7,052 matches
-
nespus de frumos, ne-am luat inima-n dinți și v-am amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat. V-ați roșit și ne-am bucurat și mai mult de promisiunea făcută că veți veni la noi la cenaclu, ba la un moment dat v-ați declarat chiar «nașă» a cenaclului Al.Sahia din Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa» noastră a uitat de noi (...). Și în sfârșit, vrem să-i scriem acum tov. Al.Jar. Pe la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat. V-ați roșit și ne-am bucurat și mai mult de promisiunea făcută că veți veni la noi la cenaclu, ba la un moment dat v-ați declarat chiar «nașă» a cenaclului Al.Sahia din Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa» noastră a uitat de noi (...). Și în sfârșit, vrem să-i scriem acum tov. Al.Jar. Pe la începutul anului 1952, ați venit la Buzău (...) Pioniera Eftimie Aurelia, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa» noastră a uitat de noi (...). Și în sfârșit, vrem să-i scriem acum tov. Al.Jar. Pe la începutul anului 1952, ați venit la Buzău (...) Pioniera Eftimie Aurelia, cea mai tânără membră a cenaclului nostru, a fost emoționată că v-a cunoscut. V-a povestit din viața ei, v-a citit poeziile ei și noi eram nespuși de mândri auzindu-vă spunând: «E o minune fata asta, să o ajutați să se dezvolte ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poziții, dar și pentru a facilita comparația între stadiul nuvelei din 1949 și cel de-acum. Trebuie spus că progresul mult-așteptat încă nu se întrevede; nădejdile puse în forța stimulativă a concursurilor de nuvelă inițiate de diferite instituții: minister, edituri, cenacluri, încă nu se confirmă. Peisajul nuvelistic este bântuit de o serie de lipsuri: schematism, antirealism, obiectivism, formalism, ne-tipizare, ne-adâncire, ne-cunoaștere a realității. Totuși, spre toamnă, aflăm că nivelul nuvelei s-a ridicat simțitor, odată cu apariția nuvelei Desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al lui Abraham Boldea, țărani. B. se înscrie după terminarea liceului din Dumbrăveni la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o va absolvi în 1929. Pe durata studiilor a fost și custodele bibliotecii facultății și a frecventat cenaclul literar condus de Mihail Dragomirescu. Cariera didactică - profesor de liceu - și-a exercitat-o în câteva orașe transilvănene: Odorhei, Carei, Cristur, Brad, Turda și Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
decât ca despre „frumusețea neîmplinirii”. În pofida unor permanențe - „dragostea, sentimentul naturii și moartea” (Nae Antonescu) -, pot fi ușor depistate trei faze distincte în evoluția poeziei sale: între 1923 și 1925, idilică, metaforică; după 1925, tinzând spre conceptualizare, în urma contactului cu cenaclul lui Mihail Dragomirescu; în sfârșit, ultima fază, cea a efortului de sincronizare cu lirica modernă, în urma colaborării la „Abecedar” și „Gând românesc”, unde se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
fost redactor la Editura Literatura Artistică (1978-1981), consultant și secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutează în 1965 în „Cultura Moldovei”. Mai colaborează la „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă” ș.a. Între 1982 și 1985 a condus cenaclul literar „Luceafărul”. Din 1989 este deputat al poporului din URSS, iar din 1991, prim-vicepreședinte al Parlamentului Moldovei. Din 1994 a reprezentat Blocul Intelectualilor și Țăranilor din Moldova. I s-au decernat mai multe premii, între care Premiul revistei „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
politic și farmecul tinerei milesiene s-a convertit într-o dragoste profundă ceea ce l-a determinat pe liderul militar al Atenei s-o aducă în casă pentru a-i organiza gineceul, pentru a-i crea și întreține atmosfera unui adevărat cenaclu la care participa elita intelectuală a vremii: Anaxagoras, Protagoras, Socrate, Fidias, Herodot, Sophocle, Euripide, Platon, toți fiind fermecați de frumusețea și inteligența milesienei. Aspasia era confidenta și sfătuitoarea lui Pericle. Se spune că discursurile politice erau concepute de ea, că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
volumul de nuvele Așteptare, retras însă din librării după numai câteva zile. Simultan se editează la Paris Exercices d’attente (o selecție din cele trei cărți de până atunci), în traducerea lui Alain Paruit. Ț. organizează, la el acasă, un cenaclu neoficial. Nu mai are dreptul de a publica. Din toamna aceluiași an se află din nou la Paris, unde se i i se editează, tot în transpunerea lui Paruit, Arpièges (1973). Atitudinea lui față de regimul politic din România se radicalizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Gândirea”, noua publicație își propune inițial să fie o exponentă a curentului tradiționalist, foarte puternic în anii ‘30. Fără a formula un program precis, directorul susține în articolul Cuvinte pentru încă un început că soarta multor scriitori, cărți, reviste și cenacluri ar fi fost alta „dacă păstrau un mai viu și instinctiv contact cu pământul obârșiei noastre” și subliniază: „Noi mergem în pas cu viața. Cu viața neamului nostru, românesc.” În articolul O altfel de actualitate a literaturii și artei (2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
și publicații”. La întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
din R.M. este „o organizație națională a literaților profesioniști, care își propune să asigure prosperarea literaturii române, afirmarea conștiinței și spiritualității naționale, sporirea continuă a culturii generale a populației republicii”. Acest specific al activității este firesc, căci în Basarabia societățile, cenaclurile, uniunile de creație și revistele au avut menirea nu doar de a stimula viața literară și de a proteja interesele profesionale ale scriitorilor, ci și de a promova procesul de culturalizare a cititorilor, de susținere a românismului etnic și cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
și la „România literară” (1968). Prima carte, Numele profesorului, îi apare în 1986. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Poesis”, „Semnal” (Toronto), „Ultima oră” (Tel Aviv) ș.a. Semnează și Boris Marian Mehr. I se acordă Premiul Cenaclului „Nichita Stănescu” în 1985. Poezia lui M. cultivă un umor discret, reținut, asociat acidității asumate, într-un stil direct, ca într-o radiografie a trăirilor. Figura centrală din plachetele sale este profesorul, mască auctorială ce dezvoltă aserțiuni filosofice. Poemele au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
Intimul raport de familiaritate cu „mântuitorul” său se realizează, de fapt, În manifestarea din fiecare noapte a zeului care, reevocată În timpul veghii, discutată Îndelung și interpretată Împreună cu preoții și În cercul credincioșilor care stăteau În sanctuar formând un fel de „cenaclu” religios și literar totodată (Nicosia, 1979, 1984), reprezintă obiectul unei redactări scrise, un fel de jurnal impus de zeu Însuși pentru a conserva amintirea intervențiilor sale taumaturgice. Aristides Îi Încredințează puterii salvatoare a lui Asclepiosxe "Asclepios" Întreaga lui existență, primind
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
miraculos domină Întreaga lucrare, de la nașterea miraculoasă a personajului la Întâmplările uimitoare ale formării sale culturale și religioase -, amândouă desăvârșite Într-o lungă ședere În sanctuarul lui Asclepiosxe "Asclepios" de la Aigai care, ca și Asclepeionul din Pergam, apare ca un cenaclu de Învățați și ca un loc al discuțiilor filozofice (II, 7) - sau la nenumăratele călătorii În ținuturi exotice cu intervenții taumaturgice de diferite feluri. Totuși, pentru definirea ethos-ului lui Apollonius, Filostrat consideră esențială opera lui reformatoare la nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Clinica de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
știe criticul-bagatelă, Lovineștiane sau nigerisme), N.I. Russu (Lipsa de seriozitate), Scarlat Struțeanu (Evoluția criticii contemporane sau Critica evolutivă a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
până în 1949, va fi lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu P. trece prin Paris, se întâlnește cu scriitorii pribegiți acolo, frecventează scurtă vreme cenaclul literar organizat la cafeneaua Corona de Mircea Eliade și începe să publice versuri, note critice, prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit însemnărilor amfitrionului, face o figură mediocră. S-a avântat și în politică, aderând la Partidul Național Agrar, ulterior la Partidul Național Creștin. De numele ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei la sate. A elaborat, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
George (27.I.1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
filosofie” - enunțată într-un loc de naratorul însuși -, aproape fiecare personaj este dublat de un alter ego cu clopoței la tichie, chiar dacă acesta din urmă are o existență de hârtie și deambulează prin spații intergalactice. Rețeta prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri s-au exersat în producții colective (de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul său Nicolae Iliescu, și intitulat Dodecaedru, distins cu Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
funcționar în Ministerul de Comerț Exterior, iar între 1951 și 1957 ofițer. Stabilit la Constanța, se implică în activități culturale la nivel local: între 1959 și 1967 lucrează la Casa Regională a Creației Populare, o perioadă este și secretar al cenaclului Ovidius, inițiază și conduce studioul experimental Teatrul de Duminică. Debutează în 1941, ca elev de liceu, la „Mugurul”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]