7,673 matches
-
sfidează logica stagiristă, dar mai ales pe cea a viului. Ruptura intervine pe traseul contingență experiment în situația în care se vrea mai mult de la experiment decât faptul de a se testa posibilitatea contingenței. Iluminismul rațional a pornit greșit de la ambiția de a-și neglija limitele, ca și când acceptarea acestora ar fi făcut irezistibilă asumpția că există ceva (nedescris, nedemonstrabil, nevizibil, neperceptibil) dincolo de limite. Trebuiau să fie ocolite disjungerile de genul „gânditul și negânditul”, „descrisul și nedescrisul” ș.a.m.d. pentru a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
gospodăriei unde libertățile nu sunt limitate moral, în substanțierea lor naturală. Astfel, deși Economia își are originile în răspunsul dat necesităților limitate la obiecte, ea are oricând posibilitatea, prin perspectiva raționalității iluministe, să eșueze într-o formulă a predestinării materiale. Ambiția modernă de a împinge Economia în zona explicației imperiului libertății, de a fi scoasă astfel din spațiul privat pentru a fi operațională în spațiul public (Arendt, 2007), a dus la exacerbarea unei dualități rivale dizolvante dintre Economie și Politică. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca invariabilă (ca infailibilă). Magistrala complexității satisface visul lui Einstein (Hawking, 1997) de a vedea prin ochii demiurgului pentru a înțelege Universul (un vis pe care l-a exprimat încă din secolul V î.H. pitagoranianul Archytas din Tarent) prin ambiția de a ajunge la limita absolută a cunoașterii «la capătul lumii» pentru a merge și mai departe «a întinde mâna în afară» (vezi Filozofia greacă până la Platon, vol. II, Partea a doua, 1984). Regăsim pe magistrala complexității recunoașterea limitelor, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din limitarea lucrului obiectiv necesar vieții private pentru a se valida în zona lucrurilor identitare în contextul vieții sociale, Economia lucrând nu doar soclul statuii politicii, ci și ascultând de ambițiile ei de a domina Cetatea. Acest tip de economie a cunoscut cu timpul un proces de neutralitate a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste, care pare să se abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fost pentru Economie mereu mai mustoasă pe cealaltă parte a tufișului. (Veblen, 2009) Sunt inspiratoare perspectivele neuropsihologiei sau ale analizei psihologice, ale filosofiei fizicii, ca și ale biochimiei (ca și a tuturor combinațiilor sciziparitare și de acuplare - deodată - (pornind de la ambiția biologiei de a înțelege ce este viața și ale psihiatriei de a descoperi sensul vieții), dar ele nu trebuie să volatilizeze reperele universului Economiei, să șteargă distincțiile, să ajungă să se bată câmpii prin generalizarea nevrozei, ca stare existențială, adică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
kuhnian reabilitează creația din nimic prin forța cuvântului. Paradigma este Ideea, Forma Absolută din care decad elementele vieții. Paradigma nu doar ne amintește că datorăm inteligența cuiva de sus, adică ei, ci și produce inteligența noastră după chipul și asemănarea ambițiilor ei ordonatoare. În felul acesta se conservă rangul și dependența ce configurează ordinea naturală. Gândirea mitică este transfigurată în gândirea paradigmatică, în timp ce lumea își păstrează invariabil regulile ierarhice. Paradigma rostește adevărul, iar noi îl luăm ca atare, oricum, până la urmă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația inductivă avea ambiția de a stabili o legătură între semn și semnificat. Sigur, acest lucru rămâne doar la stadiul de deziderat pentru că, în fapt, ceea ce s-a reușit este doar adaptarea unui simbol material la o idee, prin folosirea unei "gramatici a limbajului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
importanța artei divinatorii în societățile respective: "Procedura divinatorie dă fiecărui individ o idee din ce în ce mai clară asupra destinului și a identității sale"221. Credem că această observație este valabilă și în cazul civilizației moderne. Deși organizarea socială de tip modern are ambiția de a crea o serie de certitudini individului în privința viitorului, nu reușește întotdeauna. Acest fapt este observabil mai ales în situații de criză (economică, socială, politică) și de tranziție. Este și cazul societății românești, care pare să stea mereu sub
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ea ar denumi o formă primară (una magico-religioasă) a cunoașterii livrești de mai târziu. Diverse spații culturale precum China, Mesopotamia sau spațiul celtic au cunoscut forme specifice de divinație mijlocite prin scris. În China, de exemplu, "divinația nu are numai ambiția de a prezice viitorul, ci pretinde să decripteze Universul ca și cum s-ar folosi de un text unde s-ar găsi înscrisă ordinea întregii lumi, pe o tăbliță pe care zeul ar fi trasat destinele"284. Autorii găsesc suficiente argumente care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
extrem de diferite, deși se află în contexte explicative unitare. Remarcăm, totodată, repetitivitatea lor la nivelul mai multor lucrări. A vorbi despre Dumnezeu, clarviziune și călătorii spirituale în același timp nu poate crea decât confuzie și provoacă înțelegerea eronată a fenomenului. Ambiția acestor lucrări este aceea de a prezenta într-o manieră științifică, integratoare, cunoștințe de tip esoteric, religios și științific. Rezultatul: compilații jalnice în care sunt prezentate frânturi de credințe, ritualuri, rețete magice și comentarii care încearcă să formeze o abordare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unitară. Ele își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din punct de vedere cultural, producțiile kitsch despre divinație fac mari deservicii abordărilor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mediatic. Cota de piață a "divinatorilor de serviciu" crește și prin faptul că ei se anunță a fi deținătorii unor plante, obiecte sau talismane miraculoase. Persoanele aparținând etniei rrome 319 exploatează mai mult aspecte de acest gen. Totuși, cei cu ambiții mai mari, intelectuale prezintă diplome universitare, doctorate, distincții, medalii, participări la congrese naționale și internaționale pe teme esoterice sau de vrăjitorie. Scriu tot felul de cărți și articole sau își dezvăluie apartenența la tot felul de asociații, organizații și ordine
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cuvântul etc. devin indicii importante în acest sens. Cunoașterea și stăpânirea acestora au ca efect controlul relației sociale. 5. Practicile de genul divinației au, fără îndoială, o componentă cognitivă și o alta acțională. Faptul că dincolo de orice curiozitate omul are ambiția de a stăpâni cele trei dimensiuni temporale nu mai este nici un secret. Aceasta se verifică și în cazul metodelor de cercetare științifică a evenimentelor. În vara anului 2005, la Chicago a avut loc Conferința Delfică de Futurologie 334. Putem spune
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
norma etică. Destinele celor trei personaje, Ghiță, Ana și Lică, se înscriu sub semnul unei fascinații a răului, ca drame ale abdicării de la demnitate și moralitate, drame ale izolării și însingurării, ca eșecuri existențiale generate de slăbiciuni și vanitate, de ambiții fără de măsură. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în nuvela pentru care ai optat Surprinzând existența lumii contemporane lui, Slavici creează personaje complexe și verosimile ale căror destine ilustrează viziunea realistă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de puncte) Citește următorul text: Pe la mijlocul lui octombrie, ma cuprins însă din nou neliniștea. Câteva zile de ploaie și ceață, vitrinele cu cărți proaspete, revistele literare careși reluau apariția, toate mă reîntorceau în vechea mea lume, îmi redeșteptau nostalgii și ambiții amorțite. În afară de scurtul interval de la începutul primăverii, nu mai scrisesem aproape nimic de foarte multă vreme. Eram obișnuit, până atunci, să lucrez cel puțin patru luni, iar în restul anului citeam, luam note, frecventam anumite cercuri, spectacole [...]. Ileana mă purtase
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor, a mediului ce exercită puternice influențe asupra omului. Destinele lor se înscriu sub semnul unei fascinații a răului, ca drame ale abdicării de la demnitate și moralitate, ca eșecuri existențiale generate de slăbiciuni și vanitate, de ambiții fără de măsură. ÎNCHEIERE În esență, se poate afirma că, între marii clasici ai literaturii române, Slavici rămâne creatorul nuvelei realist psihologice, al unor personaje de mare forță artistică, având acel „amestec de bine și rău, ce se află la oamenii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din zona politicilor educaționale subliniază nevoia unei life long learning, dar distruge atât paradigma dezvoltării cumulative de sine, cât și rezultatul acesteia, identitatea individului; hedonismul acestor vremuri ignoră viitorul, concentrând toate energiile pe prezent, astfel încât nu mai există proiecte și ambiții pe termen mediu și lung, chiar dacă se impune (dar se și cultivă în exces) nevoia de formare continuă; acest tip de formare este animat de necesități strict limitate la prezent, răspunde nevoilor prezentului și nu intră deloc într-un "silogism
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
am spune doar, că acest rol poate fi mult amplificat de posibilitățile tehnologice: Un lucru pe care îl putem observa cu claritate este faptul că tehnologia le dă posibilitatea (nativilor digitali n.a.) să se exprime și să își îndeplinească dorințele, ambițiile și aspirațiile, mult mai devreme. Datorită accesului la internet, "nativii digitali" pot fi staruri rock, designeri de modă, specialiști în IT, să găsească leacuri pentru boli grave și să se transforme pe ei înșiși în canale media sau branduri, înainte de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și animală. Prin urmare, psihologia trebuie să reconstituie biogeneza tecutului. Dar cum ar putea ea face acest lucru fără să ajungă să se prelungească în viitor și prin aceasta să atribuie vieții o direcție, un sens? Cu siguranță că această ambiție firească a psihologiei nu va putea găsi o satisfacție legitimă fără studierea tuturor instanțelor psihice, ca și a inter-influenței acestora. Prelungirea trecutului în viitor nu ar fi însă decît speculație, dacă ambiția teoretică nu ar corespunde unui fapt psihic, o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o direcție, un sens? Cu siguranță că această ambiție firească a psihologiei nu va putea găsi o satisfacție legitimă fără studierea tuturor instanțelor psihice, ca și a inter-influenței acestora. Prelungirea trecutului în viitor nu ar fi însă decît speculație, dacă ambiția teoretică nu ar corespunde unui fapt psihic, o nouă instanță în curs de formare și căreia îi revine sarcina realizării viitorului evolutiv. Această nouă instanță nu poate fi nici conștientă (adică intelectuală), nici inconștientă (instinctuală), nici subconștientă (patologică); ea va
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
schimbă relațiile între guverne, afaceri și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
extremelor teoretice susținute în discursul hipertehnologizării. Sunt criticate în principal pozițiile radicale, neocarteziene, ale transumaniștilor, situate la limita spiritualismului tehnologic, de pe linia postumanului promovat de Katherine Hayles. Astfel, teoriile lui Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil sunt chestionate în ambițiile utopice de transcendere cu orice preț a limitelor umanului, de destrupare și de privilegiere a minții umane artificializate asupra trupului „demodat” și dispensabil. Direcția simulaționismului (de tip Bostrom și Daintonă este încadrată în același registru discursiv criticabil, prin ambiția postulării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în ambițiile utopice de transcendere cu orice preț a limitelor umanului, de destrupare și de privilegiere a minții umane artificializate asupra trupului „demodat” și dispensabil. Direcția simulaționismului (de tip Bostrom și Daintonă este încadrată în același registru discursiv criticabil, prin ambiția postulării faptului că mintea umană este o simulare de computer. De asemenea, cybervizionarismul, cu corolarele imortalității și ale omniscienței, sunt supuse dezbaterii și polemicii, astfel că sunt aduse față în față argumentele lui Gregory Stock sau ale lui Nick Bostrom
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modificarea genetică. Spre exemplu, McKibben (2003Ă, raportând din zona minată a cercetărilor ingineriei genetice, a nanotehnologiei și a roboticii, consideră că ființele umane sunt „bune” așa cum sunt acestea în prezent și în mod natural și vrea să impună o barieră ambiției umane de evoluție prin tehnologie. Perspectiva sa esențialistă și distopică se opune perspectivelor tehnoutopice care celebrează, de pildă, eliberarea umanului de limitele ADN-ului. Astfel, criticul nu poate decât să considere programarea și alterarea genetică a celulelor viitorilor copii drept
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dacă, într-adevăr, imaginarul științifico-fantastic de astăzi ar deveni realitate sau dacă posibilitățile tehnoștiințifice incipiente s-ar extinde și s-ar actualiza. Astfel, în fața valului de avantaje promise de aceste tehnoștiințe, cercetătorul nu mai poate da înapoi, mânat atât de ambiția de cunoaștere, cât și de contextul capitalismului global, al presiunii competitive și al principiilor financiare, în ciuda avertismentelor diverselor grupuri de rezistență, de la cele religioase la cele bioconservatoare. De asemenea, omul obișnuit, având posibilitatea tratării, a alegerii genelor viitorului copil, a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]