72,350 matches
-
discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă există sau nu diferențe între electoratele diferitelor partide și dacă diferența pot fi considerate responsabile de acordarea votului. Pentru a răspunde la aceste întrebări am construit mai multe modele de regresie logistică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fiind similare (influența celorlalți predictori fiind constantă). Regresie logistică multinominală. Formula de calcul pentru acest indice este EMBED Equation.3 , unde t este scorul de încredere, pi este procentul (valid) celor care aleg varianta de răspuns i, si este scorul acordat variantei de răspuns i, iar i este numărul variantelor de răspuns. Pentru nivelul de încredere „deloc” scorul acordat este 0, prin urmare indicele de încredere ia valori în intervalul [0; 100]. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Viata sociala
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Equation.3 , unde t este scorul de încredere, pi este procentul (valid) celor care aleg varianta de răspuns i, si este scorul acordat variantei de răspuns i, iar i este numărul variantelor de răspuns. Pentru nivelul de încredere „deloc” scorul acordat este 0, prin urmare indicele de încredere ia valori în intervalul [0; 100]. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Viata sociala in Romanai urbana II.doc PAGE 18 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Viata sociala in Romanai urbana II
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dovadă. (Preferințele literare pe care se întâmplă să le mărturisească și să le comenteze, de obicei succint, sunt toate nu numai opțiunile unui gust fără greș, dar și ale unei conștiințe artistice de o rară și pură profesionalitate; vezi interviurile acordate lui Adrian Păunescu și Florin Mugur și, de asemenea, nu puține pasagii din Imposibila întoarcere.) Se poate afirma că Marin Preda are, în arta literară, ceea ce la muzicieni se numește o „ureche absolută.” Ceea ce e interesant în cazul scrierilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
simple și de cuprinzătoare”), Valéry Îi degajă totuși specificitatea pornind de la ideea, cu siguranță proustiană, că opera sa mizează pe „supraabundența conexiunilor pe care și cea mai insignifiantă imagine le găsește cu atâta ușurință În substanța proprie a autorului”. Atenția acordată manierei proustiene de a miza pe conexiunile infinite ale oricărei imagini prezintă un dublu avantaj. Mai Întâi, nu este necesar să-l fi citit pe Proust pentru a fi sensibil la așa ceva și e de ajuns să-l deschizi la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
spațiu se organizează exact În jurul acestui sentiment de rușine, care e, În spatele aparenței sale ludice, de o mare violență psihică. La Balzac ca și În cazul lui Lodge, se joacă pentru pozițiile de putere. Această importanță a puterii În considerația acordată operelor este cu atât mai evidentă cu cât legăturile sunt În legătură directă și În imediata apropiere cu valoarea literară. O critică favorabilă contribuie la putere și, invers, aceasta garantează o critică de acest fel și chiar, ca În situația
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu se sprijină pe operă mai mult decât o face Flaubert cu realitatea. Pe acest pe mi-am propus să-l fac miza acestui eseu pentru a Încerca să diminuez sentimentul de vinovăție care vine odată cu uitarea. Cele șase minute acordate unei cărți țin de anularea decisivă a acestei prepoziții, care trimite critica la ea acasă, adica la singurătatea ei, dar, de asemenea, din fericire, și la capacitatea ei de inventare. Din punctul de vedere al criticului, literatura și arta sunt
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sunt adâncite În istoria noastră. Căci această Întâlnire cu cărțile necitite va fi cu atât mai bogată - și posibil de Împărtășit cu ceilalți - cu cât cel care o trăiește va găsi În inspirație ce are el mai profund. Această atenție acordată textelor și ție Însuți o amintește pe cea pe care o așteptăm În mod rațional de la psihanaliză, cea care are ca primă funcție eliberarea celui se supune constrângerilor sale interioare și deschiderii prin acest filtru, În termenii unei călătorii În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
miză accesibilă celor al căror progres interior i-a eliberat de orice sentiment de vinovăție. Căci să vorbești despre cărțile necitite este o adevărată activitate de creație, la fel de demnă, deși mai discretă, ca activitățile cu mai multă recunoaștere socială. Atenția acordată practicilor artistice tradiționale duce, Într-adevăr la neglijarea, ba chiar și la proasta Înțelegere a practicilor mai puțin puse În valoare, pentru că ele se exercită, În mod natural, Într-o formă de clandestinitate. Cum să negi, totuși, că a vorbi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
este foarte mare, dar și tendința acestora de a arbitra, criticând și condamnând cu convingerea că judecata lor este cea dreaptă.) „Dacă competența morală e culpabilitatea conștientă de sine, iar culpa care se autoignoră e semnul incompetenței morale, atunci iertarea acordată «celor care nu știu ce fac» e, În primă instanță, inacceptabilă. Numai că păcatul comis fără conștiința păcatului e distinct de păcatul comis cu conștiința corectitudinii, respectiv a Îndreptățirii sale. Trebuie, cu alte cuvinte, să deosebim Între păcatul inocent și păcatul care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pot să se pună În locul acelora care trebuie să le sufere. Μ Dorințele născute pe un fond de vanitate crescută sunt mai dominatoare decât cele apărute din resimțirea unor lipsuri sau a unor nevoi. Μ Mila sau iertarea nu trebuie acordate atunci când există bănuiala că ele, În loc să declanșeze un proces de Îndreptare, dimpotrivă, favorizează repetarea greșelii comise. Μ Părinții știu că deficiențele de comportament ale copiilor, dacă nu sunt sancționate la timpul lor, se transformă În vicii la vârsta maturității. Dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de altă parte, disponibilitatea de a produce observații critice pe marginea ajutorului primit, deoarece este mai ușor să critici decât să Întreprinzi ceva). Așa se explică, apoi, de ce binele este Întâmpinat, aproape de fiecare dată, cu reproșuri, uitându-se esențialul - ajutorul acordat, atât cât a putut fi el Înfăptuit până atunci. Iar În acest timp, cel care a stat deoparte, din comoditate sau din indiferență, nu numai că Își conservă liniștea interioară, dar are toate șansele să fie privit sau tratat cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de nemulțumirea extremă. Al doilea: repunerea în discuție a „compromisului istoric”1, acum că el nu se mai configurează ca o intervenție pe un curs iminent - „dezvoltarea” identificată cu întregul nostru viitor -, ci se prezintă mai degrabă ca un sprijin acordat celor la putere pentru a menține ordinea. Nu aș spune în mod simplist că „realismul” compromisului istoric este definitiv depășit, dar, cel puțin, el trebuie cu siguranță să fie redefinit și să depășească acel caracter strict de „manevră politică”. Așadar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la punctele realizate la testările inițiale cât și la testările finale arată o împrăștiere foarte mare a valorilor și o omogenitate foarte mică a grupului respectiv 92,50 și 86,50. Rezultate mult mai bune s-au obținut la notele acordate respectiv la testările inițiale la CV a fost de 37,92, iar la testările finale de 26,22 aceasta din urmă apropiindu-se de o omogenitate medie. Concluzii Rezultatele obținute permit să tragem concluzia că la toate testele valorile finale
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
automanagementul potențialului creativ-productiv al personalității umane și locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul axiologic al individului. Lucrarea prezentată de as. drd. Eugen Avram, „Valorizarea creativității și încrederea în reușita profesională”, a subliniat rolul pe care îl are importanța acordată creativității în susținerea optimismului cu privire la realizarea în și prin profesie. Cele trei lucrări au afirmat creativitatea ca fiind una dintre resursele importante ale împlinirii/dezvoltării personale pe tot parcursul vieții și una dintre resursele importante ale succesului profesional, mai ales
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
esențială pentru ca studiile de caz să poată ghida și sprijini recomandările finale În privința acestor politici, pe care comisia trebuie să le Înainteze președintelui și parlamentului. În numele tuturor celor douăzeci de membri ai comisiei, țin să vă adresez mulțumiri pentru ajutorul acordat. Dacă doriți să fiți adăugat(ă) la lista de mailuri a celor interesați de newsletter-ul comisiei și raportul final, intervievatorul nostru va face cu plăcere demersurile necesare. Din nou, vă mulțumim foarte mult. Al dumneavoastră, /semnătura/ Senator Joseph F. Timilty
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dovezilor" Dovezile pentru studiile de caz pot veni din șase surse: documente, arhive, interviuri, observație directă, observație participativă și artefacte fizice. Un cercetător trebuie să știe cum să folosească aceste surse care solicită cunoașterea unor proceduri metodologice diferite. În afara atenției acordate fiecărei surse, câteva principii de prioritate sunt la fel de importante pentru efortul de colectare a datelor. Sunt incluse aici (a) sursele multiple de dovezi (două sau mai multe surse, care converg spre aceleași descoperiri), (b) o bază de date (este vorba
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și protecție (pompieri, polițiști, medici, cadre militare din apărarea civilă) care au prezentat părinților un raport de analiză a evenimentelor la nivel local, regional și național cât și măsurile ce se impun în caz de urgență privind ajutorul ce trebuie acordat copiilor pentru a-i proteja de efectele dezastrelor. Pentru inocularea sentimentelor de securitate prin recunoașterea priorității protecției copiilor în situații de criză am organizat mai întâi o întâlnire cu un asistent comunitar care le-a vorbit copiilor despre multitudinea mijloacelor
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
încearcă să răspundă la criticile aduse de T. Maiorescu școlii pumniste. Mai ales în perioada în care a apărut la Viena, A. devenise una dintre cele mai răspândite gazete transilvănene, grație orientării naționale, efortului de a sprijini literatura originală, atenției acordate cultivării limbii române, precum și datorită preocupării pentru calitatea articolelor publicate. R.Z.
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
emigrare legală se reduceau În vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat În funcție de conjunctura internațională, astfel Încît evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să colaboreze cu organizațiile evreiești pentru ajutorul acordat celor care plecau spre Palestina. De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România pentru emigrarea evreilor. Un studiu foarte interesant este cel al lui Radolph Braham, directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin intermediul limbii franceze, un fragment dintr-un roman al lui Jókai Mór. Din literatura rusă alegerea s-a oprit asupra unor schițe ale lui Lev Tolstoi și Turgheniev. De o atenție specială s-a bucurat critica literară. Se remarcă importanța acordată realismului, considerat singurul criteriu valabil în judecarea operelor literare. Participând la polemica „artă pentru artă” sau „artă cu tendință”, L. a luat fățiș atitudine în favoarea celei de-a doua fie reproducând articolele lui C. Dobrogeanu-Gherea, fie popularizând ideile acestuia prin
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
impersonală și mecanică a tabelelor din silvicultură, Însă, În practică, titlurile de proprietate funciară nu erau Întotdeauna acordate conform planului lui Jefferson (care fusese modificat de Congres astfel Încât parcelele orașelor aveau treizeci și șase de mile pătrate). Sistemul Torrens de acordate a titlurilor de proprietate, dezvoltat În Australia și Noua Zeelandă În anii 1860, se baza pe o grilă pre-măsurată litografiată ce reprezenta parcelele care erau atribuite imigranților În ordinea sosirii lor. Acesta era mijlocul cel mai rapid și mai economic de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
militari italieni și-au creat o mentalitate de demolatori: Încercau să elibereze terenul de tot ce Îi Încurca pentru a putea Începe construcția de la zero, conform propriilor linii matematice inflexibile”. Forța vizuală a orașului baroc era completată de atenția scrupuloasă acordată siguranței militare a prințului, care trebuia ferit atât de dușmanii din exterior, cât și de cei din interior. Pentru aceasta, Alberti și Palladio au conceput amândoi căile de acces ca pe niște drumuri militare (viae militaires). Acestea trebuie să fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o istorie ce trebuie depășită, În vreme ce prezentul este punctul de pornire al planurilor de clădire a unui viitor mai bun. O trăsătură esențială a discursurilor modernismului extrem și a declarațiilor publice făcute În statele care l-au adoptat este importanța acordată reprezentărilor vizuale ale progresului eroic În direcția unui viitor complet transformat. Alegerea strategică a unui viitor are multiple consecințe. Dacă acesta este cunoscut și realizabil - convingere pe care Încrederea În progres o Încurajează -, avantajele prospective sunt mai puțin discreditate ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cineva să-i țină locul ocupat la teatru, să stea cu ochii pe copilul lui până când merge la toaletă sau să-i păzească bicicleta până când intră În magazin să-și cumpere un sandviș. Analiza lui Jacobs se remarcă prin atenția acordată microsociologiei ordinii publice. Agenții acesteia sunt toți doar niște amatori, a căror principală preocupare este cu totul alta. Nu există organizații publice formale sau voluntare care să mențină ordinea urbană, nu există poliție, gărzi private sau gardieni de cartier, nici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]