8,186 matches
-
Petrescu, Procust, 185) d. când planul semantic al circumstanțialului temporal are aspect iterativ, fiind expresia repetării unei acțiuni sau a manifestării repetate a unei însușiri, în paralel cu desfășurarea repetată a acțiunii (stării, însușirii) din regentă: „Dar ceea ce-i părea ciudat era că, de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii să meargă după voia lui, ei într-adevăr, fără să le-o zică, îi împlineau alintând gândurile.” (M. Eminescu, P.L., 53) Suprapunerea este parțială mai ales când natura aspectuală a celor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de mizerie.” (I.L. Caragiale, IV, 182) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin locuțiunile adverbiale de aceea sau de asta, identitatea sintactică a circumstanțialului de cauză rămâne implicită în planul semantic al locuțiunii: „Nu e ciudat? Să strigi după ajutor și, tocmai de aceea să vină lupii?” (O. Paler, Galilei, 66) Când circumstanțialul cauzal se realizează prin substantiv, pronume sau adjectiv, relația de dependență se desfășoară în planul expresiei prin prepoziții și locuțiuni prepoziționale care cer
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se exprimă numai prin elemente relaționale: • prepoziții (locuțiuni prepoziționale), când complementul sociativ are dezvoltare infrapropozițională: cu, fără, împreună cu, dimpreună cu, la un loc cu, laolaltă cu, cu tot cu, cu... cu tot: „Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat.” (T. Arghezi) „Cum ședea spânul la ospăț împreună cu moșu-său, cu verele sale și cu alții câți se întâmplase, li s-au adus mai la urmă la masă și niște sălăți foarte minunate.” (I. Creangă), „Mă condamni să-mi uit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sălcudeanu, 213), „... Așa-s oamenii săraci: își cred unul altuia mai repede.” (E. Barbu, 10), „... Oriunde privea, înainte, la stânga sau la dreapta lui, în urmă, descoperea alte grupuri...” (M. Eliade, 393), „Avea o barbă mică, foarte blondă, și era îmbrăcat ciudat, nici ca la țară, nici ca la oraș.” (M. Eliade, 254), „... Pentru elevul Eminovici acest zâmbet era uneori o armă tot așa de nebiruită, precum se arată vicleșugul piedicii întoarsă peste genunchi, ciobănește.” (Cezar Petrescu, Luceafărul, 141) b. dezvoltați: „Cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este realizată de persoane cu talent; creativitatea emergentă - întâlnită la geniile care revoluționează un domeniu științific sau creația artistică. Concluzii: Cele de mai sus sunt, bineînțeles, teoretizări făcute pe baza elementelor practice observate în comportamentul creatorilor și, cu toate că pare oarecum ciudat să diseci în amănunt un fenomen ale cărui origini au fost puse chiar în relație cu un „har” dăruit de Creatorul Absolut, cunoașterea tuturor acestor faze, factori, forme și tipuri ale creativității este necesară pentru cercetătorii preocupați de problematică, constituind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că în zonă acționau luptători anticomuniști, conduși de Dan Aldea și stabiliți în pădurea Talașmani. De aceea, olarilor li s-a arat drumul tradițional către Bârlad, iar președintele C.A.P-ului le distrugea vasele pregătite pentru vânzare. Ceea ce este ciudat, acestea se petreceau când în restul țării începuse deja campania pentru punerea în valoare a tradițiilor populare de după 1965. Din trista împletire a unor cauze de ordin economic vânzări tot mai slabe datorită concurenței și dezinteresuluicu cele de ordin politic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care sunt prezentate tonuri: -jocuri decorative în tonuri închis-deschis -“Linia și punctul decorativ”; peisaje în tonuri calde - “Apus de soare”; peisaje în tonuri reci - “Zi de iarnă” Ultimul pas din sinectica se referă la reconvertirea a ceea ce a fost straniu, ciudat, în familiar: revenirea prin executarea, rezolvarea problemei în mod personal la problema de bază, efectuându-se astfel raportarea la ea prin analiza și evaluare. 2.3.3 Metodă 6-3-5 Metodă 6-3-5 valorifica potențialul creativ al grupului de elevi. Clasa de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
lumea televizorului. O pișcătură groznică și visul s-a spulberat. Mi-a părut rău că nu am mai putut să visez, chiar dacă acel vis nu se putea împlini niciodată. Stau și acum admirând zarea albastră și gândindu-mă la televizor. Ciudat obiect ! Andreea Căciulă STELELE Într-o zi de vară, mi-am chemat prietenele și am început să ne facem planuri. Ne-am hotărât să facem un cort și să stăm acolo toată noaptea la lumina unei lanterne. Se apropia întunericul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
am întârziat la școală !-mi-am zis eu speriată de zguduiala mamei. Dar, stai puțin, veverițele nu învață ! -Ba da! Mi-a răspuns mama. A mea merge la școală chiar acum ! a continuat ea. Un vis magic, dar ireal și chiar ciudat. Când mă gândesc câte peripeții am avut, îmi vine să râd. Și ce ? la urma urmelor, până și veverițele se pot distra !... Andreea Căciulă CAP. VIII PATRIE PATRIOTISM O ȚARĂ DE GLORII Pământul românesc, vatra poporului român, este pământul pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Ele cred că acest lucru le va conferi puteri asupra prăzii. Acești oameni sunt convinși uneori că unele animale sunt în mod fabulos în‑ rudite cu ei și că întreg tribul este un trib‑lup, corb sau broască. Evident, pare ciudat, dar nu trebuie să uităm că astfel de idei nu sunt chiar atât de departe de timpurile noastre pe cât s‑ar crede. Romanii erau convinși că Romulus și Re‑ mus fuseseră alăptați de o lupoaică la Roma, pe colina sacră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Ele cred că acest lucru le va conferi puteri asupra prăzii. Acești oameni sunt convinși uneori că unele animale sunt în mod fabulos în‑ rudite cu ei și că întreg tribul este un trib‑lup, corb sau broască. Evident, pare ciudat, dar nu trebuie să uităm că astfel de idei nu sunt chiar atât de departe de timpurile noastre pe cât s‑ar crede. Romanii erau convinși că Romulus și Re‑ mus fuseseră alăptați de o lupoaică la Roma, pe colina sacră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o întrebare ca s-o fac să continue (întrebare fără conținut, doar din plăcerea de a prelungi jocul): <<Și dacă aș pleca?>> <<Aș muri.>> Rețin după atâția ani: erau 27 de franjuri.” Sandu dă o motivație proustiană pentru acest fel ciudat de a participa la mărturisirile iubitei: “Insensibilitate? Nu. O simplă întâmplare, un capriciu al memoriei de a reține un lucru neînsemnat.” Romanul O moarte care nu dovedește nimic poate fi rezumat printr-o singură propoziție: “Romanul bărbatului care nu voia
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
hrănește și el cu ceva; de ce nu cu dezordinea populației de carte. Micul orășel al cărților mele devenise un spațiu unde au fost semnate legi de bună purtare și poate de bună ședere, pentru că deja începeau să trăiască altfel. E ciudat cum pot să-mi găsesc încă lucrurile! Și totuși nu știu de ce mi se pare ciudat! Un sentiment bizar mă stăpânește și începe a se clădi o filosofie pe care nu mi-am dorit-o. Poate ar trebui să pun
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
mele devenise un spațiu unde au fost semnate legi de bună purtare și poate de bună ședere, pentru că deja începeau să trăiască altfel. E ciudat cum pot să-mi găsesc încă lucrurile! Și totuși nu știu de ce mi se pare ciudat! Un sentiment bizar mă stăpânește și începe a se clădi o filosofie pe care nu mi-am dorit-o. Poate ar trebui să pun o dată pentru totdeauna bazele unor gânduri fixe care e normal să se adune în câteva pagini
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
privit-o în tăcere. Amabilitatea ei era născută din pactul pe care încerca să-l facă, de data aceasta cu mine. Citeam o reținere în privirea ei, aproape o teamă, dar una care semăna cu precauția. Scepicismul ei era destul de ciudat. Mai mâncasem mazăre până acum, dar astăzi mi se pare mult mai bună, deși nu e întru totul caldă. Este ușor amorțită și pâinea pare de câteva zile. Am mușcat de două ori din felia de pâine și am lăsat
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
nu, ei erau în aceeași poziție așteptând ora unsprezece. În urma mea au coborât alții și sala dinainte ușii se umpluse, dar fiecare din noi reușea să găsească un perimetru în care să se simtă ca în intimitate. Mi se pare ciudat cum pot avea intimitate într-o mulțime ca asta. Am început să mă scobesc în nas, dar nimeni nu m-a privit ostentatv, în fond un gest absolut normal în lumea asta, de nicio importanță, pe care l-am abadonat
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
și sunt oarbe și surde la nevoile celor născuți deja. Genele sunt mai importante decât indivizii. Ele sunt scop în sine în calitate de „purtătoare de neam”. Persoanele sunt doar mijloace de împlinire a neamului prin nemurire genetică. Autoarea americană - îmi pare ciudat să-i spun așa, odată ce, prin interesul ei pentru comunitățiile pe care noi le dăm uitării, cum este cea din Maramureș, sau pentru problematica istoriei trăite de noi înșine), Gail Kligman se dovedește mai efectiv și mai eficient româncă decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
speculației monetare și a transferurilor cvasicontinue (dintr-o formă în alta) de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul care acceptă intervenționismul statal de tip keynesist și unele idei marxiste. Destul de ciudat, dar specific pentru realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
general, mediul în care se desfășoară acțiunea romanelor tale este cel urban și totuși, în ultimul roman, Drumul cenușii, ai spus lucruri tulburătoare despre țărani. Te-ai gândit să scrii cândva și un roman cu și despre ei? A.B.: Ciudat este că primul meu gând a fost să scriu despre ei, despre țărani. Am și debutat, de altfel, cu o povestire despre țărani. Era mediul pe care-l cunoșteam cel mai bine. Mă gândesc la țăranii din Maramureș, dar mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
lângă Baia Mare, dar spiritual era atât de departe, încât părea chiar la marginea lumii. Toată iarna am trăit făcând numărătoarea inversă a cartofilor. Apele luau podurile, blocau drumul spre Baia Mare, te izolau pur și simplu. Era un sat ciudat, tare ciudat. În sat era o învățătoare care nu avea mai mult de șapte clase primare. Era perioada de început a colectivizării, iar noi trebuia să mergem să-i convingem pe țărani să se înscrie la colectivă. De fapt, acolo nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
despre această nouă interzicere - să verifice în București la Biblioteca Academiei și la Biblioteca Universitară. Nu era nici acolo. Noua listă cu interdicțiile a apărut, din câte am aflat eu, ca urmare a reverificării celei cu cărțile interzise în 1971. Ciudat că despre roman s-a mai pomenit și după retragerea din biblioteci. C.Ș.: În ce tiraj a apărut? A.B.: Cred că trebuie să fi apărut între cincisprezece și treizeci de mii. C.Ș.: Ai pus ceva din datele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Cu asta încep la un om. Cu mâinile. Am cunoscut, de exemplu, un om, un bărbat solid, bine făcut, cu o structură de luptător. Ei bine, mâinile lui mi se păreau foarte firave, foarte moi în comparație cu restul corpului. Era foarte ciudat acest dezechilibru între figură și mâini. Când eram copil, mă mângâia mereu pe cap, dar într-un fel stângaci. Îi simțeam mângâierea stângace și mă irita. Tata, de pildă, nu m-a mângâiat niciodată. Iar mama, foarte puțin. Foarte puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
unde simțea pulsul vieții, în afara închisorii sau mai degrabă în interiorul ei. C.Ș.: Obsesia Canalului. A.B.: Da. Da. Pentru că și în cazul acesta am cunoscut un om; fiecare dintre noi cunoaște câte un om care ți se vâră așa, ciudat în viață și nu mai scapi de el, iar când reușești, începi să-l cauți tu. Am stat de vorbă cu foarte mulți oameni care au fost la Canal, care au suferit enorm, dar numai acest om pe care l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
din circulație foarte mulți intelectuali sau o sumedenie de oameni care jucau un mare rol în viața intelectuală a țării. Au mai rămas în artă, în literatură, câteva vârfuri, de fapt excepții, a căror putere era, în realitate, anihiliată. Foarte ciudat că, după această perioadă, când la noi pierderile au fost mult mai mari în comparație cu ale altor țări obligate și ele să treacă la comunism, cu siguranță mult mai mari (nu mai vorbesc de cehi și de slovaci, unde măsurile nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
dintr-un material de bună calitate. În clipa în care e gata, te desparți de el, adică îl treci în carte. Dar, tot atunci, el devine un partener al tău, este un alt semen care te însoțește pretutindeni și, foarte ciudat, te obligă să ții seama de el mereu, până ajunge să te exaspereze. Acum sunt în faza în care mă exasperează toate personajele din acest Zid al morții, cu care închei, și nu mai vreau să aud niciodată de Zidul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]