7,853 matches
-
chiar majoritari. De atunci însă, populația satului a cunoscut însă un declin dramatic. În 1910 avea o populație de 714 bulgari. În 1930, populația era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români și 3 țigani. La recensământul din 2002, satul avea o populație de numai 34 locuitori, dintre care numai 2 bulgari. Statistic, majoritari sunt români (17 locuitori), urmați de maghiari cu 10 persoane, însă scăderea dramatică a populației de toate etniile fac din Colonia
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
Măguri este un sat ce aparține municipiului Lugoj din județul Timiș, Banat, România. Este singura localitate din județul Timiș care a înregistrat o majoritate absolută a populației de țigani. Prima atestare documentara a localității datează din anul 1448, cu numele de "Magora". În trecut, Măguri a fost o așezare pur românească. La aceasta s-a atașat cătunul "Țigani", cătun care în perioada interbelică numără 30-40 de familii de țigani
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
județul Timiș care a înregistrat o majoritate absolută a populației de țigani. Prima atestare documentara a localității datează din anul 1448, cu numele de "Magora". În trecut, Măguri a fost o așezare pur românească. La aceasta s-a atașat cătunul "Țigani", cătun care în perioada interbelică numără 30-40 de familii de țigani.In anul 1941 romi care locuiau în zona Pereu au fost obligați să se mute în vatra satului Sandalac deoarece locul din Pereu a fost achiziționat nestiindu-se prin
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
țigani. Prima atestare documentara a localității datează din anul 1448, cu numele de "Magora". În trecut, Măguri a fost o așezare pur românească. La aceasta s-a atașat cătunul "Țigani", cătun care în perioada interbelică numără 30-40 de familii de țigani.In anul 1941 romi care locuiau în zona Pereu au fost obligați să se mute în vatra satului Sandalac deoarece locul din Pereu a fost achiziționat nestiindu-se prin ce formă de un chiabur numit Laița .În anul 1942 o
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
țigănesc. Primul învățător rom din județul Timiș de după revoluție este din această localiate care se numeste RĂDULESCU DOREL CRISTIAN Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la recensământul din 1992, când, datorită natalității scăzute a românilor și a natalității ridicate a țiganilor, românii au trecut în minoritate. La recensământul din 2002, populația era de 724 locuitori, cu 12% mai puțin decât în 1992. Numărul românilor a rămas aproape neschimbat, în timp ce populația de țigani a scăzut. Astfel, existau în anul 2002, 579 de
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
natalității scăzute a românilor și a natalității ridicate a țiganilor, românii au trecut în minoritate. La recensământul din 2002, populația era de 724 locuitori, cu 12% mai puțin decât în 1992. Numărul românilor a rămas aproape neschimbat, în timp ce populația de țigani a scăzut. Astfel, existau în anul 2002, 579 de țigani (sau 80% din total), 17% români și 3% alții. Din punct de vedere religios, aproape 99% din locuitori s-au declarat ortodocși.
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
românii au trecut în minoritate. La recensământul din 2002, populația era de 724 locuitori, cu 12% mai puțin decât în 1992. Numărul românilor a rămas aproape neschimbat, în timp ce populația de țigani a scăzut. Astfel, existau în anul 2002, 579 de țigani (sau 80% din total), 17% români și 3% alții. Din punct de vedere religios, aproape 99% din locuitori s-au declarat ortodocși.
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
cu sprijinul primăriei Banloc. La recensământul din 2008, Ofsenița avea 310 locuitori și circa 120 de case. La recensământul din 2002, populația totală era de 373 locuitori, dintre care 299 români (80%). Restul de 20% din locuitori se împart între țigani, sârbi, ucraineni, maghiari și germani. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (292 locuitori sau 78%), urmați de romano-catolici cu 61 de credincioși (16%).
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
9,17%), penticostali (5,32%) și baptiști (1,37%). Pentru 5,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a. În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
plășilor județului a devenit șase, prin înființarea a două plăși noi: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
și de țăranul Vichente Iovănuț. 1921 - Localitatea Moșnița făcea parte din județul Timiș, era reședința de comună și avea 2208 locuitori cu Moșnița Nouă. 1922 - Se înfinșează Casa Națională Moșnița. 1930 - 944 locuitori din care: 856 români, 32 maghiari, 40 țigani, și 16 alte naționalități. 1935 - Moșnița facea parte din judetul Timiș - Torontal, plasa Chișoda, era reședință de comună, iar cu Moșnița Nouă numara 2329 locuitori. 1966 - Localitatea aparține regiunii Banat, raionul Timișoara, avea 877 locuitori și era ultimul an când
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
18 evrei și 1186 locuitori. În anul 1890 are 1075 Români, 28 Unguri, 67 Germani, 3 Slavi, 2 Sârbi, 1175 locuitori În anul 1900 are 1180 locuitori. În anul 1910 are 1896 locuitori. În anul 1930 are 856 Români, 40 Țigani, alții 16 și 944 locuitori. Se află în județul Timiș-Torontal, plasa Centrală, în vecinătatea comunelor Timișoara, Ghiroda, Bucovăț. Moșnița de azi, se pare a fi Monisa amintită în listele de zeciială papală din anul 1332-7. După aceste liste ,comuna are
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
anii de început a jurnalismului românesc de după Revoluția din 1989 multe din știrile din "Evenimentul zilei" (chiar și cele serioase) erau de fapt inventate. Formatul ziarului de la acea vreme era tabloid cu povești despre violuri sau scandaluri în minoritățile de țigani (cazul Hădăreni). Totuși articolul cu cel mai mare răsunet din această serie a fost cel despre găina care a născut puii vii. În numărul 390 din "Evenimentul zilei" (2 octombrie 1993) ziarul își informa cititorii: „Marți, 28 septembrie a.c. în
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
pentru discriminarea romilor într-un articol din ziarul "Gândul". Fragmentul din ziar suna așa: „"Astă toamnă am participat la Paris la o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură."” CNCD a decis că respectivul fragment „reprezintă discriminare și
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
scurtă perioada petrecută la Ansamblul Armatei și debutul la Teatrul Muzical din Brașov, în toamna anului 1962 devine solist al Teatrului de Opereta din București (1962 - 1964), unde cântă în Lăsați-mă să cânt și Lysistrata de Gherase Dendrino, Voievodul țiganilor de Johann Strauss și Țara surâsului de Lehar. Spiess și-a continuat studiile la București cu celebrul bariton Petre Ștefănescu Goanga, în 1964 ajungând solist al Operei Române (1964 - 1988). Urmează pentru el perioadă marilor reușite internaționale : Marele Premiu la
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
râul Târnava Mică, la 15 km de Târgu Mureș și aproximativ 30 km de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Numărul locuitorilor satului Coroisânmartin la recensământul din 1992 era de 441 de locuitori, dintre care 177 români, 222 maghiari, 40 țigani ș.a.
Coroisânmărtin, Mureș () [Corola-website/Science/300195_a_301524]
-
tinerii cu vârste sub 18 ani și mame cu copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a. În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.
Boz, Alba () [Corola-website/Science/300232_a_301561]
-
arătat binefacerile și pentru sat și locuitorii săi, îndeosebi după aplicarea reformei agrare din 1921. În această perioadă populația Crăciunelului a crescut numeric, ajungând la 1666 locuitori la recensământul din anul 1930. Din aceștia 1450 erau români, 164 maghiari, 40 țigani, 8 germani și 4 evrei. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 VII 1941, sub ordinele generalului Ion Antonescu, a marcat profund și locuitorii satului Crăciunelu de Jos. Zeci de tineri din localitatea de pe Târnavă și-
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
Se menționează că parohia Doștat, fiind o parohie compactă, greco-catolică, în anul 1948 după desfiintarea Bisericii Greco-Catolice credinciosii au fost trecuti la Biserica Ortodoxă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.535 locuitori, dintre care 1.516 români, 14 țigani, 4 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.521 greco-catolici, 10 ortodocși și 4 luterani.
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia, unii locuitori au devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
făcut parte din județul Turda, plasa Câmpia Turzii. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gema. La recensământul din 1850 au fost înregistrați 1.631 locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară din localitatea învecinată Războieni-Cetate, gară aflată și în prezent pe teritoriul satului Lunca Mureșului, s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
puteau fi văzute de la mare distanță. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „"Forró"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari și 9 țigani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 763 ortodocși, 438 greco-catolici, 28 reformați ș.a. Localitatea Fărău a fost singura localitate mai însemnată din plasa Ocna Mureș cu majoritate ortodoxă relativă. În timpul păstoririi mitropolitului Ioan Vancea, în anul 1879, parohia a
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
plasa Mihail Kogălniceanu, 52 de sate în plasa Dimitrie Cantemir și 29 de sate în plasa Răducăneni. Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 115.055 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,1% evrei, 1,6% țigani, 0,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 91,7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Fălciu era de 125.640
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]