71,953 matches
-
zeci de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
coroziune, podeaua plină de nămol și argilă moale. Dincolo de groapă se trece taraș printr-o poartă de numai 0,80 m înălțime într-o sală lipsită de concrețiuni. Apoi, pe sub o arcada de rocă cu perforații — semn al curgerii sub presiune de odinioară — se trece în Sala Albă, în care se revarsă o splendida cascadă de montmilch, cizelata extrem de fin în microgururi. Este Patul Miresei. De un alb imaculat cu excepția unei dare roșieteice în partea centrală, sugestiva pentru actul nupțial. În fața
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Tancul avea un motor diesel nou, model V-55 cu 12 cilindri de 38.88 litri în 4 timpi, cu răcire cu apă, care dezvolta 581 de cai putere (433 kW). Puterea mai mare a motorului era obținută prin creșterea presiunii de alimentare și a gradului de alimentare. Designerii au planificat introducerea unui sistem de încălzire pentru blocul motor și un filtru MC-1 pentru combustibil diesel. Motorul era pornit pneumatic, cu ajutorul unui încărcător AK0-150S și un demaror electric. În urma acestor modificări
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
locul 2, putînd să rămînă în minister, solicită din motive personale un județ mai depărtat de București. Alege Tutova, cu capitala Bîrlad, un județ în care principalii datornici erau marii proprietari și notabilitățile locale. Depinzînd direct de ministru și necedînd presiunilor și tentativelor de mituire, pune ordine în finanțele județului recuperînd datoriile restante, așa încît atunci cînd se decide să se întoarcă la catedră noul ministru Victor Slăvescu îi mulțumește pentru activitatea depusă și îi urează succes în cariera de profesor
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
îmbunătățească standardele pentru izolații. În urma acestei decizii, apare primul laborator pentru experimente și încercări pentru noi materiale de construcții. În 1923, în cadrul Universității din Stockholm, Dr. Arh. Axel Erikson combină ardezie, văr și pudra de metal, întărind acest amestec sub presiune. Acest experiment avea să stea la baza producției industriale a sistemului de construcție YTONG. În 1928, cu un an înaintea crizei economice mondiale, antreprenorul Karl August Carlén era absolut convins de faptul că acest material va avea un viitor strălucit
Ytong () [Corola-website/Science/320003_a_321332]
-
4 iulie 1918 Austro-Ungaria a anulat această înțelegere, sub pretextul că partea ucraineană nu a livrat cantitățile de cereale pe care se obligase să le exporte prin tratatul de pace. Istoricii ucraineni presupun că această decizie a fost luată datorită presiunilor exercitate de Polonia. Puterile Centrale au semnat, în 3 martie 1918, un al doilea tratat de pace la Brest-Litovsk cu Rusia Bolșevică. Rușii s-au obligat prin semnarea acestei păci să recunoască tratatul dintre Puterile Centrale și Ucraina Populară. De
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
de tuberculoză, o boală de care a suferit mai mulți ani. Potrivit memoriilor ducesei de Abrantes, se zvonea că ea a fost otrăvită de către Maria Luisa, deși nu există de fapt nici o dovadă că Maria Antonia a fost otrăvită. Din cauza presiunii făcută de Napoleon, soțul ei abdicat de pe tronul Spaniei în 1808 și împreună cu Maria Luisa și Godoy și-a petrecut restul vieții în exil. Când armata lui Napoleon a invadat țara, mai multe pamflete i-au acuzat pe ei pentru
Maria Luisa de Parma () [Corola-website/Science/320054_a_321383]
-
1561-1636), în 1621 Cornelis Drebbel (1572-1633), care îl numea „barotermoscop”, iar Dr. Robert Fludd (1574-1637) îl numea „spaeculum”. Aceste instrumente n-aveau scală, nu indicau de fapt temperatura, ci doar variația ei. În plus, indicațiile termoscoapelor erau eronate datorită variației presiunii atmosferice. Pentru a deveni termometre, termoscoapele trebuiau prevăzute cu o scală gradată. Cuvântul "termometru" apare pentru prima dată în în anul 1624, în lucrarea "La Récréation Mathématique" de J. Leurechon, unde este descris unul cu o scară cu 8 gradații
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
termoscop. Toate acestea sunt la baza revendicărilor inventării termometrului, însă se pare că a fost vorba de o evoluție treptată, mulți contribuind la cristalizarea soluțiilor. Altă problemă era găsirea unui principiu de măsurare unde indicația instrumentului să nu depindă de presiune, iar aceasta a fost termometrul cu lichid. În 1654 Ferdinando II de' Medici (1610-1670), Mare duce de Toscana, face la Accademia del Cimento un balon cu capilară etanș, umplut cu alcool, primul termometru modern. Etalonarea s-a făcut notând cu
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
respectiv de fierbere ale apei, iar în 1694 Carlo Renaldini (1615-1698) de la Accademia del Cimento a propus împărțirea acestui interval în părți egale și extrapolarea scării. Inițial propunerea n-a avut succes, deoarece temperatura de fierbere a apei depinde de presiune, influențată de altitudinea locului unde se făcea experiența. Guillaume Amontons (1663-1705) a construit în 1695 un termometru bazat pe variațiile de presiune ale unei mase constante de aer, precursor al termometrului actual cu hidrogen. Acest termometru avea scala gradată pe
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
egale și extrapolarea scării. Inițial propunerea n-a avut succes, deoarece temperatura de fierbere a apei depinde de presiune, influențată de altitudinea locului unde se făcea experiența. Guillaume Amontons (1663-1705) a construit în 1695 un termometru bazat pe variațiile de presiune ale unei mase constante de aer, precursor al termometrului actual cu hidrogen. Acest termometru avea scala gradată pe baza celor două puncte fixe propuse. Isaac Newton (1643-1727) a construit în 1701 un termometru a cărei scală avea șase puncte fixe
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65 K și 5,0 K este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație formula 2 a He (heliu-3) și a He (heliu-4). Punctul critic al He este la
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65 K și 5,0 K este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație formula 2 a He (heliu-3) și a He (heliu-4). Punctul critic al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi cuprinse între 0,5 K și 5 K. La temperatura de 2,1768 K
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
trece în stare superfluidă sub temperatura de 0,0026 K, astfel că este folosit la măsurarea temperaturilor între 0,01 K și 3,2 K. Formula de interpolare pentru temperatură-presiune pe curba de saturație la He și He este: unde presiunea este în Pa, iar pentru coeficienții "A, B, C" a se vedea articolul ITS-90. Pentru He, deși coeficienții aceastei relații sunt stabiliți pentru temperaturi de la 1,25 K în sus, relația este considerată valabilă începând de la temperatura de 0,5
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
de vaporizare la 0 K, formula 6 = 8,314510 J/mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului. O metodă practică de măsurare a temperaturilor criogenice este termometria magnetică, care se bazează pe măsurarea susceptibilității paramagnetice a unor săruri. Altă posibilitate practică este măsurarea cu ajutorul
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
de 14 elemente chimice pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
de 14 elemente chimice pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Exemple ale altor puncte fixe sunt punctul triplu al hidrogenului (−259,3467 °C) și punctul de solidificare al aluminiului (660
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
definirea modului de etalonare sub punctul triplu al hidrogenului și precizarea valorilor celorlalte puncte fixe, diferențele fiind însă destul de mici, sub 1 la mie. Între 0,65 K și 5,0 K SIPT-90 este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație pentru He (heliu-3) și He (heliu-4). Termometrul etalon pentru măsurarea temperaturilor Între 0,65 K și 5 K este cel cu presiune de vapori de heliu. Punctul critic al He este la 3,32 K, iar al He
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
Între 0,65 K și 5,0 K SIPT-90 este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație pentru He (heliu-3) și He (heliu-4). Termometrul etalon pentru măsurarea temperaturilor Între 0,65 K și 5 K este cel cu presiune de vapori de heliu. Punctul critic al He este la 3,32 K, iar al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi până la 5 K. Formula de interpolare a temperaturii formula 1 pe curba de
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
He este la 3,32 K, iar al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi până la 5 K. Formula de interpolare a temperaturii formula 1 pe curba de saturație a He și He este: unde presiunea este în Pa, iar coeficienții "A, B, C" sunt cei din tabelul alăturat. Schimbarea coeficienților la temperatura de 2,1768 K reflectă tecerea He de la starea normală ( He) la starea superfluidă (He) (punctul λ). Între 3,0 K și 24
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
alăturat. Schimbarea coeficienților la temperatura de 2,1768 K reflectă tecerea He de la starea normală ( He) la starea superfluidă (He) (punctul λ). Între 3,0 K și 24,5561 K (punctul triplu al neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu presiune de heliu gazos etalonat în trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
K (punctul triplu al neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu presiune de heliu gazos etalonat în trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este o parabolă: unde coeficienții "a", "b" și "c" se obțin din valorile presiunii măsurate în punctele de etalonare. Dacă drept gaz termometric se folosește un amestec de He și He, formula de interpolare este mai complexă. Între 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului) și 1234,93 K (961,78 °C, punctul de
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]