8,407 matches
-
București, din care trei în Roma. L-am poftit la dejun cu dr. Angelescu, care sosise cu el, ne-a povestit misiunea lui în America și ne-a mirat mult că Vopicka făcuse propagandă pentru sârbi în contra noastră. Vorbea cu entuziasm de transilvănenii din America, rămași credincioși români, credea că o mare parte vor reveni în țară și vor fi un bun element în uzinele și minele ce se vor instala. Ne vorbi de acțiunea lui Take Ionescu, care spera să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și mătase; se prezentau cu toată bogăția scoasă din această țară, rămasă săracă numai pentru autohtoni. Erau mândri și demni, dar reci și chiar încruntați. Acum făcuseră declarații de loialitate regelui, dar tot ei cu doi ani înainte primiseră cu entuziasm pe împăratul Wilhelm, excluzând (din fericire pentru români) pe toate celelalte elemente etnice, ca să probeze Kaiserului că are în Orient o avangardă germană tot atât de devotată ca cei mai buni prusieni. Sărmanii sași! Ce ironie a soartei! Aceasta însă nu le-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai puteau prezenta, dar recepția la gară, la lumina făcliilor, a fost foarte frumoasă. Protopopul Savu, doamna Băiculescu, multe cunoștințe vechi și altele noi, prin căldura și dragostea arătată, încheiară această neuitată călătorie oficială, făcută însă într-o atmosferă de entuziasm, iubire, spontaneitate, care nu se mai putea regăsi în viața unui om sau popor. (Aici se încheie textul publicat în volumul II, ediția I, 1937. ) [Dar atunci începu să bată un vânt nefast, ațâțat și de un ambițios de la noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ateneului, Ionel își rosti primul discurs de la declarația războiului pentru a-și explica înaintea țării acțiunea și [a-și] justifica politica din război, discurs care ținu două ședințe, toată Camera, adânc emoționată ca și oratorul de reamintirea atâtor dureri, pierderi, entuziasm și fericire, îl ovaționa cu frenezie, Transilvania, pe băncile din mijlocul parterului, ședea mută și impasibilă. D. Sever Dan, pierzându-și sângele rece, aplaudă și dânsul. Atunci d. Eugen Goga, trimis fățiș de d. Maniu, alergă să-l readucă la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și exersarea unei citiri corecte, expresive. Putem spune că studiul literaturii începe din clasa întâi. în acest sens, un rol important îl are conversația problematizata, care menține vie relația dintre dascăl și elev. Deseori, am formulat întrebări care au stârnit entuziasmul copiilor, au dus la formularea unor răspunsuri deosebite. Am acordat o mare atenție textelor din Abecedar, pe care le-am analizat, comentat amănunțit, ținând cont de particularitățile de vârstă. De asemenea, am recomandat lecturi potrivite vârstei, pe marginea cărora s-
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
îi datorează lui Czihak și o lucrare cu privire la "propășirea civilizației în principatul Moldovei", comunicată mai întâi la Freiburg, în 1839, la un congres internațional. În această lucrare, atașamentul și dragostea lui Czihak pentru Moldova sunt evidente. Sunt prezentate străinătății, cu entuziasm, cele dintâi realizări științifice ale principatului: "Moldovanul e bogat dotat din natură apreciază Czihak așa că orice învățământ în orice direcție nu poate rămâne fără folos". În această împrejurare, el pomenește și despre intenția de a se înființa o facultate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sanitară de război. Lipsuri materiale multiple caracterizează anii care au urmat primului război mondial. Baza materială, practic, distrusă, trebuia refăcută. Personalul didactic trebuia completat. Studenții, mult mai numeroși, puneau probleme complexe. Cu timpul, greutățile au fost depășite, prin forța unui entuziasm specific anilor în care poporul trăia realizarea visului unirii. Tradițiile facultății, care intra în al cincilea deceniu de existență, au fost preluate de o nouă generație de profesori, în majoritatea lor, foști studenți ai aceleiași școli. Alături de profesori consacrați ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
împins la acte de curaj considerat, la timpul lor, de unele savante mediocrități, "curată nebunie": scrisoarea către Mareșalul Antonescu, istorică atitudine civică și, peste un an, celebrul discurs de la Ateneul Român când, în fața unei săli ticsite de studenți fremătând de entuziasm, dar și față de o sumă de colegi care abia așteptau să-și vândă sufletul, a rostit o conferință, "Reforma Spiritului", în care condamna vehement forțele răului de ambele sensuri, de dreapta și de stânga. Acest mare om, care a înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la reviste și cu altă lume din sistemul Uniunii, membri sau nemembri ai acesteia, selectați după nu știu care criterii. Ca redactor al Gazetei literare, am fost și eu repartizat la unul dintre aceste cercuri, unde m-am prezentat fără urmă de entuziasm. De unde să fi avut? Terminasem de curând facultatea și eram sătul de socialism științific, sătul până la sastisire, iar acum aflam că voi avea din nou parte de el, ca „materie de studiu“. Cu aceeași rea dispoziție veneau însă la cerc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mult formele inedite, înnoirile, un apanaj desigur al tinereții, dar astfel a fost și în scrisul său, îndeosebi în primele cărți, care toate îl arată pe Titel foarte preocupat de „sincronizare“, de adoptarea celor mai noi tehnici narative. Apt de entuziasme, de mari jubilații subite, Sorin Titel reacționa totuși selectiv, pentru că avea spirit critic. Era bonom, prietenos, părea dispus să îmbrățișeze totul cu universală bunăvoință, dar de fapt nu îmbrățișa chiar totul și nici nu evita să spună ce-i displăcea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și își fixase drept scop să reorganizeze viața Uniunii postrevoluționare. Stabilea comisii, numea funcționari, schimba conducerile de la reviste și editură, primea cu sutele membri noi în Uniune, operațiune care fusese și ea blocată de mai mulți ani, înființa cu mare entuziasm noi publicații. Mai făcea și câte un gest simbolic de orgoliu acest Consiliu, respingând propunerea unei întâlniri cu Ion Iliescu. Întâmpina, în schimb, cu vii aplauze pe colegul recuperat Virgil Tănase, ivit abrupt, pentru o clipă, în chenarul ușii de la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Pallady, G.M. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculescu, I. Palodă, N. Bogescu...pân-la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță...care se pregătesc să continue cu entuziasm tradiția culturală a orașului nostru”... În ce privește colaboratorii la Graiul nostru, în cei trei ani de apariție, 1925-1927, erau amintiți că au semnat George Tutoveanu, George Pallady, Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, George Ponetti (care un timp fusese și secretar de redacție
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
aflată la Pârscov, județul Buzău, la socri : . Și la Bârlad, însuflețit de înalte idealuri umaniste își va jertfi mare parte din timp nu numai sensibilităților personale, ci mai cu seamă acțiunilor de emancipare socială și culturală. Sunt anii lui de entuziasm și dăruire sinceră și devotată semenilor aflați în suferință. «Începe o luptă pe viață și pe moarte cu... moartea pe care o întâlnea acum mult mai des», cum observă și subliniază cu gravitate Ion Apetroaie atunci când vorbește despre «V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
oferit poetului Cincinat îi scria dedicația: , la care Voiculescu îi răspundea: (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat și nici nu s-a implicat în teoriile gândiriste, ci doar a trăit singur cu ele, dându-le valoare cu arta sa, ca propriilor gânduri. , scrie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de fală, i am zis «Academia Bârlădeană». (George Tutoveanu. Academia Bârlădeană. În: Graiul nostru, nr. 9, 10, 11, 1925, p. 113— 114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
I. Palodă (Isac Weinfeld), I. Pajură, George Pallady, Victor Ion Popa, I. M. Rașcu, George G. Ursu, Vasile Voiculescu, Ion Valerian, Gheorghe Vrabie. „Puțini scriitori s-au aplecat cu mai multă dragoste și răbdare asupra manuscriselor celor începători, transmițând tinereții entuziasmul său pentru viață și creație. Ședințele «Academiei Bârlădene» — erau adesea pline de tumult, dar Tutoveanu domina exuberanța noastră cu măsura și distincția ținutei lui maioresciene. Învățase la școala parnasiană cultul formei perfecte și ne atrăgea atenția mereu că «arta trebuie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ascultând nemulțumirile și soluționând litigiile 35. Descrierile biografilor pot fi oarecum exagerate, dar alte dovezi confirmă, în general, relatările acestea. Înregistrări ale reuniunilor consiliilor din Pescia și Pistoia au supraviețuit perioadelor în care Manetti a fost guvernator, iar acestea documentează entuziasmul semnificativ al localnicilor față de muncă să. Deși împrumutul lui Manetti pentru aprovizionarea cu grâne a orașului Pescia nu este consemnat în acte, arhivele din Pescia arată că la scurt timp după presentation, Manetti a fost ales împreună cu șase localnici din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o problemă de specialitate inerentă filosofiei naturaliste aristotelice și atâta timp cât profesorul afirmă că învățăturile sale nu aveau implicații mai largi cu privire la doctrina Bisericii. A fost probabil inevitabil că predarea în continuare a ideilor cunoscute a fi eretice să fi generat entuziasm și să fi avut o influență mai mare în rândul elitelor educate de la aceste universități (Grendler, 2002, 284ff ) . Dovezi ale influenței averroiste în Padova sunt furnizate de invectivele celebre ale lui Petrarca din Despre propria ignoranța și despre multe altele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe secțiuni flexibile, bine proporționate. Odată cu o seama de evenimente și cauzele acestora, cititorii renascentiști așteptau să găsească în istorii ornamente retorice constând în eseuri introductive morale, schițe de caractere, digresiuni topografice, evocări ale unor lupte care produceau cel putin entuziasm, daca nu instruire practică, trimiteri la popoare străine și alăturarea unor elemente similare sau contrare. A existat și o așteptare mai mare, si anume ca istoria i-ar putea face realmente mai buni pe oamenii care o citesc: astfel, pe parcursul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
întreaga sa desfășurare eseistică, Dan C. Mihăilescu este preocupat de "citirea cuplului", interesat fiind nu de "eludarea cazului", cât de "deschiderea evantaiului" problematic al vieții celor doi, pe care scrisorile îl iluminează cu prisosință, întrucât "această carte debordând de viață, entuziasme și tristeți, de-o fatalitate soră cu norocul și moartea [...] nu propune nimic nou la modul zguduitor. Ea adaugă, nuanțează dar, la urma urmei, nu afli nimic de natură să configureze un alt Eminescu, să smintească definitiv lucrurile, să răstoarne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
strategic, în cadrul ședinței Junimii, când efectul versurilor pesimiste care "contrastau așa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu ocazia acelei strălucite sărbători după cum consemnează Iacob Negruzzi în memoriile sale fu adânc, indescriptibil". În ciuda faptului că la Junimea entuziasmul față de operele citite era ponderat, de data aceasta, la sfârșitul lecturii "un tunet de aplauzuri izbucni [...] și mai mulți dintre numeroșii membrii prezenți îmbrățișară pe poet". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea urmăresc într-un segment aparte al studiului lor, geneza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poarta, Gabriel Bujor a marcat doar o dată, dar a recuperat baloane cu nemiluita, astfel încât Știința a condus și la 7 goluri: 25-18 (min. 51), 26-19 (min. 54), 27 20 (min. 55). Finalul jocului a ridicat tribuna în picioare, salutând cu entuziasm o victorie convingătoare, la capătul unui joc frumos. ȘTIINȚA: Tamaș (8 interv.), Tevzadze (9interv.) - Gurkovsky (6), Tărâță (4), Ghiță (4), Moskalenko (3), Rotaru (3), Păunică (2), Zilvinas (2), Dospinescu (2), Manea (1), G. Bujor (1), Sipos, Dinescu, M. Bujor, Iancu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
puțin de 23 de intervenții în acest meci. Pentru Știința au marcat: Macovchin (7), Burbulea (5), Vartic (4), Șipulin (4), Carali (3), Beleaev (3), Cebotari (2) și Zacaciurin (1). 16 NOIEMBRIE JEF GAENS (team-manager Initia Hasselt): “Principalul nostru atu este entuziasmul” Cu câteva zile înainte de prima manșă a 16 imilor de finală ale Cupei Challenge la handbal masculin pe care Știința Municipal Dedeman Bacău o va susține în Belgia, teammanagerul echipei belgiene Initia Hasselt a acceptat să răspundă câtorva întrebări adresate
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
degrabă că trebuie să acordăm atenție întregii echipe române. Rep.: Ce rezultați sperați să obțineți în meciul de la Hasselt ? J.G.: Eu sper să obținem o victorie. Rep.: Care credeți că ar fi punctele forte ale echipei dumneavoastră ? J.G.: Cred că entuziasmul tinerei noastre echipe. Avem jucători cu vârste cuprinse între 19 și 28 de ani, media de vârstă fiind de 22,7 ani. Oaspeți de seamă la “Top Handbal” După ce și-a deschis porțile pentru cei mai mici handbaliști la începutul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mult suflet, să alerge mai mult, fiindcă niciun meci nu se câștigă fără efort.” Referitor la prima repriză slabă a echipei sale, Gheorghe Poenaru a precizat: “Probabil că una din cauze a fost și subestimarea adversarului. Eu mă așteptam la entuziasmul adversarilor noștri, având în vedere tinerețea jucătorilor și motivația pe care o au, ei pregătindu-se pentru prima echipă. Ei au reușit să se autodepășească în prima parte, fiindcă noi nu le am pus probleme deosebite, dat fiind faptul că
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]