9,098 matches
-
harul divin. De partea cealaltă a unui canal nu mai lat decât o mânecă s-a jucat ceea ce britanicii speră să fie ultimul act al unei tragicomedii născute din măreție. Tragedia este cea a unui om neavând nici un fel de vocație pentru partitura destinată lui de un fost imperiu. Măreția - câtă mai este - aparține unei coroane pe care episoade dintre cele mai jenante au făcut-o uneori să arate ca felinarul unui bordel. Recăsătorindu-se, după lungi decenii de adulter, prințul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Destui analiști consideră că, sfidându-l pe Bush, Shamir și-a săpat singur groapa. Tot așa, numeroși comentatori cred că, „ridicând tonul la Shamir”, Bush și-a sporit șansele de a rata un al doilea mandat prezidențial. Carismatic, supraviețuitor de vocație și războinic non-stop, Arafat s-a dovedit un conducător mizerabil. De fiecare dată când i s-a dat șansa unui acord care ar fi condus la crearea unui stat palestinian, el a spus Nu! În 1998, palestinienilor li s-au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fier al lui Golda Meir: „Nu există așa ceva - suveranitate arabă în Ierusalim. Acest oraș nu va fi împărțit nici jumătate la jumătate, nici 60% la 40%, nici 75% la 25%. Nimic”. „Nimic” nu este un cuvânt din vocabularul celor cu vocația construcției și a dialogului. Îngrozit de tragedia în care continuă să fie aruncați palestinienii și israelienii de către liderii lor, nu pot să nu mă gândesc la Arnold J. Toynbee și deprimanta sa constatare: „Șansele rasei umane de a supraviețui erau
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
iar în 1223 (la 29 noiembrie) a fost redactată Regula definitivă. Au fost alcătuite constituțiile și a fost fixată o perioadă de trei ani pentru Capitolul General și Provincial. „Nimeni nu poate fi primit dacă nu se constată că are vocație de la Dumnezeu și este liber”, precizează Regula. Ordinul franciscan s-a transformat în ordin clerical. Au fost organizate cursuri de teologie în toate provinciile și au fost construite biserici și convente cu ajutorul credincioșilor, al „nunților” apostolici și prietenilor spirituali ai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
niște călători care rătăcesc pe acest pământ; numai dacă renunțăm la proprietăți vom fi răscumpărați de Isus Cristos. Răscumpărarea este un act salvator care privește numai trecutul, pe când mântuirea se va face „Dincolo” și privește viitorul. 3. Misiunile, devotament și vocație franciscană Nici o altă Regulă de viață monahală, până la Sf. Francisc nu a avut ca scop misiunile. Odată cu sfântul de la Porțiuncula, lumea întreagă a dobândit culoare (și candoare) franciscană. Viața Sfântului și a fraților are forță, dinamism și elan, este un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
preoți și de deținuți din toate confesiunile; aceștia au avut certitudinea că „a murit un sfânt”. Monseniorul obișnuia să spună „închisoarea aceasta era sfântă și eu nu știam”. Între cele două momente, încap 81 de ani trăiți cu incandescență și vocație de apostol; „dacă nu te preocupi de mânuirea altuia, nici tu, n-ai să te mântuiești!” a fost maxima care i-a ghidat viața. A slujit ca laic consacrat peste 20 de ani și 30 de ani ca preot. Primii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
educator, director și rector” A fost magistru care a desăvârșit formarea preoților, a intelectualilor și a credincioșilor, după rigori înalte. La București și Iași a fost mentor întru sfințenie și a înfăptuit, pe unde a trecut, „înțelepciunea iubirii” cu o vocație universală: „Dumnezeu voiește ca toți creștinii să fie sfinți, fiecare în starea specifică de viață” (Alfons M. de Liguori). El a devenit vocea Bisericii catolice din România și gloria ei: un mare teolog tomist, mentor matur și de vocație, spirit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o vocație universală: „Dumnezeu voiește ca toți creștinii să fie sfinți, fiecare în starea specifică de viață” (Alfons M. de Liguori). El a devenit vocea Bisericii catolice din România și gloria ei: un mare teolog tomist, mentor matur și de vocație, spirit cu inițiativă, și bun organizator, și mereu „sentire cum Ecclesia”. A fost elogiat în repetate rânduri, de către Cardinalul G. Gatti (Prefectul Congregației „De propaganda Fide”) iar Rectorul Colegiului Roman, G. Bergano i-a prevăzut o carieră strălucită: „va fi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani, știa să-l prețuiască și să-i primească învățătura. Din acest popor de credincioși s-au ridicat sute de vocații pentru viața consacrată, ceea ce a uimit Apusul. Oare, este din lumea viselor, adevărul că în 1944, au fost 74.000 de împărtășanii?!. Poporul l-a iubit pe episcopul Anton, ca și pe Episcopul locului, Mihai Robu, G. Liverotti, I. Tălmăcel
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noastre. Oamenii cădeau pe gânduri la vorbele inspirate ale părintelui, încercând să deslușească înțelesuri. Răsunau fiarele uneltelor, lăsate în grabă, în fața bisericii, în zori, înainte de a pleca la câmp, când părintele îi întărea cu pâine spirituală, binecuvântându-i. A avut vocația de a fi „preot de țară” (în zilele acestea de mare sărbătoare pentru creștinii din România, cât de frumos a sunat regretul Eminenței Sale, Cardinalul L. Mureșan, că „nu a fost preot de țară”). A semănat cu putere mult Bine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Hesselmann”, „Viața Sf. Niculai”, etc. După lectura unor lucrări semnate de părinte (mă refer în primul rând la „O floare rară”) rămâi surprins de profunzimea analizei psihologice și de modernitatea cu care problematizează situațiile de viață, dar mai ales de vocația de moralist și pedagog. Am înțeles de ce misionarii franciscani din Moldova „au fost propovăduitori ai adevărurilor veșnice și pionieri ai adevăratei civilizații” (Iosif Pal), confundându-se cu ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Trebuie!”, ci dintr-o iubire sinceră și nestăvilită pentru oameni, ce pornea din profunzimile sufletului, învăluindu-ne. Astăzi, de la distanța atâtor ani, îl întrevăd pe Părinte ca pe un mare modelator de conștiințe, ce ni se oferea, în dar, cu vocație și har, pentru a ne desăvârși. În ultima etapă a vieții, care a durat 24 de ani (1972-1996), părintele s-a repatriat în Germania, și a slujit la RUHPOLDING, unde și-a continuat, în același stil, activitatea. Despre acest capitol
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a învăța femeile să citească", a căzut. Din acel moment, învățământul secundar feminin a înregistrat mari progrese, mai ales între 1867 și 1880, grație lui Victor Duruy și Camille Sée. Desigur, nu există niciun element feminist ori pronunțat revoluționar în vocația acestui nou învățământ republican. Este vorba în primul rând de dezideratul legiuitorilor acestui veac instabil, în care se succedaseră numeroase regimuri politice Consulatul, Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie, a Doua Republică, al Doilea Imperiu și, în sfârșit, a Treia Republică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtului putea să se dovedească adesea mai grav. Chiar dacă acum femeile puteau să urmeze studii universitare și chiar săși facă o carieră, în acești ani '20 dragostea și căsătoria păreau să constituie încă rațiunea lor de a fi, adevărata lor vocație. Or găsirea unui soț era acum un lucru mult mai anevoios decât în perioada Belle Époque. Războiul făcuse ravagii în rândul populației masculine și crease o întreagă generație de "văduve albe". Pe front, "orice glonț care străpungea fruntea unui tânăr
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
împreună cu dl. colonel dr. psih. Gheorghe Florian, un om deosebit, de la care am avut multe de învățat. În prezent, activez ca voluntar al programului social al Crucii Roșii Române.” Iuliana (Mateieș) Leah „Practic o meserie pentru care cred că am vocație. Lucrez în domeniul asistenței sociale dinainte de obținerea licenței, din vara anului 1996, cu aceeași plăcere ca la început. În timpul facultății am beneficiat de practica organizată de către Universitatea București împreună cu Rozanna Olaya - psiholog specializat în asistența socială, care mi-a arătat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
89 Imagini indiene 95 Djighiții 105 Un drum în deșert 113 Pe pămînt, în aer și pe apă... 117 Cînd sufletul călătorește 139 Bucurii și păreri de rău 143 În colecția Colocvialia (alfabetic): Elena SAULEA (coordonator), Alexa VISARION sau destinul vocației Bogdan ULMU, Pagini dintr-o istorie subiectiv-anecdotică a teatrului românesc 1 Movile de pietre, adunate în cinstea duhurilor locului sau a sufletelor celor morți. Trecătorii adaugă o pietricică sau aduc ofrande. 2 Halate de mătase foarte viu colorate, legate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lor acasă, dar niciodată nu a avut chemare pentru muzica. I-ar fi plăcut foarte mult să cânte, fie vocal, fie instrumental, dar nu s-a simțit deloc capabilă să învețe, într-un cuvânt conchise brusc că nu a avut vocația necesară. - Cum mai este viața de student? o întreba discretă mama Irinei. - Mai ireala că niciodată, răspunse voalat Lăură. - Regreți, cumva? - Nicidecum. Program supraîncărcat, nopți albe, armata, înviorare, sala de sport, bazin de înot, bibliotecă, cenaclu etc, etc. O clipă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
diplomatică a profesorului Baciu îi permit să transforme cele două bariere aparente în reale atuuri ale scriiturii, încât textele cuprinse în volum captivează chiar și cititorul neinițiat în abordarea politicii internaționale. Scrisă într-un ritm alert, în care putem regăsi vocația publicistului, dar operând totodată categorial cu noțiuni care denotă că experiența de Ambasador al României în Belarus, poziție pe care profesorul Mihai Baciu a deținut-o, a întregit o viziune cultural-politică de largă cuprindere relativ la sfera relațiilor internaționale, cartea Curierul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
adevăr, se poate numi poezie politică, cum, după 1989, au mai publicat la noi Petre Stoica și Liviu Ioan Stoiciu. Alexandru Tacu-Zeletin ilustrează perfect viața intelectualului În vremea dictaturii: deținut politic, făcând meserii de dincolo de sufletul și de dincoace de vocația să, dorind să publice (nimeni nu scrie literatura numai pentru sertar!), dar izbinduse mereu de ,,dosar”, Alexandru Tăcu a fost nevoit să stea undeva, la marginea câmpului cultural activ, om de cenaclu, ,,sufletist”, fin ascultător și degustător al poeziei altora
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tinerilor sunt dispuși să investească În himera Înveșnicirii prin Cuvânt. Căci nimic nu e mai incert decât viitorul scriitorilor porniți de timpuriu pe drumul Înspinat al consacrării. Unii Își pierd suflul și se sting pe parcurs, alții Își descoperă noi vocații, unii renunța, cu vremea, la preocupările tinereții, alții Își Întind aripile spre orizonturi mai pragmatice. P.S. Despre tinerețe și despre ,,Autori, copiii!” vom mai avea timp să vorbim. Aceste rânduri Își propun doar să anunțe creatorii, dascălii și Îndrumătorii acestora
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rândul său pe etnopsihologie - ,,știință de bază pentru educarea și pentru conducerea politică a națiunii” - după care se desprinde o altă ramură intitulată pedagogia vocațională, fondată pe filosofia personalismului energetic, al cărei teoretician a fost chiar el. Abordând conceptul de vocație, Motru îl asimila cu o ,,chemare sădită în sufletul fiecărui om de destinul neamului din care face parte, în fiecare popor, o personalitate, creată de umanitate pentru a împlini ceva pe lume.” Unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai acestui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
domeniu al cunoașterii pe care ei l-au pregătit, i-au dat nume și l-au dezvoltat, purtându-l prin vitregia timpurilor. O observație de substanță se impune aici. În cele mai multe lucrări se vorbește despre rolul practic al sociologiei, despre vocația sa social-transformatoare sau despre practicabilitate ca promisiune a sociologiei și se transferă acest rol și asupra istoriei sociologiei. Cred că se pune pe umerii sociologiei ca știință, și cu atât mai mult pe umerii sociologiei ca disciplină academică, o sarcină
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ortho-logia.com). * Pentru prima dată în istorie, puterea și influența bisericii au fost subminate din temelii, locul său fiind luat de stat, considerat ca instrument adecvat și rațional al progresului. * Încrederea în posibilitatea și necesitatea progresului este nelimitată. Iluminiștii au vocația unor adevărați reformatori ai societății. În acest sens, ei construiesc bazele ideologice ale progresului a cărui direcție este o societate nouă așezată pe baze raționale. * Filosofia istoriei este principala linie care a favorizat, a pregătit, poate chiar a determinat apariția
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care românii au practicat transhumanța, care presupune mișcare de populație, dar într-un spațiu determinat, iar nu migrație sau nomadism cu viața în cort, încît ei puteau să întemeieze localități și să realizeze locuințe dura-bile130. Totuși românii nu au manifestat vocația unor construcții de mare anvergură și din materiale rezistente, încît nu au creat valori materiale perene folosite de mai multe generații succesive și, prin aceasta, nu au produs o acumulare treptată, un progres material constant și o evoluție remarcabilă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Mihai, Afrodita s-a transformat în Sfânta Vineri, zeii s-au prefăcut în sfinți sau îngeri. Panteonul păgân s-a prăbușit, lumea creștină stă să se nască. Dispus să se sacrifice pentru mântuirea oamenilor, Prometeu pare a fi înzestrat cu vocație cristică. De fapt, pe tot parcursul piesei s-a sugerat asimilarea titanului cu Cristos, apropiere făcută din vechime de Tertulian (Împotriva lui Marcio, I. 1 ; Apolo gia, 18) și dezvoltată de Shelley în Prometeu eliberat. Când și-a aflat osânda
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]