7,322 matches
-
general 7-3." "FK Vojvodina Novi Sad s-a calificat." "FC Internazionale Milano s-a calificat cu scorul general 3-0." "Celtic FC Glasgow s-a calificat cu scorul general 2-1." "VTJ Dukla Praga s-a calificat cu scorul general 3-2." "ȚSKA Steagul Roșu Sofia s-a calificat cu scorul general 3-2." "Celtic FC Glasgow s-a calificat cu scorul general 3-1." "La scorul general 2-2 s-a disputat un meci de baraj." "FC Internazionale Milano s-a calificat."
Cupa Campionilor Europeni 1966-1967 () [Corola-website/Science/329162_a_330491]
-
erau etnici polonezi) aceasta a devenit o problemă generând conflicte și dispute. Războiul polono-ucrainean a început în noiembrie 1918 Revolta a izbucnit la 27 decembrie 1918 în Poznan. Revolta a fost răspuns la demonstrațiile germane la care s-au incendiat steaguri poloneze și aliate. Negocierile cu populația germană au început odată cu sosirea lui Ignacy Paderewski - lider al Comitetului Național Polonez de la Paris. Revolta a durat până în 16 februarie 1919 și s-a încheiat cu un armistițiul la Trier. În conformitate cu termenii armistițiului
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
Tadeusz Kościuszko a anunțat revolta generală (foto) și-a asumat atribuțiile de comandant-șef al forțelor armate poloneze, începând Revolta Kościuszko. În Revoluția de la 1848 civili s-au ciocnit cu armata austriacă și aici s-a întâmplat, lângă "Ratus", că steagurile austriece au fost așezate în grămezi ca un simbol al independenței recâștigate. [3] În timpul ocupației Poloniei de către Germania nazistă Piața principală a fost redenumită "Adolf Hitler Platz" iar Monumentul lui Adam Mickiewicz a fost distrus, împreună cu plăcile comemorative istorice luate
Piața Centrală din Cracovia () [Corola-website/Science/329232_a_330561]
-
de unii cercetători, printre care Karl Marx, ca o „mișcare profund democratică, care viza reforma agrară și alte probleme sociale presante.” Revolta a fost lăudată de Karl Max și Engels Frederic pentru că a fost "prima din Europa, care a înfipt steagul revoluției sociale", și de unii savanți moderni, ca precursor al Revoluției din 1848. Acest punct de vedere este comună în istoriografia poloneză . Revolta și evenimente conexe, în împărțirea Poloniei (și anume, Revolta Poloniei Mari (1846) și Măcelul din Galiția), au
Revolta din Cracovia () [Corola-website/Science/329301_a_330630]
-
medii IAR-330, iar la Întreprinderea „Turbomecanica” erau fabricate motoare de avioane și elicoptere. Uzinele de Avioane de la Craiova și Bacău fabricau avioanele IAR-93 și IAR-99. Tot la Bacău erau fabricate și aruncătoarele de proiectile reactive BM-21 sub licență. La Uzina „Steagul Roșu” din Brașov erau fabricate autocamioane militare și piese pentru vehicule blindate. ARO Câmpulung-Muscel fabrica vehicule de teren pentru armată, iar Arsenalul Armatei din Sibiu și Întreprinderea Mecanică din Bacău asigurau autospeciale. Aruncătoarele de bombe Model 1977, 1982 și 1988
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
sub dominație străină. Calitatea de membru al societății a fost foarte bine controlată, tocmai în scopul de a proteja identitatea culturală a ei. Acest lucru era deosebit de important în perspectiva faptului că polonezii se prezentau în exteriorul țarii lor sub steagul ocupanților lor. De exemplu, cu ocazia Expoziției Internaționale de la Munchen din 1892 când s-a creat un departament polonez de reprezentare, reacția oficialului țarist al Varșoviei controlată de ruși a fost o provocare politică. Ca urmare la Expoziția Mondială din
Societatea artiștilor polonezi Sztuka () [Corola-website/Science/329310_a_330639]
-
distincte. Cu o undrea se alege cărarea dreaptă, centrală, din frunte către creștetul capului. Urmează cele 2 plase, mâini și cu toate cele 10 degete, împletitura avansează pe rând la ambele părți laterale ale capului, dinspre ceafă spre frunte. Cusutul steagului are loc vineri sau sâmbătă dimineața, „Drujbele” (fetele de onoare ale miresei) pregătesc cele necesare steagului: două „chischineauă” (baticuri) dintre cele mai frumoase, batistele, „perțile” (hârtie creponată tăiată fâșii), flori din grădină, de obicei „barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
2 plase, mâini și cu toate cele 10 degete, împletitura avansează pe rând la ambele părți laterale ale capului, dinspre ceafă spre frunte. Cusutul steagului are loc vineri sau sâmbătă dimineața, „Drujbele” (fetele de onoare ale miresei) pregătesc cele necesare steagului: două „chischineauă” (baticuri) dintre cele mai frumoase, batistele, „perțile” (hârtie creponată tăiată fâșii), flori din grădină, de obicei „barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
grădină, de obicei „barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba cea mare”, iar mirele pe „stegașul cel mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă steag și să
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă steag și să pune cununa’’. Verdeața din vârful steagului simbolizează tinerețea „să chie (fie) verde”, adică tânăr mereu.
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă steag și să pune cununa’’. Verdeața din vârful steagului simbolizează tinerețea „să chie (fie) verde”, adică tânăr mereu.
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă steag și să pune cununa’’. Verdeața din vârful steagului simbolizează tinerețea „să chie (fie) verde”, adică tânăr mereu.
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
roșu, albastru, galben, verde, negru) și reprezintă calitățile atleților. Mascota acestei ediții a Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European este Martin, un urs carpatin, care reprezintă România. Acesta este îmbrăcat în haine de culoare roșie, galbenă și albastră, reprezentând steagul României. Aspectul medaliilor de la Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European a fost hotărât pe data de 6 februarie 2013, de către Comitetul de Organizare al FOTE. Medaliile vor fi vopsite în trei culori: auriu, argintiu și bronz, și vor prinse
Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European 2013 () [Corola-website/Science/328553_a_329882]
-
p. 2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Luca, Val.; Moldovanu, L. Expoziția regională de artă plastică. [Expune și Nicu Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea]. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 4-5. Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Ateneu", 2
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Autoportret”. Enea, Nicu. 1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 5, măi 1965, p. 5. Articolul conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu Enea 18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore V. Un pas hotărât pe calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea” al Uniunii Artiștilor Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2, feb 1969, p. 15. Enea, Nicu. Natură statică. [Reproducere]. "Ateneu", 7, nr. 6, iun 1970, p. 2. Enea, Elvira. “Să scoatem la lumină personalitatea unui mare artist”. 10 ani de la moartea pictorului Nicu Enea. [Interviu]. "Steagul roșu", 25, nr. 5474, 16 sep 1970, p.3. ("Ion Roșu)." Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Cronică", 5, nr. 39, 26 sep 1970, p. 4. Coban Grigore, V"'. Nicu Enea un pictor al vieții rustice. "Ateneu", 7, nr. 10, oct
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1970, p. 4. Coban Grigore, V"'. Nicu Enea un pictor al vieții rustice. "Ateneu", 7, nr. 10, oct 1970, p. 17. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. În curând, la îndemână vizitatorilor Colecția Nicu Enea [în Casă Memoriala “Nicu Enea” din Bacău]. "Steagul roșu", 35, nr. 5554, 18 dec 1970, p. 2. Colecția Nicu Enea - un remarcabil act de cultură. Inaugurare. "Steagul roșu", 25, nr. 5563, 20 dec 1970, p. 1, 2. Antonescu, Eugenia. Moldovean prin excelență. (Un îndrăgostit al meleagurilor băcăuane: Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]