10,570 matches
-
a esteticii moderne că arta nu e o imitație a naturii. Căci dacă susțin că arta nu e o imitație și totuși proiectez identități din artă în natură, înseamnă că fără să vreau admit că arta e o imitație. Asemenea contradicții se găsesc cu grămada în mozaicul de păreri al științei estetice. Să trecem acum la obiecțiunea că sentimentul naturii poate fi științific, higienic, religios, poate fi născut din instincte sociale sexuale, din înclinări practice, dar numai sentiment estetic nu epunct
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care o susține, se contrazice flagrant cu anormalitatea, pe care o relevă în viața unor oameni de geniu. Asemenea încercări de lămurire, pe lângă faptul că nu explică nimic, izbutesc în plus să discrediteze știința în numele căreia sunt debitate. Universalitatea genialității, în contradicție cu explicația patologică, e o idee din ce în ce mai larg acceptată în estetica modernă. Ea pare pătrunsă de ideologia democratică a egalizării oamenilor. Latentă în toți, genialitatea n-ar fi astfel decât un corespondent estetic al dreptului universal de a vota. Precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
printr-o serie de fapte ucigașe. Cu toată aparența unei mărimi neobișnuite, monstruozitatea e un fenomen subnormal, fiindcă esența ei e o deficiență, un defect crescut din cale-afară. Mărimea ei stă într-o disproporție, într-o diformitate. Ea e o contradicție penibilă a simțului nostru de armonie naturală sau de armonie spirituală. Ea are totdeauna un înțeles peiorativ, fiindcă e încarnarea cea mai desfigurată a unui rău fizic sau a unui rău moral. Aparițiile ei ne cutremură de groază ca niște
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
una pe linia căutării unui alter ego erotic, întregitor căsătoria pentru a face odată pentru totdeauna un singur trup din două; cealaltă, renunțarea definitivă la întregirea carnală și căutarea împlinirii în modul androgin al ascetului. S-a obiectat nu o dată contradicția dintre aceste două soluții, pe motivul că una înseamnă afirmarea cărnii, iar cealaltă negarea ei. Între alții, D. Merejkowski(D.Merejkowski: Aufdem Wege nach Emmaus, p. 27) acuză creștinismul de inconsecvență metafizică, de parcă doctrina revelată n-ar fi altceva decât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
doi într-un singur trup, căci întâia minune s-a săvârșit la nunta de la Cana Galileii. Dar dacă cineva are o capacitate de virtute peste nivelul comun, ajunge prin asimilare creștină un înger în trup. Nu e vorba de o contradicție metafizică între căsătorie și ascetism, fiindcă, amândouă sunt trepte pe scara desăvârșirii, iar de la treapta de jos la cea de sus nu e contradicție, ci continuitate. Contradicția există între carnea păcătoasă și disciplina căsătoriei sau între carnea păcătoasă și disciplina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peste nivelul comun, ajunge prin asimilare creștină un înger în trup. Nu e vorba de o contradicție metafizică între căsătorie și ascetism, fiindcă, amândouă sunt trepte pe scara desăvârșirii, iar de la treapta de jos la cea de sus nu e contradicție, ci continuitate. Contradicția există între carnea păcătoasă și disciplina căsătoriei sau între carnea păcătoasă și disciplina ascetică. Dar același om se poate desăvârși în căsătorie și după aceea în ascetism. Cazurile cele mai paradoxale, ce pot scandaliza logica lui Merejkowski
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ajunge prin asimilare creștină un înger în trup. Nu e vorba de o contradicție metafizică între căsătorie și ascetism, fiindcă, amândouă sunt trepte pe scara desăvârșirii, iar de la treapta de jos la cea de sus nu e contradicție, ci continuitate. Contradicția există între carnea păcătoasă și disciplina căsătoriei sau între carnea păcătoasă și disciplina ascetică. Dar același om se poate desăvârși în căsătorie și după aceea în ascetism. Cazurile cele mai paradoxale, ce pot scandaliza logica lui Merejkowski, sunt acelea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele obținute. Așteptările de rol se exprimă cel mai adesea ca presiuni de rol
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socioeconomic și socio-cultural, dar mai ales socioeducativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu de sine stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această contradicție a dat naștere unei probleme nerezolvate nici până astăzi, unde începe și unde se termină adolescența, atât timp cât vârstele nu sunt rupte unele de altele, nu sunt despărțite printr-un zid vizibil, clar pentru toată lumea. Varietatea condițiilor sociale făcea să oscileze
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sarcinile de lucru sunt astfel create încât să pună în practică acest mesaj. Cu toate acestea, rezultatele la evaluările externe care se fac sunt un indicator al performanței școlii sau al profesorului și mai puțin al elevului. Autorul vede o contradicție între ceea ce elevii sunt încurajați să facă (pe de o parte). J. Davis face referire la sistemul britanic de învățământ și la Curriculum -ul Național din această țară, care este atât de riguros încât prescrie nu doar ceea ce trebuie făcut
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la parafraza ei"66, fenomen pe care îl justifică astfel: "Din punct de vedere teoretic, [...] subordonarea sensului idiomatic față de un sens de bază [...] generează o contradicție cu principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice reducție a EI la fenomene secundare, dacă nu chiar anormale, ni se pare fundamental eronată."67 Mai mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne-am referit deja la acest concept într-una dintre secțiunile precedente (supra, 3.2.2.), nu vom mai insista aici asupra clasificării coșeriene a fenomenului. Menționăm, totuși, o situație care ar putea fi interpretată, în mod eronat, ca o contradicție în cadrul doctrinei coșeriene. Faptul că fondatorul integralismului tratează cadrele atât în secțiunea consacrată lingvisticii elocuționale (referitoare la planul "vorbirii în general"), cât și în aceea privind lingvistica textului (planul textual-discursiv) nu trebuie privit ca o "revizuire" și cu atât mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!") asociază două funcții textuale "intrinseci": [Injoncțiunea] (datorată caracterului imperativ al textemului) și [Nonsensul] (generat de contradicția termenilor care îl compun). Acestora li se adaugă încă una, [Ironia], explicabilă prin chiar utilizarea paragrafului citat ca textem ce exploatează semantismul injonctiv-contradictoriu al componentelor sale. 3.4.1. În discursul public românesc actual, textemul lui Farfuridi a cunoscut o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
operațiunile militare din Polonia; apoi, în iarnă, de războiul finlandezo-sovietic, la care partea ungară, prin trimiterea unei formațiuni militare voluntare, încerca să-și ajute ruda nordică. Falimentul sistemului de pacificare de la Paris și reviziile teritoriale de până atunci, născute în contradicție cu principiile lui Teleki (șeful guvernului nu putea accepta nici baza etnică, nici neglijarea punctului de vedere hidrografic și economic în cazul regiunii sudice și a Țării de sus), l-au determinat pe prim-ministru ca, la cumpăna anilor 1939-1940
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Farkas László, însărcinat cu "remaghiarizarea" învățământului primar și mediu. Conform planurilor inițiale, acesta ar fi ajuns să lucreze la Câmpia Turzii (Aranyosgyères), din județul Târnava-Mică (Kis Kükülő). În fruntea administrației militare, cu o structură relativ simplă, dar dând dovadă de numeroase contradicții în practică, se afla Conducerea Superioară (formațiune supusă statului-major al armatei; ea derula afacerile financiare, specifice fiecărui corp de armată). Conducerea ei directă îi revenea colonelului din marele stat-major Náray Antal (compozitorul Marșului Transilvan, devenit atât de cunoscut în zilele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
se rezumă la ceea ce se află în imaginația noastră (imaginarium), ci include totalitatea imaginilor și reprezentărilor pe care le avem despre lume, structurate într-un ansamblu cognitiv complex. Lărgirea definiției prin introducerea de elemente noi modifică raportul imaginar-rațional dintr-o contradicție punitivă într-o colaborare integrativă. Teoreticienii cunoscuți, care reprezintă de acum clasicismul teoriilor imaginarului, cum ar fi Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, Lucian Boia, au descris imaginarul pornind de la perspective particulare, continuând jocul războinic de opoziție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
distinctă de celelalte imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea simbolică specifică imaginarului este altfel întemeiată, iar imaginea ca sinteză este singura capabilă să redea contradicțiile specifice lumii mitice, deoarece imaginile sunt prin structura lor plurivalente. Dacă spiritul recurge la imagini pentru a sesiza realitatea ultimă, o face tocmai pentru că această realitate se manifestă în chip contradictoriu și, ca atare, n-ar putea fi exprimată prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moment în care, cu ajutorul limbajului, imaginea ce se formează este organizată rațional, iar descrierea acesteia capătă obiectivitate și coerența logică. Această sumă de informații care realizează o imagine asupra lumii reprezintă imaginarul rațional. Termenul reprezintă la o primă vedere o contradicție în temeni, dar nu considerăm că lucrurile stau astfel. Organizarea imaginii despre lume în acest cadru se realizează într-o ordine logică, iar descrierile și explicațiile specifice au coerență. Considerăm de aceea că putem susține raționalitatea unei imagini astfel formate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca ansamblu, acestea trebuiau selectate și suprapuse pe imaginarul religiei creștine. Acesta este demersul pe care trebuie să-l realizeze Albertus Magnus (1193-1280), care datorită culturii sale universale putea să suprapună cele două imagini. Pentru a elimina o parte a contradicțiilor ce apăreau Albert cel Mare apelează la un subterfugiu metodic, separând cunoașterea științifică de cea teologică 78. În acest moment începe controversa adevărului unic care va avea o influență deosebită pentru modul în care se va dezvolta știință sfârșitului de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod frecvent."148 Acest univers poate determina o concepție animistă și panteistă și implicit relația sa cu omul devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional 149 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii Perioada Renașterii este una dintre perioadele cele mai dinamice din istoria gândirii. Este un moment de sinteză culturală în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
copernicane. Acesta a intrat în centrul acestui conflict pentru că și-a susținut în mod ferm ideile privind universul, idei care erau de factură copernicană. Intrarea în cadrul acestui conflict s-a realizat dincolo de voința sa, el încercând să nu intre în contradicție cu Biserica. Dimpotrivă Galilei are relații foarte bune cu o parte a membrilor clerului, aflându-se în conflict doar cu iezuiții. Dar aceștia simbolizau la un moment dat puterea Inchiziției, fiind printre cei mai fideli reprezentanți ai bisericii. Cu toate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]