7,454 matches
-
de câte 2-3 indivizi, care sunt formate de femelă și puii ei. În ani de foamete ei pot vâna lângă locurile populate de oameni și pot ataca animalele de casă. Ei prind păsări de cele mai multe ori în timpul nopții. El vânează capre de diferite vârste, dar în mare parte vânează femele și iezi (pe care le prind, în principal, la începutul verii). Pe tot teritoriul arealului său, leopardul zăpezilor este vârful piramidei alimentare și aproape nu are concurență din partea altor prădători. Un
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
scădere. Din cauza braconajului ilegal, care este atrăgător financiar, și anume vânătoarea de dragul blănii, a redus semnificativ populația lor. Pe de o parte, datorită micșorării pășunilor și a animalelor de casă, a crescut numărul prăzii principale a leopardului zăpezilor, și anume capra de munte; pe de altă parte, din cauza că s-a înrăutățit situația la populația locală, a crescut numărul vânătorilor care vânează această specie, prin braconaj, incluzând și capturarea lor cu buclele. În același timp în sec. XXI a crescut braconajul
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
muzicii”. În ciuda pasiunii sale pentru muzică, ea nu a fost primită în corul școlii din care făcea parte datorită modulației sale vocale, care era prea pronunțată. În același timp, profesorul său de muzică a asemănat vocea sa cu sunetele unei capre. Solista s-a întors în cadrul instituției după ce a câștigat primul său concurs muzical pentru a-i dovedi profesorului său potențialul său. La vârsta de opt ani compania la care lucra tatăl Shakirei a dat faliment. În timp ce se stabiliza situația ea
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
pietre, garduri sau copaci și leziunile produse de acesta fiind una din manifestările caracteristice bolii. Scrapia este o boală cunoscută din secolul 18. A fost depistată pentru prima oară în Marea Britanie, în 1732, într-o crescătorie engleză de oi și capre. În 1936, doi veterinari francezi, Cuille și Chelle, au stabilit că această boală era cauzată de un "agent nonconvențional" prezent în creierul și măduva spinării animalelor bolnave, pe care nu l-au putut însă identifica. Ei au demonstrat că boala
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
a părților laterale și posterioare ale corpului de obiecte fixe, ca pietrele, gardurile sau copacii; prin scărpinare repetată a umerilor sau urechilor cu picioarele din spate; prin scărpinare cu dinții a picioarelor, labelor sau altor părți accesibile ale corpului. La capre se întâlnește mai puțin scărpinatul de obiecte fixe și mai frecvent scărpinatul viguros cu coarnele sau copitele. Se stabilește pe baza datelor clinice și epidemiologice. Neavând o simptomatologie specifică, scrapia trebuie diferențiată de alte boli care pot provoca la ovine
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
obligați să întrețină cetățile în timp de pace și să le apere în timp de război. În sarcina lor mai cădea și ridicarea la oaste a „"gloatelor"” când vremurile erau tulburi. În anul 1764 se menționează în această funcție Vasile Capră, care pentru slujba prestată plătea jumătate din censul cuvenit. Ultimii locuitori, dar nu cei din urmă, erau așa zișii „"libertini "”, foști iobagi care îndeplineau diferite servicii speciale ca: meseriași, curieri, însoțitori înarmați, păsărari, etc. Despre un curier, cu numele de
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
condamnați la durate de detenție mai reduse se menționează, generalul Nicolae Rădescu, fruntași ai Partidului Național Țărănesc printre care Valer Pop, Ilie Lazăr, Cornel Pop, Lazăr Pop, Marius Pop și Octavian Fedorciuc și persoane fără apartenență politică printre care Anghel Capră și Theodor Manicatide. Conform practicilor comuniste, au fost supuse la represalii și rudele lui Mihail Fărcășanu. Astfel, Mihail Fărcășanu s-a stabilit, împreună cu soția sa, Pia, la New York, unde devine unul din elementele cele mai active ale emigrației românești din
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
(limba greacă: Αίγισθος, "capră puternică") a fost fiul lui Tieste și al fiicei sale Pelopia. După ce Atreu, fratele lui Tieste, i-a ucis fii, acesta s-a dus la Delphi să întrebe Oracolul ce să facă. Acesta i-a spus să se căsătorească cu
Egist () [Corola-website/Science/311906_a_313235]
-
Acesta i-a spus să se căsătorească cu fiica sa Pelopia. Tieste a făcut întocmai și din uniunea tată-fiică a rezultat micul . Pelopia, dezamăgită, și-a abandonat fiul pe câmp, fiind mai apoi crestut de păstori și alăptat de o capră. Când a devenit major, Atreu l-a adoptat. După încarcerarea lui Tieste, Atreu și-a trimis nepotul să-și omoare fratele. Dar Egist l-a asasinat pe Atreu în timp ce aducea ofrande zeilor, și l-a eliberat pe Tieste. Cei doi
Egist () [Corola-website/Science/311906_a_313235]
-
de botanistul Florian Porcius, membru titular al Academiei Române. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Animale ocrotite: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), marmotă ("Marmota marmota"), ursul carpatin ("Ursus arctos"), vidra de râu ("Lutra lutra"), râsul ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis") vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
este în cea mai mare parte compusă dintr-un relief muntos. La vest este mărginit pe distanță de 14 km de granița cu Franța (Parcul National Vanoise). Inițial regiunea parcului a fost folosită că teritoriu de vânătoare regală, populația de capră neagră era complet exterminata, fiind necesară repopularea regiunii. Aymavilles, Cogne, Introd, Rhêmes-Notre-Dame, Rhêmes-Saint-Georges, Valsavarenche, Villeneuve, Ceresole Reale, Locana, Noasca, Ribordone, Ronco Canavese, Valprato Șoana. <br>
Parcul Național Gran-Paradiso () [Corola-website/Science/311457_a_312786]
-
te simți mai aproape de cer.” Locul în care s-a zidit mănăstirea de astăzi a fost ales de anumiți oameni, care au fost martori unei adevărate revelații petrecute cu foarte mulți ani înainte. În 8 iunie 1830, un păstor de capre din Ciclova Montană, pe nume Iancu Cârșovanul, a ajuns cu turma sa în seculara pădure de sub „Stânca Rolului”. În desișul acestei păduri, a fost martorul unor cântări îngerești pe care le-a auzit și care i-au făcut o puternică
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
țepi ce crește până la 15 metri în înălțime. Este denumit și Catechu, Cachou sau Cutch negru. Este întâlnit în Asia, China, India și zona Oceanului Indian. Semințele lui sunt o bună sursă de proteine. Ramuri ale copacului sunt des tăiate pentru capre. Este folosit adesea pentru făcut focul și este considerat foarte valoros în industria de mobilier și accesorii. Are o densitate aproximativă de 0,88 g/cm³. Lemnul din miez este folosit la vopsit, tăbăcit pielea, în medicină și este folosit
Acacia catechu () [Corola-website/Science/312898_a_314227]
-
În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
grănicerul Ioan Stoica. O statistică a companiei din 1828 consemnează 150 de case de grăniceri, locuite de 451 bărbați și 461 femei. În gospodăriile lor aceștia aveau 103 cai, 345 de boi, 330 de vaci, 520 de oi, 121 de capre, 390 de porci, 58 de stupi și 22 de cazane de fiert țuică. Cu 22 de ani mai târziu, în 1850, erau 300 de case în care locuiau 578 de bărbați și 667 de femei. Drept compensație pentru prestarea serviciului
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
28 ale jelerilor, 134 de șuri și 151 de grajduri, 759 de capete de „"vite mari"”, dintre care 123 de cai, 229 de boi, 407 vaci, dintre care doar 6 pentru jug. În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca unelte agricole se mai găseau 139 de pluguri și 171 de căruțe, dintre care doar 102 aveau roți „"încălțate cu rafuri"”. Grănicerii aveau 199,2/5 sesii militare în suprafață de 997 de jugăre (574ha
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
hund" înseamnă "câine". Iată deci redată, încă din denumire, principala întrebuințare vânătorească a acestei rase. ul este un câine folosit pentru vânătoarea la vizuină, în general, și în particular a viezurelui și vulpilor, dar și a animalelor mai mari (mistreț, capre). La începutul secolului al XVII-lea, denumirea de teckel („câinele-bursuc”) era folosită pentru o rasă de câini cu părul neted sau lung; in 1890 s-a adăugat o a treia varietate, și anume cea cu păr sârmos. Crescătorii germani au
Teckel () [Corola-website/Science/310036_a_311365]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu "pițăra". Cei care încă mai păstrează aceste obiceiuri le urează gazdelor mult belșug, noroc și sănătate în anul care vine. Însă, obiceiul care face comună Bistra să fie mai aparte de alte comune, este obiceiul
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
infectate sau produsele lor încă neprelucrate termic. Din punct de vedere epidemiologic cea mai mare importanță pentru om o are febra de Malta care poate apărea atât endemic, cât și epidemic în regiuni în care se practică creșterea oilor și caprelor, dar foarte rară în prezent în Europa. Morbul Bang apare foarte rar, sporadic, chiar și în zonele cu afectare epidemică. Bruceloza afectează mai mult bărbații decât femeile, majoritatea infecțiilor rămânând nemanifeste. Speciile de Brucella mai frecvente care se transmit de la
Bruceloză () [Corola-website/Science/308991_a_310320]
-
trăiau pe teritoriul Azerbaidjanului in peșteri. Aceștia își construiau locuințele in văi de-a lungul râurilor, in locuri unde se putea vâna. In timpul săpăturilor in straturile superioare din peșterile Taglar și Damdjîlî au fost descoperite oase de ren caucazian, capre de munte și alte animale sălbatice. La vânătoare participau grupuri mari de vânători, in special bărbați. Aceștia își confecționau singuri uneltele de munca si armele. Munca in grup a atins un nivel ridicat. La începutul mileniului al X -lea înaintea
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare. Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al căror ecart variază intre 496
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În comuna Grindu s-au născut multe personalități ale vieții culturale, politice, universitare din România, cum ar fi:
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
scrise despre ea apar în documente în anul 1648. Documente din anul 1828 fac referire la localitatea Buzești sub numele germanizat Busepsstye, în traducere “producători de lână”, probabil de la faptul că vechii locuitori erau în principal crescători de oi și capre, iar principalele venituri proveneau din vânzarea lânii și cașului. Pe teritoriul comunei Fărcașa există câteva edificii culturale demne de amintit. Cel mai important lăcaș de cult este Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Buzești. Aceasta datează din anul
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
deschide prin trei valve și conține numeroase semințe. Brândușa de toamnă, fiind una din cele mai toxice plante de la noi astfel încât intoxicația poate să survină nu numai ingerării de flori sau semințe, ci și în urma consumării laptelui de oi și capre care s-au hrănit cu frunzele acstei plante. De obicei vacile nu se ating de această plantă. În scopuri medicinale se utilizează doar semințele recoltate la deplina lor maturitate, acestea având o formă sferică cu diametrul de 1-2 mm, de
Brândușă de toamnă () [Corola-website/Science/310800_a_312129]
-
pungă, deschisă la suprafață printr-o fantă. Produsul gras și mirositor al acestor glande este uns pe anumite crengi și trunchiuri de arbori și astfel este delimitat teritoriul ocupat de un individ, de o pereche sau de o familie. La capre și oi între degetele mijlocii de la picioarele anterioare se află glande carpiene, iar între degetele de la picioarele posterioare - glande tarsiene. Căprioarele, lama și elanul au și ele glande tarsiene. Produsul lor unge copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]