7,011 matches
-
1914, 1915, 1922 și 1924 și respectă fidel ultima ediție antumă. Ediția 16, ultima respectând culegerea maioresciană, este publicată în 1936 și are o grafică diferită, cu chenar, 265 pagini și o postfață de Vasile Demetrius. Petre Popescu Gogan, Ecouri eminesciene în artă plastică, 60 de euro Interesante și cu parfum de epocă sunt și Almanachul "România Jună", anul I, conținând princepsul poeziei Luceafărul, cu coperta originală, 1883 (preț de pornire: 1.000 euro), Revista Familia anul V, conținând princepsul poeziei
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
17 volume, 1939-1999. Volumul VI poartă autograful lui Perpessicius În persoana lui Perpessicius, divinitatea a întrupat o fericită îmbinare de însușiri, aceea a eruditului literar, cu aceea a criticului și poetului ce-a vibrat alături de toate ipostazele izvoditoare ale creației eminesciene. Cele mai multe studii din volumul Eminesciana se desfășoară într-o suită de cronici dedicate biografiei poetului cât și creației acestuia, fără însă să treacă cu vederea și răspunderea contemporanilor în ce privește valorificarea moștenirii sale literare. Apropierea de Eminescu, la început, a însemnat
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
poartă autograful lui Perpessicius În persoana lui Perpessicius, divinitatea a întrupat o fericită îmbinare de însușiri, aceea a eruditului literar, cu aceea a criticului și poetului ce-a vibrat alături de toate ipostazele izvoditoare ale creației eminesciene. Cele mai multe studii din volumul Eminesciana se desfășoară într-o suită de cronici dedicate biografiei poetului cât și creației acestuia, fără însă să treacă cu vederea și răspunderea contemporanilor în ce privește valorificarea moștenirii sale literare. Apropierea de Eminescu, la început, a însemnat admirație, dar și cunoaștere. Dacă
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
al Artelor și ridicăm în chip de statui, pe unde apucăm și pe unde se nimerește, blocuri de granit și suluri de bronz, cu mult mai pieritoare decât strofele de hârtie ale Floarei albastre". La apariția primului tom de Opere eminesciene, mulți critici au împărtășit bucuria și entuziasmul față de monumentala realizare, încât lecțiunile de editare a textelor se impuneau de la sine pentru toți viitorii editori. Originalitatea ediției critice constă în alcătuirea ei tehnică interioară. Astfel, ne situăm pe un plan de
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
Pr. Nicolae Ivan. Teza de doctorat a lui Miron Cristea, cu subtitlul Studiu asupra unor creații mai noi din literatura română, este una dintre primele abordări monografice ale lui Eminescu, recunoscută de importanți eminescologi, "cea dintâi exegeză adevărată a operei eminesciene", după cum aprecia și Î.P.S. Mitropolitul Antonie Plămădeală, care, de altfel, apreciază că "Eminescu ar fi putut fi pentru români ceea ce Dante este pentru italieni". Teza de doctorat a fost susținută în 1895 la Budapesta, în limba maghiară, în fața unei
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
activitatea de creație a Getei Brătescu a fost interesul artistei pentru tehnica desenului, însoțit sau nu de acuarelă, colaj și textile. Întotdeauna desenul a fost pentru Geta Brătescu o provocare continuă a celor două tărâmuri ale imaginarului, evocate de versul eminescian: "Iară ochiu-nchis afară înăuntru se deșteaptă". Într-o lume a recunoscutei autorități pe care o are imaginea, Geta Brătescu răstoarnă puterea privirii, contrapunându-i puterea orbirii. De aceea, titlul unei expoziții sună ca un paradox: "desene cu ochii închiși". Artista care
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
lacom ca o gură/ pe un câmp de zambile/ acoperit cu testicule de berbeci - un strat/ gros de vreo 15 cm."), acolo o partidă de sex cu... statuia lui C.A. Rosetti, care ne-ar putea edifica asupra înțelesului expresiei eminesciene ,bulbucații ochi de broască" (,urcă-te pe statuia lui rosetti/ așază-i cravata florile pe umăr/ suge-i sexul"), dincolo o statuie a lui Ceaușescu, ,ridicată acum câteva minute/ din bălegar uscat și tasat" și care ,ar putea avea o
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
Iser face un portret al lui Gh. Gheorghiu-Dej la tribună sau că Steriadi îl surprinde într-o atitudine pe jumătate visătoare, pe jumătate marțială, pe A. Toma, uzurpator al lui Arghezi și decretat în epocă drept un vizionar de anvergură eminesciană, chiar și cumulat cu alte prestații mai mult sau mai puțin cuantificabile, nu spune mare lucru. De multe ori artiști importanți, iar exemplele lui Ressu și Iser sînt revelatoare în această perspectivă, rezolvă problema realismului umanist și eroizant prin realizarea
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de Geologie al Universității București, Nicolae Cartojan, cercetător și istoric literar
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
provincia natală a poetului ar fi cunoscut cîndva o „epocă de aur” a libertății și a eroismului, pierdute însă definitiv; acum în Ardeal nu mai domnesc decît sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-o metaforă diacronică proprie, Goga reia oarecum schema eminesciană a vîrstei de aur, încheiată o dată cu căderea omenirii în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează sever, transformîndu-se în intransigență naționalistă. Colorarea limbajului cu termeni arhaici, opusă uzului lingvistic atunci în vigoare, se potrivea însă ca
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
mărire.” (Învins). Nu are nici o importanță dacă mesajul ultim al acestor poezii, legate între ele, ar fi exaltarea unei iubiri nefericite ori autocontemplarea poetului sub chipul tribunului dezamăgit, predicator în pustiu. Metaforizarea excesivă caracterizează textul și îl face obscur; aluzia eminesciană surprinsă în rimele din Despărțire (Goga a nutrit o idolatrie continuă față de Eminescu) nu adaugă poeziei inteligibil. Limbajul poetic bazat pe metaforizare a contribuit la impunerea „stilului Goga”, surprinzător în raport cu lumea rurală evocată și cu aparentul ei primitivism. Tocmai această
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]