7,234 matches
-
tectonice cu o viteză de alternare mai pronunțată le revin și un număr mai mare de rîpe ce se dezvoltă mai intens. În medie viteza creșterii în lungime a rîpelor din Codri e de 0,88 m pe an. În Codrii Apuseni cu o intensitate mai sporită a mișcărilor necotectonice, viteza creșterii rîpelor e mai mare. Asftel unele rîpe ale hîrtopului Nisporeni creșteau cu o viteză de 3-4 m pe an. Flancurile mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice sunt și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele străbătînd alternanțe de orizonturi acvifere și impermeabile, au pe fundul lor rîulețe cu un debit de ape mic însă permanent. Aceasta condiționează formarea actovă pe versanții rîpelor ai alunecărilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma șuvoaielor din munți. Procesele numite au avut loc în unele din hîrtoapele codrilor în anii 1948,1949,1967,1969 (după V. Proca). Ca rezultat au fost mîlite terenuri imense, poduri, case s.a. Se știe ca alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate sub
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate sub influența forței de gravotție. Ele sunt urmate de distrugerea solului, vegetației cît și a diverselor construcții. Condițiile variate geologice, hidrogeologice, geomorfologice ale codrilor au adus la formarea diferitelor. Luînd drept bază mecanismul alunecărilor și structura deluviului lor, am elaborat una din shema a alunecărilor ce se dezvoltă în aria Moldovei Centrale. În continuare voi carateriza principalele tipuri și subtipuri de alunecări. Alunecările de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
În continuare voi carateriza principalele tipuri și subtipuri de alunecări. Alunecările de bloc (structurale) - reprezintă deplasarea blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca și grosimea deluviului de alunecare este redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stînga ale văilor rîurilor și în Codrii Centrali, situate pe pantele drepte ale rîurilor Cula, Bîc, Bucovăț (hîrtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca și grosimea deluviului de alunecare este redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stînga ale văilor rîurilor și în Codrii Centrali, situate pe pantele drepte ale rîurilor Cula, Bîc, Bucovăț (hîrtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a acestor forme de relief. În multe cazuri sectoarele cu alunecări de amploare sunt numite de către localnici “ponoare” mai ales în raioanele centrale ale Codrilor -Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
din cantitatea anuală de precipitații solide, lichide și mixte. Precipitațiile solide sunt caracteristice în special, pentru lunile ianuarie - februarie. Cantitatea lor este redusă și constituie 5-10% din cea anuală. Stratul de zăpadă în unii ani este stabil doar în regiunea Codrilor. Precipitațiile în perioada de toamnă-iarnă sunt de lungă durată. Ele contribuie la imbibarea solului cu apă. Se acumulează principalele rezerve de umiditate care depind mult creșterea și dezvoltarea plantelor în anul următor. Regimul vînturilor. Iarna predomină vînturile sud-estice și cele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de 22 grade C. Vara scade umeditatea relativă crește nr de zile cu cer senin. Cerul este mai senin în august (16-20 zile în raport cu nebulozitatea inferioară). Suma totală de precipitații din timpul verii oscilează în medie de 222mm în regiunea Codrilor. Maximele mediilor lunare de precipitații revin lunii iunie cînd se înregistrează 60-80mm. Precipitațiile cad mai mult sub formă de ploi torențiale (averse). Aversele deosebir de intense au fost inregistrate în luna iunie 1948, spre sfîrșitul verii cantitatea de precipitații atmosferice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
caiselor. În august la începuturile lui septembrie se coc soiurile timpurii de struguri, prunele, perele, coarnele etc. Toamna - Începe odată cu trecerea temperaturilor medii diurne sub +15 grade C și se termină cu trecerea acestora sub 0 grade C . În regiunea codrilor toamna începe la 15-16 septembrie și durează 75-80 de zile. În acest moment se observă o scădere bruscă a temperaturilor medii lunare de la +14 la +16 grade C în septembrie pînă la +2,5 la +5,0 grade C în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
țării, cantitatea medie de precipitații constituie 70-90mm, însă datorită evaporării scăzute și temperaturilor negative se creează o anumită rezervă de umezeală. La începutul lunii decembrie se formează primul strat subțire de zăpadă care se menține un timp scurt. În regiunea codrilor aproximativ după trecerea mediilor termice sub 0 grade C , se formează un strat stabil de zăpadă. Perioada cu strat stabil de zăpadă durează în medie 45-65 zile. Particularitățile agroclimatice - După gradul de asigurare cu căldură și umezeală necesare dezvoltării culturilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
spre o desăvârșire făcută în numele Artei. Știința acestei poezii este „Știința ciocârliei/ care trece vămile pustiei”. Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat singurel sub lună?/ O, frățâie, de-am fi împreună/ pe muntele Daciei, în lumina de sus
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat singurel sub lună?/ O, frățâie, de-am fi împreună/ pe muntele Daciei, în lumina de sus!” „Dor” și „Neliniște” nu sunt doar două tragice dar fermecătoare stări poetice, caracteristice marilor filosofi și artiști
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
concluzii făcute din partea redacției). Traduceri: Ivan Turgheniev, trad. poemului în proză "Ce fragezi, "în „Propășirea”, 1895. Petőfi Sándor: "Întâiul rol, Glasul amintirei, Viersuri iubitei". Heinrich Heine: poeme: "Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei". Friedrich Martin von Bodenstedt:" Orientale". Mihail Lermontov: "Cântec". Adam Mickiewicz: "La Niemen". Thomas Moore:" Harfa din Tara". Traducerile din acești autori se regăsesc în volumul "Scrieri"," "I, ed. îngrijită de Eufrosina Molcuț, București, 1970. Fără autor: "Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
obișnuiesc să iasă la iarbă verde, la pădure, la o bere rece și o friptură pe jar. La numai 30 de km distanță de Marghita se află Munții Plopiș, cu frumoasa localitate Pădurea Neagră. Izvorul de apă minerală, pârâurile zglobii, codrii răcoroși și frumusețea peisajelor atrag anual la Pădurea Neagră mii de turiști. Marghitanii sunt recunoscuți ca oameni ospitalieri, harnici și buni meseriași, trăsături păstrate până în zilele noastre de la străbunii care au trăit lângă câmpurile cu margarete. Oricine vine cu gânduri
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
1990-1992 ), Ion Popa ( 1992-1996 ), Octavian Codreanu ( 1996 -2000 ), Silviu Odobasianu (2000-2004;2004-2008). In prezent, după scrutinul din iunie 2008, primarul municipiului este Adrian Nicolae Domocoș. Orașul este înconjurat de lanțuri muntoase cele mai înalte creste ale Apusenilor, Munții Bihor, Munții Codru Moma, Masivul Vlădeasa și Pădurea Craiului. Orașul Beiuș este așezat pe malul drept al Crișului Negru, fiind străbătut de Valea Nimăiești (afluent al acestuia), care împarte orașul în două părți.Beiușul se află pe unul din principalele culoare de circulație
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
72,7 la sută), plantații pomiviticole - 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști - 356,1 mii ha (14,2 la sută) . Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune, care predomină pe Podișul Moldovei Centrale (în zona Codrilor), solurile cenușii răspândite în regiunile deluroase, și cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul Podișului Codrilor și la sudul și estul Colinelor Tigheciului - stepa Bugeacului, întâlnindu-se deasemenea și la Nord, în stepa Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
influența asupra covorului vegetal natural. Astfel clima Munților Gutâi este mult mai aspră decat a celorlalte zone învecinate. Aceasta are repercusiuni și asupra topoclimatului Depresiunii Oașului, care este puțin mai rece și mai umed, față de cel al câmpiei. În Culmea Codrului dezvoltarea vegetației este influențată în primul rând de cantitatea mare de precipitații (800 mm/an). Durata mare de strălucire a soarelui în sectorul sud-vestic al județului, influețează în special dezvoltarea covorului vegetal al plantelor cu expoziție sudică. În schimb văile
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
parte mai devreme din (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare. este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
Maramureș, inclusiv orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic). După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol. El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic). Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
cabrioleta proprie, dramaturgul Ion Luca Caragiale, revizor școlar pe la 1882. Alexandru Vlahuță, la începutul de secolului al XX-lea, trecând prin județul Vâlcea, spunea: "„Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajiști înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea râurilor, cu drumuri albe și netede...”" . Principalele ramuri economice ale județului Vâlcea sunt agricultura, industria chimică, industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]