7,158 matches
-
și eu două : una guvernamentală și una opozantă. Sunt un om care iubesc adevărul și fiindcă-l iubesc, știu să-l caut. Demult mi-am făcut rețeta cu care, în materie de politică, îl poți obține aproape exact. De exemplu, gazeta opoziției zice : "la această întrunire a noastră, alergaseră peste 6000 de cetățeni, tot ce are capitala mai distins ca profesiuni libere, comercianți, proprietari, șcl.". Gazeta guvernului zice: "la această întrunire a lor, de abia se putuseră aduna în silă vreo
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
făcut rețeta cu care, în materie de politică, îl poți obține aproape exact. De exemplu, gazeta opoziției zice : "la această întrunire a noastră, alergaseră peste 6000 de cetățeni, tot ce are capitala mai distins ca profesiuni libere, comercianți, proprietari, șcl.". Gazeta guvernului zice: "la această întrunire a lor, de abia se putuseră aduna în silă vreo 300 de destrăbălați, derbedei, haimanale". Atunci, zic eu, au fost la aceea întrunire 3000 și ceva de oameni, fel de fel, și mai așa și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pot fi strânse, de pildă, numeroase probe împotriva polițaiului Ghiță, care acționează după deviza "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot"53 și se asigură de simpatia posibilului viitor prefect, Cațavencu, pe care-l măgulește fățarnic:"eu gazeta d-voastra o citesc ca Evanghelia totdauna"54. De aici și până la gestul "trădării" săvârșit de Turnavitu împotriva binefăcătorului său, nu e de presupus decât un pas. În mod asemănător, în ipostaza lui Algazy nevoit să-și îmbuneze clienții agresați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
insuficient la institutul "Maternitatea cerească" cu lapte contrafăcut cu apă gazoasă de lăptăresele Căii-lactee.99 O patimă comună eroilor lui Caragiale și ai lui Urmuz este cea pentru așa-zisa "hrană spirituală". Devoratorii de senzațional care, vorba Zoei, "își smulg gazeta" adorată ca "pâinea cea de toate zilele", veșnicii amatori de "gogoși calde"100 pe post de oracol politic, precum Conu Leonida, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
intertextuală la poetica operei, Editura Cartea Românească, București, 1992. Yule, George, Pragmatics, Oxford University Press, Oxford, 1996. 7. Articole Amăriuței Constantin, "Mitică sau logosul parazitar", în Caete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002. Arghezi, Tudor, "Caragiale", în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1. Arghezi, Tudor, "Caragiale și snobismul". Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3. Biberi, Ion, "Urmuz și Morgenstern", România literară, an XVI, nr. 32, joi, 11 august, 1983
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
august, 1983. Bogza, Geo, "Urmuz premergătorul" în revista Unu, nr. 31, noiembrie 1930, reprodus în Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997. Călin, Vera, "Procedee caragialiene", în Gazeta literară , IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6. Călin, Vera, "Tonalități satirice la Caragiale", în Gazeta literară , IX, 1962, nr.22, (428), 31 mai, p. 7. Cornea, Paul, "Rîsul lui Caragiale", în Viața Românească, XV, 1962, nr. 6
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997. Călin, Vera, "Procedee caragialiene", în Gazeta literară , IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6. Călin, Vera, "Tonalități satirice la Caragiale", în Gazeta literară , IX, 1962, nr.22, (428), 31 mai, p. 7. Cornea, Paul, "Rîsul lui Caragiale", în Viața Românească, XV, 1962, nr. 6, iunie, pp. 81-87. Elvin, B., "Posteritatea lui I.L. Caragiale", în Viața românească, XV, nr. 6, iunie, 1962, pp.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conforma, între alții, Vera Călin, nu doar în Metamorfoza măștilor comice, în care invariabil descoperă valențe satirice asociate tuturor procedeelor și motivelor comice atunci când sunt ilustrate în opera lui Caragiale, ci și în articole cu titluri semnificative: Procedee caragialiene în "Gazeta literară, IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6; Tonalități satirice la Caragiale în "Gazeta literară, IX, 1962, nr.22, (428), 31 mai, p. 7. 18 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 19 Monica Lovinescu, Unde scurte, Humanitas, București, 1990
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
satirice asociate tuturor procedeelor și motivelor comice atunci când sunt ilustrate în opera lui Caragiale, ci și în articole cu titluri semnificative: Procedee caragialiene în "Gazeta literară, IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6; Tonalități satirice la Caragiale în "Gazeta literară, IX, 1962, nr.22, (428), 31 mai, p. 7. 18 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 19 Monica Lovinescu, Unde scurte, Humanitas, București, 1990, p. 47. 20 Idem, p. 45. 21 Despre falsificarea literaturii clasicilor scrie și Alex Ștefănescu în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vol. V, 1977, p. 131. 43 Mircea Vulcănescu, Pentru Eugen Ionescu, postfață la volumul Eugen Ionescu, Nu, București, Humanitas, 1991, p. 217. 44 Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 120. 45 Precizăm câteva exemple: Arghezi, Tudor, Caragiale, în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1; Arghezi, Tudor, Caragiale și snobismul. Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3; Arghezi, Tudor, Pentru Caragiale, în volumul Tablete de cronicar, E.S.P.L.A., București, 1960, pp. 21-26. 46
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
CURIERUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Botoșani, bisăptămânal, între 2 martie 1886 și 26 august 1904, ca organ al Partidului Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei aproape douăzeci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei aproape douăzeci de ani de apariție (întotdeauna regulată), I. S. Bădescu a publicat numeroase poezii, în special de dragoste. În paginile gazetei se găsesc și versuri de G. Coșbuc, St. O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Gheorghe din Moldova, J. B. Hétrat, Th. D. Speranția, Ludovic Dauș, Corneliu Botez. De asemenea, sunt reproduse multe din poeziile lui M. Eminescu, față de care Bădescu manifesta o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
1937, și le termină la București, în 1942, fiind licențiată a Facultății de Litere și Filosofie. Publică de timpuriu și își continuă activitatea în timpul studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
socialist” (București), fiind demis în 1974. În decembrie 1989 înființează ziarul „Clujul liber”, al cărui redactor-șef va fi pentru o scurtă perioadă. A debutat în 1950, la ziarul „Înainte” (Craiova), cu un reportaj. Colaborează cu proză scurtă la „Ramuri”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, mai târziu cu scenarii radiofonice și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al TVR (1971) pentru Călătorie în noapte, e laureat al Festivalului de Teatru de la Slănic Moldova (1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
apoi director la Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei. Succesul îi redeschide porțile presei, F. colaborând destul de frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
pare că F. a contribuit efectiv la redactarea memoriilor și a altor lucrări ale lui Iosif Constantin Drăgan. În țară editează lucrarea postumă a lui Petru Comarnescu Chipurile și priveliștile Europei (1980) și se manifestă ca polemist virulent în paginile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”, o parte din articole fiind reunite în volumul Falsificatorii de imagini (1979). Deși începe să scrie de pe băncile liceului, F. ajunge să publice proză relativ târziu, prea devreme totuși pentru a nu plăti tributul cerut de canonul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
de realismul relatării vieții muncitorilor de pe șantiere. În Diluviul sau Apele lui Saturn, acțiunile celor cu „responsabilități” pălesc în fața spectacolului grandios și tragic al naturii dezlănțuite și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul literar”. Întâlnirea lui B. cu literatura și cultura greco-latină a fost de bun augur. În această „oază de har și repaos”, care este Grecia lui Pericle, plăsmuire a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Liceul „Moise Nicoară” (1944-1948) și la Școala Normală „D. Țichindeal” din Arad (absolvită în 1952), urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1952-1954) și este student un an la Facultatea de Filologie a Universității din București. Devine redactor la „Gazeta literară” (1954-1957), la „Viața militară” (1958-1959), la Radiodifuziunea Română (1960-1962), referent literar la Centrala Cărții (1962-1963). În 1963 este transferat la Craiova, de unde în 1967 revine în capitală, ca redactor la publicații ale armatei. Debutează cu publicistică în ziarul „Patriotul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
capitală, ca redactor la publicații ale armatei. Debutează cu publicistică în ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care celebrează tractoarele, uzina nouă și, mai ales, iarăși și iarăși, partidul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
istorie și limba maghiară la Brașov (1885-1887), devenind ulterior director al unei tipografii din Sibiu și redactor la publicațiile „Telegraful român”, „Tribuna”, „Foaia poporului”. Va edita revistele „Rândunica” (1894-1895) și „Femeia și familia” (1903). În 1911 este numit director al „Gazetei Transilvaniei”. În toate aceste periodice au apărut sub semnătura sa o serie de studii geografice (unele adunate și în volum), basme și anecdote. Împreună cu N. Togan a publicat Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, zilnic, seria întâi de la 1 februarie până la 11 decembrie 1885, iar seria a doua de la 15 septembrie 1888 până la 3 aprilie 1889; pentru scurte perioade s-a editat săptămânal. Prima serie a fost condusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
C. A. Filitis, Emil Frunzescu, Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
a avut o apariție neîntreruptă până la sfârșitul anului 1900, când, victimă de data aceasta a unei noi restructurări a organizației din București a Partidului Conservator, va fuziona cu „Timpul”, în locul lor ieșind astfel „Conservatorul”. Din 1891 s-a interzis difuzarea gazetei în Transilvania, iar subterfugiul de a continua expedierea sub o denumire de circumstanță, „Gazeta nouă”, nu a reușit. Linia politică va fi cea junimistă, cu nuanțele impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]