7,183 matches
-
fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit dintre criminali... Adică deja se spălau pe mîini... După revoluție s-au șters cu prosopul, adică cu steagul fără stemă, și prin generoasa gaură deschisă au ochit toate orizonturile și-au pus mîna pe ele. Groparul: Părintele ar spune c-a fost din voia Domnului... Costache: Dar din voia cui a fost? Octav: Mai termină, tată, cu întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dindelegan (1999 [1974]: 82−96), în capitolul al IV-lea, "Construcții rezultate din transformare". Pornind de la clasificarea cauzativelor propusă de Lyons (1968) − ergative, morfologice, lexicale și perifrastice − autoarea se oprește asupra cauzativelor ergative de tipul Frigul crapă piatra, Vântul flutură steagul 5, Mama adoarme copilul, ajungând la următoarea definiție a ergativității: prezența unui verb cu formă neschimbată în construcția de bază intranzitivă și în construcția tranzitivă transformată, schimbarea poziției sintactice între constituenții subiect și obiect direct neimplicând nicio modificare în forma
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exemplele de sub (f)). Deși unele dintre aceste verbe acceptă un grup locativ care indică direcția (exemplele de sub (g)), există două argumente care le exclud din clasa inacuzativelor: subiectul controlează acțiunea și nu este posibilă adjectivarea participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un grup locativ care indică direcția (exemplele de sub (g)), există două argumente care le exclud din clasa inacuzativelor: subiectul controlează acțiunea și nu este posibilă adjectivarea participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
drepturilor lor naționale - „ar fi fost o nedemnitate să așteptăm foloasele fără a fi luat parte la sacrificii”. După declanșarea războiului, iritarea opiniei publice din Regat creștea în condițiile în care „sute de mii de români trebuiau să lupte sub steag străin, pentru o cauză care nu era a lor”. Pentru mulți români, Puterile Centrale promovau o „politică brutală, cinică și ipocrită”, pe când alianța franco-anglo-rusă („umbra Rusiei țariste se estompa și se ștergea la lumina celor două democrații europene”) apărea ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În mlaștină, turcii n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o larmă și-un vălmășag de nu mai știu Încotro să se miște. Sinan, Îmbrâncit, cade de pe pod și-și rupe dinții. Un supus Îl ia În spate și-l scapă. Soldații și Pașa fug laolaltă, lăsând și arme, și steaguri În mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință și de lupte Îndelungate, cel din urmă război purtat Împotriva turcilor a fost cel din 1877. El s-a numit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
De unde vii străine ?” ,, Vin tocmai de la Plevna.” ,,Cum e acolo ?” ,, Bine. “ ,,Dar aste decorații, cum, cine ți le-au dat ?” ,, Chiar domnitorul nostru ș-al vostru Împărat.” ,, Dar pentru care fapte ?” ,, Știu eu ?... Cică drept plată Că am luat eu steagul redutei... și pe dată Cu el, străpunși de glonțuri, ne-am prăbușit În șanț...” ,, Dar ce rang, ai, voinice ?” ,, Am rang... de Dorobanț !” Atunce colonelul, dând mâna cu sergentul, Se-ntoarce, dă un ordin... Pe loc, tot regimentul Se nșiră
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul vieții, 1950), postura scriitorului angajat, la modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Karl May, din câțiva scriitori sovietici, dar și (în colecția „Cele mai frumoase poezii” a Editurii Albatros) din poezia lui Joseph von Eichendorff și Gottfried Keller. SCRIERI: Din inimă, București, 1940; Două vorbe și un singur tâlc, București, 1949; Sub steagul vieții, București, 1950; Basm să fie?, București, 1951; Zile slăvite, București, 1951; Față-n față, București, 1954; 600 de milioane de oameni liberi, București, 1954; Oamenii înving, București, 1955; Vă chem!, București, 1955; Versuri alese, București, 1955; Liberi și stăpâni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Ion Manolescu, „se învață de timpuriu” prin antrenarea copiilor în „acțiuni”, prin regizarea „ingredientelor didactice”, prin tapetarea contextului școlar cu însemne și simboluri specifice, prin antrenarea copiilor în coruri de adulatori ai „iubitului conducător”, prin ritmuri, cadențe, tropăituri, desfășurări de steaguri și inițierea timpurie în tainele „socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt, împreună cu frunze proaspete de salvie. Una dintre cele mai interesante rețete se numește Torta tricolore di polenta; ea reface culorile steagului italian, căci mămăliga din unele straturi este amestecată când cu sos de roșii, când cu spanac tocat și rumenit în unt, între aceste straturi punându-se rondele de praz și brânză de capră rasă. Mai există pe la noi și „mămăliga
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o opțiune care confirmă, involuntar, concepțiile uzuale Încă, național-etatiste, asupra istoriei moderne. În plus, autorul preia acuzele aduse inițial comunismului doar din perspectivă națională. În bătăliile simbolice care au populat revoltele și represiunile epocii, emblemele naționale cum ar fi imnul, steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captînd aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, În mare parte bazate pe antisovietism
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cei care se roagă și cei care luptă). Comuniștii români pot fi considerați un fel de oratores, preoții unei noi religii, iar liderii lor, zeii acesteia. Icoanele din instituții au fost Înlocuite după 1948 cu portretele conducătorilor preaiubiți, purtate alături de steaguri, ca niște prapuri, pe la mitinguri. Dacă am văzut cine erau oratores, este mai greu de aflat cine erau, după 1945, bellatores. Armata, odinioară o instituție de elită, nesolicitată după 1945 să mai poarte vreun război adevărat, se ocupa de strînsul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului. Dimensiuni recomandate 4000mmx2450mm și 2000 mmx1200mm. Cel puțin 25% din suprafața panoului va fi consacrată participării Comunității, și în mod specific va cuprinde: a) imaginea Uniunii, cu steagul și cuvintele "Uniunea Europeana" fără a fi prescurtate; ... b) titlul proiectului/investiției; ... c) valoarea proiectului; ... d) menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene. Mărimea caracterelor pentru menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene va fi aceeași ca și cea folosită pentru informațiile referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului. Dimensiuni recomandate 4000mmx2450mm și 2000 mmx1200mm. Cel puțin 25% din suprafața panoului va fi consacrată participării Comunității, și în mod specific va cuprinde: a) imaginea Uniunii, cu steagul și cuvintele "Uniunea Europeana" fără a fi prescurtate; ... b) titlul proiectului/investiției; ... c) valoarea proiectului; ... d) menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene. Mărimea caracterelor pentru menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene va fi aceeași ca și cea folosită pentru informațiile referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului. Dimensiuni recomandate 4000mmx2450mm și 2000 mmx1200mm. Cel puțin 25% din suprafața panoului va fi consacrată participării Comunității, și în mod specific va cuprinde: a) imaginea Uniunii, cu steagul și cuvintele "Uniunea Europeana" fără a fi prescurtate; ... b) titlul proiectului/investiției; ... c) valoarea proiectului; ... d) menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene. Mărimea caracterelor pentru menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene va fi aceeași ca și cea folosită pentru informațiile referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
dar Chamberlain i-a impus lui Daladier politica sa. Cu ocazia vizitei lui Halifax, ministrul de externe al Marii Britanii, în Germania, Hitler i-a declarat acestuia că anumite națiuni nu au suficient spațiu vital. În ce privește comerțul, Hitler amintea: "Comerțul urmează steagul"; absența drapelului german în Africa înseamnă și absența oricărui comerț și regretă că partidul conservator britanic adoptase "rezoluții absolut negative". Problema implantării steagului german în cât mai multe locuri era acută [6, p. 138]. Zona central și est-europeană, prioritară în
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
a declarat acestuia că anumite națiuni nu au suficient spațiu vital. În ce privește comerțul, Hitler amintea: "Comerțul urmează steagul"; absența drapelului german în Africa înseamnă și absența oricărui comerț și regretă că partidul conservator britanic adoptase "rezoluții absolut negative". Problema implantării steagului german în cât mai multe locuri era acută [6, p. 138]. Zona central și est-europeană, prioritară în expansiunea germană Neville Chamberlain a făcut Germaniei oferte de satisfacere a dorințelor acesteia de expansiune, oferindu-i colonii în Africa. Hitler a menționat
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile centrale ale Partidului Conservator, „Epoca” și „Conservatorul” (la cea de a doua ajunge și prim-redactor prin 1912); în noiembrie 1914 devine, pentru puțină vreme, director al noului oficios conservator „Steagul”, de orientare marghilomanistă, unde va susține, contrar liniei oficiale a gazetei, necesitatea realizării unității naționale românești printr-o politică energică, în condițiile favorabile oferite de prima conflagrație mondială. După război, înființează, la 2/15 decembrie 1918, cotidianul de dimineață „Românimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
adevăr, în ianuarie 1931, a avut loc congresul culorii de Negru, a Capitalei. Reamintind decesul lui Vintilă Brătianu, Gheorghe Brătianu subliniază intenția de a continua mișcarea începută: "Nu împotriva unui om ne-am ridicat [...] la începutul lui iunie; am ridicat steagul împotriva unei atitudini și a unor concepții ce n-au încetat a se manifesta"134. Comitetul culorii de Negru, ales cu această ocazie, cuprindea pe V. Pană-Buescu, președinte, Toma Dobrescu, Nicolae Livezeanu, P. Frunzescu, Radu Mangiurea, vicepreședinți, Hristache Popescu, casier
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat și mândru, numele și steagul partidului, pe care alții l-au plecat unei vremelnice oportunități. Încheiem astăzi o nouă etapă a drumului nostru: redăm partidului care a proclamat în 1913 necesitatea marilor reforme politice și sociale inițiativa afirmațiunilor programatice în ritmul vremii [...]. În fața crizei [...] Trei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ia la cunoștință că dl. Ion SânGeorgiu nu mai face parte din cadrele PNL. 2) Înțelege să urmeze cu tot devotamentul pe șeful partidului, dl. Gheorghe I. Brătianu, pe care-l asigură de credință statornică, luptând cu tot entuziasmul sub steagul purtat cu atâta demnitate de șeful partidului, până la izbânda totală. 3) Delegă cu conducerea provizorie a organizației de Târnava Mare pe d-nii D. Octavian Stănilă, medic în Agnita, vicepreședintele organizației și pe dl. Secretar general, Florian Geamănu, până la Congresul județean
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]