9,375 matches
-
ceea ce este de neconceput în lumea eclezială. Arhiereul învestit cu această sarcină dificilă a episcopatului trebuie să o ducă până la capăt împotriva tuturor atacurilor și adversităților. Mai mult, episcopatul nu constituie împlinirea unor satisfacții personale, ci asumarea unei jertfe "pentru gloria Bisericii"3. O scurtă trecere în revistă prin istoria Bisericii creștine a problematicii episcopale ne poate oferi cadrul precis al înțelegerii îndatoririi chiriarhului. Vocabularul neotestamentar este păstrat de autorii de la sfârșitul secolului I și începutul celui de-al II-lea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a așezării dumnezeiești! Poate că toată această generație de tineri ar fi alt fel folositoare Bisericii. Poate că ar fi îngăduit să ne gândim la înființarea în cadrele Ortodoxiei a unui ordin călugăresc de cărturari, care să reînvieze epoca de glorie scriitoricească a unui Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ioan Hrisostom și a atâtor altora". 3 Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut, București, Humanitas, 1992, p. 42. 4 Ibidem, p. 43. 5 Ibidem, p. 45. 6 Ibidem, p. 47. Aflat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
viața sa de pe pămînt, nu este situația sa definitivă (pentru veșnicie), ci este supusă la schimbare. Domnul nostru Iisus Hristos, a 40-a zi după învierea Sa, a înălțat natura omenească, din care a binevoit a face Personalitatea Sa, la gloria supremă, punînd-o pe Tronul Dumnezeirii Sale, la dreapta Părintelui Ceresc; așadar, după Dumnezeiescul Său exemplu, repauzații în a 40-a zi după moartea lor, intră definitiv în situația ce se cuvine valorii lor morale. După exemplul Domnului, Care după ce a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fulger ce-i plini dorința-umană./ Aici rămase 'nalta-nchipuire;/ dar vrerile și darurile mele/ duse erau, ca roata-ntr-o unire,/ de-Amor ce mișcă Soare și-alte stele". Dante este conștient de rolul poetului, nu mai puțin de calea gloriei și nemuririi pe care Poezia o deschide celor inspirați: "Divină Pegasee, ce faci demne,/ talentele de slăvi și lungă viață,/ iar ele țări și-orașe să însemne,/ mă luminează tu și mă învață/ s-arăt fețele lor cum mi-s
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în deplină armonie, propozițiile 86 și 87: "Cetatea aceasta a lui Dumnezeu, monarhia aceasta cu adevărat universală, constituie o lume morală în lumea naturală, și tot ce e mai înalt și mai divin între lucrările lui Dumnezeu; într-însa consistă gloria adevărată a lui Dumnezeu - căci dacă mărimea și bunătatea sa n-ar fi cunoscute și admirate de către spirite, glorie nici n-ar exista. Față de această cetate divină își manifestă el, propriu vorbind, bunătatea, în timp ce înțelepciunea și puterea lui se arată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lume morală în lumea naturală, și tot ce e mai înalt și mai divin între lucrările lui Dumnezeu; într-însa consistă gloria adevărată a lui Dumnezeu - căci dacă mărimea și bunătatea sa n-ar fi cunoscute și admirate de către spirite, glorie nici n-ar exista. Față de această cetate divină își manifestă el, propriu vorbind, bunătatea, în timp ce înțelepciunea și puterea lui se arată pretutindeni. Așa cum mai sus am constatat armonie desăvîrșită între cele două regnuri ale naturii, cel în care domnesc cauzele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
estetică ca îndreptățite înlocuitoare ale sferei raționale și sociale. Opera lui Hans Urs Van Balthazar (1905-l988) este considerată drept o încununare a recunoașterii umanismului creștin în secolul XX. O trilogie în 15 volume, concepută în anii 1950, care conține: estetică, Gloria sau Slava lui Dumnezeu (1961-1969); acțiunea lui Dumnezeu, Teodramatica (1973-1983); gîndirea lui Dumnezeu, Teologia (1985- 1986) este opera cea mai importantă a teologului elvețian. Opera sa se edifică pe ideea că toți oamenii trebuie să fie mîntuiți, mîntuire adusă oamenilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a industriei naționale, a negoțului național. În contra demagogiei partidului roșu aflat la putere, propune viziunea conservatoare a unei creșteri organice: Noi nu putem făgădui decît o mînuire a puterii statului care să asigure o dezvoltare liniștită economică și intelectuală. Nici glorie, nici cucerire, nici reduceri de biruri, nici poduri peste Dunăre, nici drumuri de fier prin Dobrogea, nici canaluri navigabile între Dunăre și Marea Neagră, nici bănci naționale cu milioane de fițuici de hîrtie, c-un cuvînt nimic din toate astea nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
are a face. Succesul politic este acea valoare socială pe care gloata o înțelege mai deplin, la care jinduiește mai tare. Între toate satisfacțiile direct izvorîte din viața socială, cele mai palpabile și mai comun accesibile sînt sentimentul puterii și gloria, fie ele realizate într-un fund de mahala ori pe continente întregi. Și aceste satisfacții groase sînt însăși condițiile psihologice cele mai generale ale sociabilității. Tipul eminent politic consideră ca subalterne orice alte activități în afară de a sa proprie: celelalte sînt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cea mai directă pe care a suferit-o tipul politic, prin puterea discretă dar tenace a tipului tehnic. Dar natura politică caută negreșit să dea activității administratoare o dezvoltare excesivă și parazitară, potrivit apetitelor sale elementare de putere, de glorie și universală acaparare. Iar viața tehnică se trudește să anuleze încălcările absurde ale administratorului, care instinctiv se poartă astfel, ca și cum administrarea, iar nu producerea și utilizarea propriu-zisă a valorilor ar fi scopul absolut al colaborării sociale". Omul tehnic este, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
piață centrată pe noutate, singura pusă în valoare. Aplecarea spre mai vechile realizări artistice sînt, cum crede eseistul, de natură socială. Consideră trecerea timpului drept groparul oricărei creații artistice și argumentează: "Desigur, uzura sau moartea valorilor intelectuale sînt fenomene complexe. Gloriile trecute se întunecă și se luminează capricios, și forme vechi de artă pot să reînvie, într-o măsură oarecare, în fantazia artiștilor. La ceilalți, care nu-s decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu figuri...". Ultima frază e o bună definiție a kitschului care a cuprins întreaga sferă a spectacolului, a culturii de consum contemporane. Combătînd scrisul tabiet, adesea industrios și de mare sărăcie literară, dar și motivația care-l produce - onorul și gloria - ce orbesc adesea nulitățile artistice, punctează, cum era de așteptat, adevăratul motiv al activității literare, unul rar și permanent adevărat, "talentul pur și nevoia de expresie care-l însoțește, fiindcă rară este potrivirea fericită între talent și voința brută neapărat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
el de formație europeană ca Blaga sau Ion Barbu, cu diferența că la Bacovia în "animus european se recunoaște anima ancestrală, moldovenească". Și ca o bună cunoscătoare a istoriei acestei părți de Țară îi trece în revistă succint rolul și gloria ei de-a lungul timpului: "Toată această Moldovă istorică a Evului Mediu este subconștientul profund al lui Bacovia. Creație statală a principilor români, această fațadă deschisă spre Nord-Estul euroasiatic a fost o sinteză de vechi civilizații la răscrucea imperiilor moarte
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este arta, pe atît de rapid "îmbătrînesc" realizările științei. În artă, în literatură apariția unei noi capodopere nu le elimină pe celelalte, Dante nu-l elimină pe Homer, Dostoievski pe Shakespeare etc. Adevăr neglijat de mulți dintre tinerii aspiranți la gloria literară, pentru care tot ce nu-i contemporan cu ei, nu-i "comis" azi diminuează este deja depășit. Contează doar vanitatea, închipuitul "progres" asigurat de cît este de recent opul. O răsturnare care și-ar putea avea rădăcinile în confuzia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
CONTINUÂND O TRADIȚIE În cultura patriei noastre, orașul Iași are pagina sa de glorie, pitoresc și valoare. Aici s-au format curente generoase, s-au ridicat personalități epocale, au avut loc evenimente memorabile. Iașul are o contribuție recunoscută în cultura națională și europeană. Învățământul universitar contribuie la succesul și strălucirea multor domenii - umanitare, tehnice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
N. Balan, A. Rudeanu, I. Nicolau și alții. Modele umane, personalități de elită, profesorii Facultății de Medicină din Iași au reprezentat strălucite repere de erudiție, deontologie medicală și spiritualitate, iar influența lor a fost considerabilă, prestanța medicinii ieșene atingând culmea gloriei. În timpul refugiului, studenta Elena Zubatăi ajunge cu spitalul de campanie la Târgoviște, București, apoi în Oltenia. Revenită la Iași, după absolvirea facultății, dr. Elena Zubatăi este numită, în anul 1946-47 ca prima directoare a Policlinicii Studențești din Iași, funcție care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat? de materiale nobile ?i de materii pre?ioase, acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de c?tre mae?trii italieni precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput �ntru gloria suveranului, chiar ?i �n afară scenografiei versailleze, mai ales preconiz�nd deschiderea unor pie?e cu statuia monumental? a regelui, la Paris (Place des Victoires, �n 1685, ?i Vend�me, �n 1698) ?i �n provincie, la Grenoble, Lille, Aix, Toulouse
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
particulare spectaculoase capabile s? surprind? său s? seduc? imagina?ia prin fer-mec?toare efecte de surpriz?, patetice sau grandioase, dup? caz. Or, aceast? organizare a glorific?rîi credin?ei cre?tine ?i a Dumnezeului s?u este uneori deturnat? �n gloria pontifului: este cazul amenaj?rilor ?i construc?iilor din pia?a Navone pentru familia Pamphili sau de instalarea obeliscului �n pia?a Minervei pentru Papă Alexandru al VII-lea. Dac? exist? vreun artist al c?rui geniu s? se g
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
opune spa?iului unitar al navei centrate, luminoase ?i dilatate lateral �n form? de oval. C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sub flamurile casei de Austria. Contrareforma catolic? triumf? �n aceast? zon?, �nt?rînd puterea ordinelor religioase, �n timp ce autoritatea monarhic? ?i seniorial? se �nt?re?te �n capitale ?i la sate. Elaborarea unui mediu artistic vizual ?i sonor �ntru gloria catolicismului român, a Cur?îi ?i a nobilimii, antreneaz? numeroase comenzi destinate a seduce sensibilitatea oricui. �n acest context, victoria definitiv? asupra turcilor (Viena, 1683) ?i recucerirea Ungariei, mai ales, au o semnifică?ie �n acela?i timp religioas? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
neogrec ?i patriotismul german este Walhalla la Regensburg (Ratisbonne, 1830-1842). Este o replic? a Partenonului, c???raț? de Klenze deasupra Dun?rîi pe un gigantic soclu cu sc?ri. �n interior, un somptuos decor din marmur? policrom? pune �n scen? gloria eroilor germani �nving?tori ai invadatorilor, mai ales ai armatelor napoleoniene la Leipzig (1813). Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Baia-Mare, Slatina, Odorhei, Iași, Târgoviște, Titu, Galați etc. Printre recordmane, în ceea ce privește numărul de titluri naționale, se află cluburile: “CSM” ( Cluj), “Universitatea”, “ASA”, “CFR” (Craiova), “Progresul” (București), “CS” (Arad), “CSȘ nr.2”, “Universitatea”, “IJPIPS” (Constanța) ș.a. Printre sportivii care au adus glorie tenisului de masă românesc se numără: Angelica Rozeanu (40 titluri), Maria Alexandru (39 titluri), Ella Zeller Constantinescu (21 titluri) Nicu Naumescu (17 titluri), Teodor Gheorghe (15 titluri), Radu Negulescu și Otilia Bădescu ( fiecare câte 13 titluri), dar și Magda Rurac
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
reapărută în 1882, sub titlul comun Studie de stiință limbei: Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticii comparative [...], si Laletica sau fiziologia sonurilor [...]" (ibid.). Totuși, ceva mai încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
banul și bunătatea lor, a-i insultă pe urmă, în sfârșit, a reuși să se vorbească și de el. Căci pentru asemenea fapturi josnice și obscure, chiar faptul vestejir[îi] prin ziare a ticăloșiei lor, este deja un început de glorie, de reușită a se face cunoscut în lumea în care tot-deauna se găsesc și oameni care se înșeală ori care nu pot prinde adevărul revoltător și une ori aproape incredibil. Grație acestei fatale stări de lucruri, multi misei s-au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]