion Condiescu. Tânărul Murnu a cultivat o sensibilitate deplin clasică într-o epocă în care arta universală descoperea abstractul, geometrismul și chiar primele forme ale minimalismului. În tinerețe, a fost influențat și de Mac Constantinescu. Murnu a părăsit sculptură în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retras către desen și pictură și către o sculptura care se
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
a părăsit sculptură în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retras către desen și pictură și către o sculptura care se esențializează, care pierde aură preclasicului și liniștea discursului clasic. Expoziții personale Expoziții colective: - 1937, 1938, 1941, 1942, 1945, 1946 - Salonul oficial, București; - Romă, Moscova, Leningrad, Torino, Țel Aviv, Varșovia, Belgrad, Sofia, Atena, Sircasa. În cariera sa a obținut
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
Leningrad, Torino, Țel Aviv, Varșovia, Belgrad, Sofia, Atena, Sircasa. În cariera sa a obținut următoarele premii: Lucrări ale sale se află în muzee și colecții particulare dinn: România (București, Bușteni, Brăila, Dej, Turda, Drobeta Turnu-Severin), Bulgaria, Italia, Franța, R.F.G., S.U.A. Sculptură de for public (selecție):
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
dat afară sub pretextul lipsei de talent. Reîntors în orașul natal are o activitate pedagogică intensă. Lucrează ca profesor de muzică și desen la colegiul Dragoș Vodă dar și la Liceul Militar. Devine directorul căminului cultural al orașului și predă sculptura la Casa Pionierilor. Artistul fiind mereu un bun profesor pentru copii. Primul său elev și cel mai drag a fost fratele său mai mic Mihai (Mișu). De la Mircea, Mihai a învățat să cânte la chitară sau să facă fotografii. Din
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
a fost fratele său mai mic Mihai (Mișu). De la Mircea, Mihai a învățat să cânte la chitară sau să facă fotografii. Din dragostea sa pentru copii artistul proiectează un orășel al artelor destinat celor mici. Proiectul cuprindea ateliere de pictură, sculptură, cinematografie, un observator astronomic ba chiar și o mică capela numită capela îngerilor. Din păcate proiectul nu a fost agreat de edilii orașului nici înainte nici după revoluție și nu a mai fost realizat. El mereu i-a învățat pe
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]