7,575 matches
-
lui Dumnezeu? Dacă mulțimea păcatelor mele a stârnit pedeapsa lui Dumnezeu asupra mea ? Decât să plâng după o femeie de piatră care nu simte nici frică de Dumnezeu, nici rușine de oameni, care nici dragoste nu poate să aibă, nici instinctul de femeie și de mamă, caresunt atât de evidente și la animale, care nu simte nici durerile nici mila; nu-i mai normal să mă ridic deasupra situației, să zic: „Doamne fie voia Ta”? Dacă e bine să fim împreună
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru salvarea familiei, și atitudinea disprețuitoare cu care a fost acperită persoana mea — mă obligă să fiu altfel. Ne va arăta viitorul că ceea ce am făcut, n-a izvorât nici din nervi blonavi, nici din neputința de a-mi stăpâni instinctul și nici din teama de viitor sau de soarta mea. Dacă Marta nu se simte în stare să-și poarte crucea, nici singură și nici cu ajutorul soțului, eu am acest curaj și voi porni cu Dumnezeu înainte. Că voi trăi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-am mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același loc.? Fapt este că Marta a ocupat complet centrul vieții mele, și a o scoate presupune smulgerea unor rădăcini
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același loc.? Fapt este că Marta a ocupat complet centrul vieții mele, și a o scoate presupune smulgerea unor rădăcini care rup bucăți din pământul în care sunt ancorate și este
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Trebuie să recunoaștem că în fața minciunii și a crimei organizate și oficializate, singura posibilitate care-i rămîne victimeipe care toți o disprețuiesc și o condamnă de factor fără drept de apel,rămâne ca singura soluție, răzbunarea, ca violență dictată de instinct. În astfel de situații, când se ajunge la violență, cel care este violentat este mai vinovat decât cel care violentează. Cine seamănă vânt culege furtună. Carol al II-lea și politicienii lui, printre care și profesorul Nicolae Iorga și profesorul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cartea sa Comparative Mythology: An Essay, a întemeiat știința modernă a religiilor, susținea r. Pettazzoni. În opinia lui Max Müller, originea religiei ar fi „simțul divinului”, conceput drept ceva infinit. Simțul divinului „nu este produsul unei revelații sau al unui instinct religios special, ci se naște, ca toate celelalte idei, din contactul sensibil cu realitatea”. Dintre aceste realități naturale, insuficient abstractizate de către om, un loc special Îl ocupă limbajul. La limită, analiza limbajului „va permite explicarea apa riției miturilor și a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
îl poate scăpa. Băile sunt neapărat necesare de a evapora mercurul prin apă minerală, să nu ajungă a se paraliza peste un timp oarecare. Să mă lăsați cu toții a-l căuta serios, măcar acum când s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
hue - această expresie-cheie este cel mai probabil la originea ideii lui John Keats privind "poetul-Cameleon" / Camelion-poet.] [**let inclination be thy guide: această noțiune se pare că a înclinat balanța în decizia finală a lui Chatterton de a se sinucide: înclinația, instinctul, fără raportare la alte forțe intelectuale. Totuși, în ultimă analiză, acest concept are afinități cu ideea lui Fr. Hölderlin potrivit căreia inima este cel mai bun învățător, precum și cu ideea lui John Keats conform căreia lumea fizică nu este altceva
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
naturală ca fiind o stare de război în care fiecare stat vrea să îl cucerească pe celălalt, ci ca o stare în care oamenii ar fi temători, fricoși și din acest motiv nu au deloc ideea de a domina sau instinctul violenței. Nu sunt sigur că putem tranșa între aceste interpretări diferite ale stării naturale, deoarece aceste interpretări trimit la teorii diferite despre natura umană. Totuși este mai bine, mi se pare, să nu ne raportăm la situația oamenilor din epoca
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
variantele de prezent ale verbului a reanima intuiția diferenței semantice nu e confirmată. E drept însă că, în textele avute în vedere, ocurențele sunt doar două: o formă de prezent slab − Avem nevoie de un înger păzitor care să reanimeze instinctul libertății (A. Pleșu, Despre îngeri) − și una de prezent tare − Îngerii încep să se reanime abia când demonia aceasta se estompează (A. Pleșu, Despre îngeri) −, însă niciuna nu privește uzul medical al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
experiențe trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire, etc.), care se transmit genetic urmașilor. Dacă anumite instincte sau sentimente au devenit prea vechi și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire, etc.), care se transmit genetic urmașilor. Dacă anumite instincte sau sentimente au devenit prea vechi și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip imagini care le-au constituit) acestea se slăbesc și se mai transmit urmașilor în forme tot mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de 400 de definiții ale inteligenței. Una dintre ele consideră că inteligența este acea capacitate cognitiv-operatorie a intelectului de a rezolva probleme (situații) noi, fie în domeniul practicii, fie în cel al teoriei, fără a a face apel nici la instincte, nici la cunoștințe sau deprinderi învățate. Inteligența a exercitat o adevărată vrajă asupra oamenilor, iar psihologia, încă de la începuturi, a abordat în cercetările sale această caracteristică intelectuală. Psihologii Alfred Binet și Théodore Simon (1905), au elaborat scara metrică a inteligenței
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acest lucru. Apreciați dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate sau false: Ochiul se află deasupra inimii Ochiul se află deasupra inimii Se constată că răspunsul negativ îl dăm cu circa 0,5 secunde mai greu decât cel pozitiv. Din instinct, considerăm că o afirmație este adevărată. Dacă întradevăr este adevărată trecem rapid mai departe. Dacă o afirmație nu este adevărată mai reluăm încă o dată procesul gândirii, pentru a verifica. O reformulare pozitivă trebuie să conțină patru părți: 1. Acțiunea: ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea și reacțiile sunt declanșate și de cauze interne. Termenul de motivație provine de la latinescul motivus („care pune în mișcare”). Motivația se bazează pe trebuințe (nevoi) umane, care pot fi de tip inconștient (instincte, tendințe, pulsiuni) sau conștient (dorințe, interese, sentimente, convingeri, aspirații, scopuri, idealuri). Realizarea unei trebuințe generează impulsul spre o acțiune sau determină o acțiune, iar structura psihică ce determină acțiunea se numește motiv. Motivația este constituită din totalitatea motivelor. Motivația nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este însoțită de agresivitate. Este gata oricând să pedepsească fără milă viciul și eroarea celorlalți. Ca părinte, el este cel care va declanșa complexul de vinovăție la copilul său. Nietzsche spunea: „Să ne ferim din calea celor care pedepsesc din instinct.” 6. Complexul de inferioritate Se manifestă printr-o timiditate excesivă, însoțită de teama de a fi ridicol. De aici apare dificultatea de a te exprima, frica de public, de grup, "jena socială". Este vorba de o sensibilitate extremă, de slăbiciune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
frumuseți sferice”, scuturându-le de prolixități și scăpându-le de schematism. Viziunea lui Creangă este homerică, iar opera lui formează „un adevărat ciclu rapsodic țărănesc”. Așa se explică lipsa sentimentalismului, a descrierilor de natură, faptul că erosul nu depășește nivelul instinctului. Criticul vorbește chiar de epicul pur al creației, întrucât „faptele singure aleargă neistovite”. Nu e de acord cu ideea de satiră la Creangă (avansată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), dominant și chiar exclusiv fiind umorul care înseamnă voie bună, sentiment gratuit. Râsul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena internațională precum un individ în starea de
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea era produsul unei analize considerate deficitare și, în plus, cuprindea elemente prescriptive la nivel de unitate. Construcția
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
o să reacționez când vine inamicul peste mine. N-a trecut mult, au trecut vreo două zile, cred, și am luat prima bătaie, cruntă, e adevărat. Am fost lovit, trântit pe jos, pe urmă lovit cu cizmele... Toți făceam același lucru... instinctul de apărare ne spunea să ne punem mâinile la cap, să ne apăram capul și fața. Au venit doi găligani, m-au ridicat, da’ degeaba, că nu mai puteam să mai stau pe picioare... M-au luat și m-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În celulă comunicam prin TFF și Încercam să găsim punctele comune, să stabilim ziua și modul de manifestare. Erau și Împotriviri. Atunci mi se păreau anormale, dar acum nu mi se mai par așa; oamenii aveau frica În ei și instinctul de conservare era altul la un om de 60-70 de ani, și altul la unul ca mine, de 19 ani sau la alții tot tineri. Deci nu eram toți de acord și de aceea și dura atât. De aceea au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
românesc era încă într o fază primitivă, ca și la animalele inferioare toate funcțiunile de ordin public erau îndeplinite de organe puține. Regimul conservator, atât prin origina lui, cât și din cauză că burghezia, în ascendența ei, nu mai putea tolera, din instinctul de clasă, pe urmașii privilegiaților, era urât de opinia publică. Însă mulți adversari ai guvernului și ai regimului boieresc se temeau de roșii. Ion Heliade-Rădulescu trăia încă, iar în țară, mai ales în București, erau mulți cari gândeau cu capul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răstit: Ce treabă ai dumneata cu mine? Drumul e liber pentru toată lumea. Omul mă împinge și ridică bastonul, dar nu mă lovește. Eu devin țanțoș și ridic bastonul la fel. Și încăierarea începe. Alți trei bătăuși aleargă spre mine. Având instinctul apărării, mă retrag repede și mă așez cu spatele în păretele halei, spre a nu fi atacat pe din dos. Bă tăușii mă lovesc din toate părțile. Spre a nu fi lovit în cap, ridic brațul stâng și cu brațul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
legate de amintirile sale. Pagina 56 * Adevărul este că tot tineretul de pe vremuri a intrat în lume fără pregătire. Lipsă de profesori, lipsă de educatori, lipsă de pilde bune, cu câțiva dascăli demni de acest nume și călăuziți de acel instinct uman care este o moștenire a primitivității naturale. (Constantin Bacalbașa, „Cronica săptămânală. Bucureștii de altădată“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11549, 27 noiembrie 1921, pp. 1-2.) Pagina 115 * În magazinul lui Ghebauer și sub direcția lui Costi Ghebauer și-a făcut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dînsul. De la „contrarevoluția” din Ungaria, despre care știam prea puțin, discuția a alunecat la războiul israeliano-arab. Cine îl va cîștiga? Teza oficială era că victoria va reveni în cele din urmă arabilor, care apără o „cauză dreaptă”. Spiritul de contrazicere, instinctul de a mă solidariza cu cei aflați în minoritate, filosemitismul meu latent, fără bază teoretică, deocamdată, m-au făcut să pariez pe „agresori”, care vor învinge - susțineam - datorită superiorității tehnicii lor de luptă. S-a efectuat o anchetă. N-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]