9,252 matches
-
care aduce speranță cu privire "la sfârșitul vieții și la toată veșnicia" (Panegiric, 28). 3 Dar Aristotel (Nik., III, 1,17) amintește că Eschil a riscat să-și piardă viața pentru că atenienii credeau că el a dezvăluit anumite secrete în tragediile sale (se cita Arcașii, Preotesele, Ifigenia și SisiJ). Misterele din Eleusis și a altor cetăți, Archon Basileus și soția lui efectuau marele sacrificiu. Ziua a cincea marca punctul culminant al ceremoniilor publice. O enormă procesiune pornea, în zori, din Atena
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Descoperit de Menade, Pentheu e rupt în bucăți; propria-i mamă, Agave, îi aduce triumfătoare capul crezând ca este capul unui leu12. Oricare ar fi fost intenția lui Euripide când, la capătul vieții sale, a scris Bacchantele, această capodoperă a tragediei grecești constituie în același timp cel mai important document privind cultul dionysiac. Tema "rezistență, persecuție și triumf' își găsește cea mai strălucită ilustrare 13. Pentheu se opune lui Dionysos pentru că este "un străin, un predicator, un vrăjitor [.] cu frumoase bucle
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cunoscuse "nebunia", și bacchantul nu făcea decât să împărtășească încercările și suferința zeului; la urma urmei, era unul din mijloacele cele mai sigure de a intra cu ci în comuniune. Grecii cunoșteau alte cazuri de mania provocată de către zei. În tragedia Herakles de Euripide, nebunia eroului este opera Herei; în Ajax de Sofocle, Atena e zeița care produce rătăcirea. "Corybantismul" comparat, de altfel, de către cei vechi cu orgiasmul dionysiac era o mania provocată de Corybanți și vindecarea ajungea la o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Era el mai aproape de oameni decât ceilalți zei? În orice caz, omul se putea apropia de el, ajungea să-1 încorporeze, și extazul rezultând din mania demonstra că putea fi depășită condiția umană. Aceste ritualuri erau susceptibile de dezvoltări neașteptate. Ditirambul, tragedia, drama satirică sunt, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, creații dionysiace. Este pasionant de urmărit transformarea unui rit colectiv, dithyrambos-u implicând frenezia extatică în spectacol și în cele din urmă în gen literar 27. Dacă, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dintr-o dorință de afundare-n inconștient. Lumea e contrafăcută, totul se reduce la imagini preluate: "Aștrii erau după atlas un multiplu alfabet grecesc", "cum drama se desfășura teatral la un capăt metalic de drum". Acest fapt nu împiedică însă tragediile, apariția morții, a uciderii pe care și-o asumă. E același cadru nu lipsit atât de divinitate sau de mărcile ei, cât de intervenția acesteia, "fiindcă prin stelele de prima mărime îngerii priveau indiferent". Caracterizarea stelelor transformă universul într-un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
alege momentul evoluției. Feminitatea se caracterizează prin aceleași contururi difuze. Uneori femeia nu capătă nume, alteori numele, fie că reflectă realitatea sau domeniul ficțional, rezonează cu ciudata rețea de simboluri în care este integrată proiecția lirică a acesteia. Sub impactul tragediilor individuale, al obsesiei (deloc nejustificate) a bolii care se dovedește adesea mortală, se conturează portretul celei care e aproape trecută într-o altă lume. Nu apar trăsături fizice. Accentul pare să cadă mai mult pe elementele decorului ca și cum privitorul ar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și elementele care sugerează lipsa de consistență a imaginarului, a lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inocente" de detalii care subminează seriozitatea textului. Proiectarea în trecut se produce și aici ca și cum prezentul e lipsit de consistență și singura realitate despre care se poate vorbi e aceea a unui trecut al dezamăgirii, al banalului. Demitizarea presupune ironizarea tragediilor literaturii, "liceanul cu coșuri și elanuri pesimiste", ironie la adresa elanurilor și tragediilor adolescentine, dar și a literaturii care le exaltă ("se uita la cer și concepea cine știe ce poezie banală"). Textul în sine, prin introducerea elementelor universului comun, banal, se vrea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și aici ca și cum prezentul e lipsit de consistență și singura realitate despre care se poate vorbi e aceea a unui trecut al dezamăgirii, al banalului. Demitizarea presupune ironizarea tragediilor literaturii, "liceanul cu coșuri și elanuri pesimiste", ironie la adresa elanurilor și tragediilor adolescentine, dar și a literaturii care le exaltă ("se uita la cer și concepea cine știe ce poezie banală"). Textul în sine, prin introducerea elementelor universului comun, banal, se vrea tocmai un refuz al banalului literar, care mizează pe solemn. "Era preferabil
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
până dimineață -/ dar ea voia bani și eu vream să fiu singur.../ Era acesta un motiv pentru ca vreunul din noi să-și ia viața?..." Se remarcă faptul că realizarea erotică, proiectată, neîmplinită însă, nu e nici măcar dorită, de aici lipsa tragediei. Singurul element care își asumă capacitatea de fantazare e luna, "luna goală zâmbea cu fantezie". Introducerea poantei finale, anticipate deja, e o dramă personală, insignifiantă, se face cu inocență jucată, ca și cum toată povestea aceasta își dezvăluie acum aspectele pozitive, "Cel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
L-a adus în toamnă în București. La cimitirul Bellu iarăși n-am zărit nici o logodnică, pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în negru, cu părul despletit, se zbătea în suferință alături cu desperarea. Ea înfățișa toată tragedia vieții acestui copil necăjit! Nici un discurs n-a exteriorizat mai cu justeță acel moment, decît zbuciumul acelei tinere cernite. Era sora lui!...”(,,Din intimitățile marilor scriitori. Panait Cerna”, în ,,Lumea literară și artistică”, nr. 5, 3 iulie 1923). Cei ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
am fost): „un discurs spectacol”, „cel mai substanțial cuvînt”. Citit însă (am făcut-o azi în „Monitorul”, care reproduce un fragment - fragment care seamănă a colaj - din acel cuvînt), nu mai face aceeași impresie. Iată ce spune: „La poet, marea tragedie începe de acolo unde totul poate fi parodiat. Să ne amintim de celebra « Poemă în oglindă». Una din oglinzi e iubita. Poetul (se) autoproiectează în femeie pentru a avea confirmarea existenței sale. Orice poem este un crîmpei lung de dialog
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
securității Europei; respectarea promisiunii formulate în articolul 5 al Acordului NATO; hotărârea fermă de a fi transparenți în privința eforturilor americane în Europa, solicitând și celorlalte națiuni să facă același lucru; oamenii au pretutindeni dreptul de a trăi fără teama unei tragedii nucleare; adevărata securitate nu include doar relații pașnice între state, ci și drepturi fundamentale și șanse pentru cetățenii acestora. Cele șase principii presupun din partea SUA să sprijine obiectivul însă nu conceptul rus de indivizibilitate a securității, lansat de Rusia, considerând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2011. Malița, Mircea, Între război și pace, Editura C.H.Beck, București, 2007. Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H.Beck, București, 2007. Medar, Sergiu, Diplomația apărării, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006. Mearsheimer, J. John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. Mearsheimer, J. John, Stephen M.Walt, Lobby-ul israelian și politica externă a SUA, Editura Antet, București, an neprecizat. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian, Manual de relații internaționale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și se va stabili un nou echilibru care va reflecta redistribuția puteriiJ. (Hertz, Political Realism and Political Idealism: A Study in Theories and Realities, University of Chicago Press, Chicago, 1951, p.129, apud Martin Griffiths, op. cit.). 26 John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. 27 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 120-122. 28 Stanislav Secrieru, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
the Challenge of Democratic Rebuilding", în J. I. Domínguez și M. Shifter (eds.), Constructing Democratic Governance in Latin America, Baltimore: Johns Hopkins University Press, 220-43. Degregori, C. I. și R. Grompone, (1991), Demonios y Redentores en el Nuevo Perú: Una Tragedia en dos Vueltas, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Degregori, C. I. și C. Meléndez, (2007), El nacímiento de los otorongos: El congreso de la república durante los gobiernos de Alberto Fujimori (1990-2000), Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Dekker, P., L. Halman
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urât-o destul ca să o facă bucăți. Dacă poți să afli ce s-a întâmplat între căsătorie și crimă, o să ai o nuvelă pentru tine, și pentru mine o schiță scurtă. Du-te, fă-ți timp, și dă la iveală tragedia, căci este o tragedie". (Autobiografie - 317). Ceea ce e remarcabil în indicația lui Steffen este intenționalitatea subliniată a direcției literare, pentru că la sfârșit produsul va fi o schiță pentru el și o nuvelă pentru Cahan. Steffen era editorul responsabil pentru New York
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o facă bucăți. Dacă poți să afli ce s-a întâmplat între căsătorie și crimă, o să ai o nuvelă pentru tine, și pentru mine o schiță scurtă. Du-te, fă-ți timp, și dă la iveală tragedia, căci este o tragedie". (Autobiografie - 317). Ceea ce e remarcabil în indicația lui Steffen este intenționalitatea subliniată a direcției literare, pentru că la sfârșit produsul va fi o schiță pentru el și o nuvelă pentru Cahan. Steffen era editorul responsabil pentru New York Commercial Advertiser și sprijinea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
zburdat spre departamentul de redacție locală, plin de satisfacție, dând impresia că dansează baletul vieții agitate, isterice, având drept fundal moartea cea morbidă. Alerga în sus și-n jos, scrutând cu privirea peste umeri, pentru a citi detaliile dezgustătoare ale tragediei în timp ce acestea erau tipărite. Apoi, stând drept, a strigat: "Femei și copii sărind peste bord cu hainele în flăcări! Apa plină de corpuri carbonizate!" Iar printre aceste strigăte de șacal pășea țanțos și mulțumit, înainte și înapoi, fredonând fals un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
uciderea lui Herbert Clutter, un fermier bogat din Holcomb, Kansas, a soției și a celor doi copii, eveniment petrecut în 1959. Când Capote a aflat despre asasinarea celor patru, a decis să meargă în Kansas și să scrie despre această tragedie, chiar înainte ca ucigașii, Richard "Dick" Hickock și Perry Smith, să fie prinși. Capote l-a adus cu el pe prietenul din copilărie și colegul său de breaslă Harper Lee (To Kill a Mockingbird). Ei au intervievat localnicii și anchetatorii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
societății. Importantă demersului naturalist este de a fi prezentat dramatismul timpului și personajului. "Destinul uman e în întregime reintegrat în destinul social și istoric, dramă colectivă și dramă individuală se echilibrează perfect și autorul prezintă această dramă că pe o tragedie epica" [Albérès, Istoria românului modern, 1968, p.75]. Lumea pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74 care se traduce prin tragedia destinelor umane. Semnificativ apare în notele de pregătire ale lui Zola pentru La Joie de vivre programul pentru Lazăr Chanteau: "faire de lui l'homme et non le héros". Spre 1880, consemnează Jean Borie, non-eroismul a devenit garanția autenticității unei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Schiller, pe care-l consideră mult mai liber decât modelul teatrului clasic francez. În mare măsură, aceste ambiții se realizează în dramă romantică, mai cu seamă în cea a lui Hugo. Stendhal încearcă la începutul carierei să scrie comedii și tragedii; Balzac lasă posterității un volum de piese, printre care una destul de reușită, Mercadet ou le faiseur. Flaubert ține mult la piesă să Le Chateau des coeurs; un volum de piese de Maupassant precede nuvelele și românele. Compoziția românului Une page
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]