15,743 matches
-
plins tot timpul <victor37>: ba da, ai simțit. Dar nu ți-a plăcut, nu ai avut orgasm <maya32>: da, m-a durut. A fost incomod... <victor37>: și cum a rămas? <maya32>: m-a dus în tabăra. Mi-a dat 50 americani <maya32>: mi-a zis să-mi țin gură, că oricum nu mă va crede nimeni <maya32>: și că dacă mai vreau, îmi dă 30 de cîte ori ne intilnim <victor37>: ai mai vrut? <maya32>: nu fi rău am plecat dimineață
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de două ori, la unele produse chiar de trei! - La cărți. Când am venit costau cam patru dolari. Acum costă doișpe... - Ai văzut?! Salariul tău a crescut de trei ori? - De mai multe ori. Făceam șase, acum fac aproape patruzeci, americani. - Tu esti o excepție. Salariul minim era șase, acum e opt! - Nu-s o excepție, salariul minim este o excepție. Câți dintre noi câștiga doar salariul minim? Nu reușise nicodată să se integreze. Era foarte inteligent, volubil, bine educat - chiar
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
o naștere asiatică, În chinuri. Revoluția cubaneză revigorase samba și rumba. Cea libiană punea bombe În avioane, apoi, Într-o nouă ediție, Își ucisese fiul care devenise, brusc, tată. Cea din Irak fusese, după zeci de ani, făcută praf de americani; ce mai, vremea revoluțiilor, chiar dacă nu trecuse de tot, era pe sfîrșite! Cele portocalii, o găselniță postmodernă pentru a da jos guverne, se dovedeau doar niște falsuri: o echipă disidentă o Înlocuia pe alta, ambele fiind de aceeași sorginte. Mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de argumente În sprijinul celor spuse de Berg. Scornite. Așa fusese și povestea acestuia despre atacurile mortale prin telefon, ceva cu ultrasunete, puneai receptorul la ureche și... gata! Nu putea să scape nimeni; Încă era un monopol, susținea anticarul, doar americanii puteau face asta. Da, ei aruncaseră și bomba la Hiroșima, ajunseseră pe Lună Ătot anticarul venise cu argumente de netăgăduit că era vorba doar de un bluf, rușii ajunseseră acolo, dar nu mai putuseră să se Întoarcă). Asta cu telefonul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și cîte mai făcuse! De Antonia se temea cu adevărat: cum l-ar fi privit aceasta, de s-ar fi Întors teafăr, aflînd că el a omorît bătrîni, femei, copii? - nu exista război curat, asta era o sintagmă inventată de americani, Berg era sigur; și ei se săturaseră de cîte păci aduseseră cu pușca. Și, oricum, nu orice pace era binevenită; Estul nu avusese, pînă la căderea Zidului, vreme de peste patruzeci de ani, nici un război, și totuși fuseseră omorîți acolo milioane
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
uciși, batjocoriți și blestemați, pentru că făceau ceea ce făceau pentru bani, dar de la o vreme mai toți soldații lumii luptau pentru bani, armate de profesioniști ; doar că legionarii erau de toate neamurile, amestecați, nu apărau o patrie a lor; dar și americanii aveau tot felul de obîrșii și se băteau peste tot În lume, nu era comparația cea mai potrivită, Jesper o amintea totuși uneori; ce mai, Thomas pierduse prilejul unei experiențe aparte, de aceea ar fi vrut să asculte povești În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ca niciodată. Dacă brusc s-ar fi pocăit toată America, pentru că acolo se zicea că sînt strînse toate relele lumii, s-ar fi ales praful de Întreaga omenire, nu se spunea că atunci cînd America e răcită tușește toată planeta? Americanii n-ar mai fi băut whisky, s-ar fi Închis toate distileriile aferente, o mulțime de oameni rămînÎnd pe drumuri, jocurile de noroc nu ar mai fi interesat pe nimeni, ar fi fost interzise cursele de mașini, Las Vegas-ul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fi devenit biserici, prostituatele s-ar fi călugărit, ar fi fost Închis Hollywood-ul; fiecare cetățean ar fi devenit aproape un sfînt, gata cu casele de modă, cu mîncarea În exces, cu goana după bogății, industria ar fi fost mult diminuată; americanii nu ar mai fi pornit războaie, fie ele și de pacificare - nimeni nu ar mai fi omorît pe nimeni. Ce ar fi ajuns băncile? Pentru că ar fi fost un păcat să dai bani cu camătă, finanțele lumii Întregi ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui Victor. eu vedeam în orice caz totul ca pe o tablă de șah : pe de o parte Victor, singur, și pe de altă parte toate universitățile americane în linie de bătaie, în fața lui. „astăzi, dacă nu gîndești ca un american, nu poți fi în top”, mai spunea Victor. Ceea ce, iarăși, era un exemplu de formulare subtilă, care le scăpa total celorlalți membri ai familiei. Prin această frază Victor ne comunica un lucru foarte precis : el nu se ducea în america
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
celorlalți membri ai familiei. Prin această frază Victor ne comunica un lucru foarte precis : el nu se ducea în america pentru a se înscrie la vreo universitate sau pentru cine știe ce curs de specializare, ci ca să studieze modul de gîndire al americanului. Iar raționamentul era limpede : cum america este number one în toate, pentru a reuși astăzi, în indiferent ce domeniu, trebuie să-ți însușești, înainte de toate, mecanismele reușitei americane... Victor mai spunea însă o frază, în general puțin captată de cei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de tarkovski, de Buñuel sau de Bergman, de frații taviani sau de Costa Gavras, de Kurosawa, de theo angelopoulos, de mathieu Kassovitz sau de Kusturica... Creierul său, la nivelul superficial al rațiunii, recunoștea și existența altor limbaje cinematografice decît cel american, dar toate aceste experiențe nu reușeau să i se lipească de suflet, rămîneau niște curiozități. Un film american, chiar un film american prost, erau o valoare familiară, se așezau într-un sistem de percepție, într-o continuitate... în timp ce un film
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un supliment de zahăr și o linguriță. el însă prefera cafeaua fără zahăr întrucît în america fizicul contează foarte mult. — aici toată lumea care vrea efectiv să reușească în viață face sport. ar fi păcat să dai crezare tuturor clișeelor cu americanii care sunt obezi. Da, sunt obezi cei pe care nu-i mai interesează competiția sau cei care nu mai vor să ia ascensorul social. Un om activ, însă, care construiește ceva cu viața sa, face sport. sorbind mereu din cafea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
complicată deși aici ideile sunt simple. Iar ceea ce îți spun eu s-ar putea să te ajute să economisești timp. Că Victor era deja doctor în privința americii nu mai încăpea discuție. Ca și mulți alți emigranți, devenise mai „american” decît americanii care se puteau lăuda cu rădăcini autohtone solide. — aici, îmi debită el, absolut totul devine posibil. Din cauza asta america este unică. Visul american nu este o legendă. Dacă vrei cu adevărat ceva și muncești, obții ce vrei. eu însă nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
infiltrată deja în mine, prin filme, imagini și cărți, mituri și fantasme, fără să fi pus vreodată piciorul pe continentul nord-american. ori, această americă începu să-mi vorbească imediat, chiar înainte ca Victor să-mi adreseze primele cuvinte. optasem pentru American Airlines nu atît pentru a beneficia de servicii mai de calitate și de garanții de punctualitate, cum ar fi putut crede Victor, ci pentru că fusesem marcat în copilărie de filmul Aeroport 1975 cu Charlton Heston. Film-catastrofă extrem de trepidant cum numai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Airlines nu atît pentru a beneficia de servicii mai de calitate și de garanții de punctualitate, cum ar fi putut crede Victor, ci pentru că fusesem marcat în copilărie de filmul Aeroport 1975 cu Charlton Heston. Film-catastrofă extrem de trepidant cum numai americanii știau să facă la acea oră. totul era atît de credibil în acel film, începînd cu personajele (piloți, copiloți, stewarzi și stewardese, și terminînd cu pasagerii). toată atmosfera și tot ritualul îmbarcării de la aeroportul din Washington, unde începe acțiunea, era
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
impunea oare pe locul al doilea ? mușcînd din pîinea unsă cu unt și sorbind încă o gură de cafea, domnul Busbib găsi aproape în mod natural răspunsul : Foametea. Planeta nu reușea să-și hrănească întreaga populație, ceea ce era o rușine. americanii cheltuiseră timp de două decenii sume faraonice pentru nenorocitele lor de războaie din afganistan și din Irak, ori, cu acești bani ar fi putut efectiv eradica foametea de pe glob, crea o rețea planetară de distribuție a produselor de bază și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Problema minelor anti-personal. Problema soldaților copii. Dispariția delfinului de apă dulce. Urbanizarea excesivă a țărmurilor. Distrugerea stratului de ozon din cauza proliferării curselor aeriene. excesul de violență la cinema și în jocurile electronice. Dispariția limbilor regionale. Concurența acerbă dintre chinezi și americani pentru a-și impune propriul model de capitalism pe planetă... Domnul Busbib simți un fel de sfîrșeală în corp și se așeză pe treptele de la intrare, alături de pubelele goale. epuizat cum era, cu privirile încețoșate, nu făcu niciun gest de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
erau (arman(i, gata s( ci(tige admira(ia (i respectul celor cu care aveau ocazia s( devin( apropiați. Dar erau chinezi, n(scu(i (n str(în(țațe, (i acest fapt nu putea fi ascuns. Cunoscînd atitudinea general( a americanilor față de chinezi, atît cît au ar(tat studiile realizate asupra "distan(ei sociale", cînd am abordat pentru prima dat( un angajat al hotelului (n compania lor am făcut-o cu mare teamă. Probabil acest angajat a (ncruntat u(or din
by HENRI PERETZ[Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Willis Paul, Culture, Media, Language, Center for Cultural Contemporary Studies, Hutchinson, Londra, 1980. Hobson Dorothy, "Housewives and the mass-media", în Hall Stuart et al. [1980]. Hoggart Richard, The Uses of Literacy, Penguin Books, Londra, 1958. Horowitz Ruth, Honor and the American Dream. Culture and Identity în a Chicano Community, Rutgers University Press, New Brunswick, 1986. Hughes Everett C., "Of Sociology and Interview", în Sociological Eye, Transactions Books, New Brunswick, pp. 507-515, 1984. Hughes Everett C., "Social Role and the Division of
by HENRI PERETZ[Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
exprime sincronizarea cu politica antisemită a xe "Moscovei"Moscovei. Faptul că procesul propriu-zis a avut loc după moartea lui xe "Stalin"Stalin nu a schimbat această orientare. O a doua lucrare pe care dorim s-o menționăm Îi aparține universitarului american Robert xe "Levy"Levy și se ocupă de destinul Anei xe "Pauker"Pauker În Partidul Comunist Român 3. Este traducerea unei lucrări de doctorat susținute la prestigioasa universitate UCLA din xe "Los Angeles"Los Angeles 4. Așa cum arată și titlul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Partidul Comunist. La 29 octombrie, deci cu mai puțin de o lună Înaintea alegerilor, xe "Fielderman"Fielderman Îl vizitează pe șeful misiunii americane la xe "București"București, căruia Îi dă o copie a acordului cu comuniștii. El Îi mărturisește diplomatului american că „nu are cuvinte ca să-și exprime regretul pentru această capitulare”. Va enumera motivele acestui gest, Încercând să se justifice: „Dacă nu va sprijini guvernul xe "Groza"Groza, comunitatea evreiască va fi socotită ca un centru reacționar și ar Începe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ce se dădea problemei. Astfel, În septembrie 1953, xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej informează Biroul Politic despre Încheierea anchetei Într-o serie de acțiuni de spionaj, printre ele și cazul unor „agenți ai xe "Israel"Israelului, care au activitate de spionaj În favoarea americanilor, ce vor fi judecați ca spioni, pentru a nu se da prilej de a fi atacați că am avea ceva cu organizațiile sioniste, sau cu elementele acestei organizații”1. Ciudată prevedere, În condițiile În care, Încă din 1949, sionismul era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și aici, unde lupta de clasă pe măsura succeselor, și a Înaintării noastre, unde Încă nu am lichidat clasele, unde pe măsura Înaintării noastre, ei luptă mai Înverșunat și au o bază mai largă, să nu se fi gândit imperialiștii americani să-l folosească măcar o parte din această populație numeroasă din R.P.R.”2. Astfel se adaugă Încă un clișeu populației evreiești, cel de agenți străini, spioni. Nu era unul nou: evreii fuseseră agentura germanilor În primul război mondial, apoi a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Paris"Paris, 1979. Câmpeanu, Pavel, xe "Ceaușescu"Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. Cioroianu, Adrian, Focul ascuns În piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. Costiner, Elias, The American Joint Distribution Committee and the Assistance Work it Carried out in Romania on behalf of the Victims of the Fascist and Nazi Regime before, during and after World War II, xe "Tel Aviv"Tel Aviv, 1969. Crampton, R.J., Europa răsăriteană
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al încheierii celui de-al doilea război mondial, noul model de organizare socială nu a fost acceptat încă de la început de segmente largi ale populației. Inițial, singura speranță era schimbarea raporturilor politico-militare internaționale, exprimată în speranța populară că „vor veni americanii”. Activizarea căutării direcțiilor de schimbare poate fi fixată însă o dată cu criza cronică a proiectului comunist. Declanșatorul unui asemenea proces a fost încercarea de liberalizare (perioada „dezghețului”), inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]