8,656 matches
-
asupra originii orașului, insă legendă acreditează ziua de 25 martie a anului 421 drept moment al întemeierii sale. Se pare ca Veneția s-a nascut ca urmare a fluxului de refugiați care au abandonat câmpia padană sub amenințarea mai multor invazii longobarde și hune din nordul Italiei în decursul secolului al V-lea și de la începutul secolului al VI-lea. La început, locuitorii și-au ridicat așezămintele pe mlaștinile instabile ale lagunei și au trăit din comerțul cu sare și din
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
hazare în Kiev, în Tmutorokan (sau "Tmutorakan, Tmutarakan"), în Peninsula Taman, în teritoriile de pe Volga, stepele din Kuban, litoralul de nord al Mării Caspice in preajma Astrahanului precum și în Caucaz. Devastarea așezărilor din Rusia Kieveană, inclusiv a capitalei Kiev, în timpul invaziei mongole din 1239, urmată de nesiguranța drumurilor comerciale din această zona geografică au determinat emigrarea masivă a comunităților iudaice spre Regatul Poloniei. Diverși cercetători, în frunte cu cei din prima parte a sec. XX, ca Mihail I. Artamonov (fondatorul hazarologiei
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
miceniană a intrat în declin. În secolul al XII-lea, Micene împreună cu alte cetăți au fost distruse. Acestă dispariție bruscă a civilizației miceniene este pusă pe umerii dorienilor, care au invadat Elada în aceeași perioadă. O altă teorie ar fi invazia "popoarelor mării", care au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - și au dus la intrarea în declin a Egiptului. În perioada Greciei Clasice, Micene a redevenit populată, nerecăpătâdu-și însă puterea de altădată. Mici grupuri de micenieni au participat
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
ei a fost înălțată biserica de piatră. În documentele sec. al XIX-lea localitatea figurează cu numele Dubăsarii Noi, având atunci ca principale activități comerțul lemnului și al tutunului. Perioada 1917-1945 a fost deosebit de tragică deoarece s-au înșiruit revoluția, invazia germană consecutivă tratatului de la Brest-Litovsk, războiul civil rus, colectivizarea forțată, marea foamete stalinistă, prigoana fugarilor sovietici de către grăniceri și NKVDiști, al doilea război mondial și măcelul evreilor. Între anii 1941 și 1944, orașul Dubăsari a fost sediul efemerului județ denumit
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
a mai existat un sat, dovadă fiind urmele de case arse, fragmente de vase din argilă din epoca timpurie a fierului (sec. IV-III î.e.n.). În perioada romană (sec. II-IV e.n.), a luat ființă un alt sat distrus în 376, în timpul invaziei hunilor. În preajma orașului sunt 4 movile funerare lasăte de popoare nomade. Localitatea are o vechime de multe secole, având și multe denumiri. Prima atestare a localității, într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească, se referă la 2 iulie 1502
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
pe 17 septembrie. A urmat apoi anexarea Țărilor Baltice și sud-estului Finlandei, precum și a Basarabiei, nordul Bucovinei și regiunea Herta din România. Protocolul secret avea să fie recunoscut de sovietici abia în 1989. În iunie 1941, Hitler a lansat o invazie a Uniunii Sovietice, desi Stalin ignorase rapoarte despre o eventuală invazie germană. Stalin era convins că numărul total de forțe armate ale aliaților vor opri Germania. În următorii patru ani, Uniunea Sovietică a respins numeroase ofensive germane în Bătălia de la
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Finlandei, precum și a Basarabiei, nordul Bucovinei și regiunea Herta din România. Protocolul secret avea să fie recunoscut de sovietici abia în 1989. În iunie 1941, Hitler a lansat o invazie a Uniunii Sovietice, desi Stalin ignorase rapoarte despre o eventuală invazie germană. Stalin era convins că numărul total de forțe armate ale aliaților vor opri Germania. În următorii patru ani, Uniunea Sovietică a respins numeroase ofensive germane în Bătălia de la Stalingrad și în Bătălia de la Kursk, conducând cu succes operațiunea de
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
cu Franklin D. Roosevelt la Conferința de la Teheran și a început să discute despre un război împotriva Germaniei dus pe două fronturi și împărțirea Europei postbelice. În aprilie 1945, Berlinul a căzut în mâinile sovieticilor, iar naziștii au capitulat. Alungarea invaziei naziste și obținerea victoriei a însemnat sacrificii imense pentru Uniunea Sovietică care a suferit cele mai mari pierderi militare în cel de-al doilea război mondial, pierzând 20 milioane de oameni. Stalin s-a implicat personal în război și a
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
cursei spațială între SUA și URSS, începute în 1957 . Dar procesul de apropiere a întâmpinat o serie de piedici, printre care decizia NATO din 1977 de modernizare a sistemelor de rachete, implicarea în războiul din Vietnam de partea vietnamezilor comuniști, invazia sovietică din Afghanistan din 1979 și boicotul occidental al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova. Unele reforme interne au avut succes, că îmbunătățirea sistemului de învătământ public și acordarea unei autonomii politice și culturale mai mari republicilor socialiste. Povară competiției cu
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
casele făcute din nuiele și unse cu lut, resturi de vase din lut și alte obiecte ale perioadei menționate . Pe celelalte vetre au fost colectate diferite obiecte, în special vase de argilă, din perioada romană. Localitățile s-au menținut până la invazia hunilor în 376 e.n. Unii cercetători presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un punct comercial de schimb cu țările străin. Conform istoricului
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
în care a stat mai liniștit. În 1644 chiar se împacă cu principii din Muntenia și Transilvania. În amintirea acestei înțelegeri, Vasile ridică biserica Stelea la Târgoviște, iar Matei pe cea de la Soveja, în Moldova. În 1646, Moldova suferă o invazie a tătarilor, iar mai târziu una a cazacilor conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki, după care Lupu a trebuit să dea în căsătorie fiului acestuia Timuș, pe fata sa cea mai mică, Ruxandra. Pe fata cea mai mare o măritase cu
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
multe războaie, de exemplu cu Polonia-Lituania, luptând pentru teritorii ce astăzi aparțin statelor baltice, dezastruoasa Bătălie de la Kircholm fiind un moment important al acelui război. În această perioadă a avut loc și ceea ce polonezii au numit „"potopul suedez"” ("potop szwedzki"), invazia Poloniei-Lituaniei de către Suedia. După mai mult de jumătate de secol de război prelungit, economia suedeză se deteriorase. A devenit atunci misiunea vieții lui Carol al XI-lea (1655-1697) să redreseze economia și să modernizeze armata. Moștenirea lăsată fiului său Carol
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
Varlaam (1644). În semn de pace, fiecare voievod zidește câte o mănăstire în țara celuilalt (Stela în Târgoviște și Soveja în Putna). Împăcarea însă nu ținut mult. Lupu intră într-un nou conflict cu Matei (1650) și-l amenință cu invazia în momentul în care acesta se îmbolnăvise (1652). Însă bătrânul Basarab, în alianță cu Gheorghe Rákóczi al II-lea, îl ajută pe pretendentul Gheorghe Ștefan să-l detroneze pe Vasile Lupu (aprilie 1653). Lupu izbutește, împreună cu ginerele său cazacul Timuș
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
scurtă durată. În 1920, Elveția a aderat la Liga Națiunilor, care a avut sediul la Geneva, cu condiția ca țara să fie scutită de orice obligație militară. În al Doilea Război Mondial, Germania Nazistă a întocmit un plan detaliat de invazie a țării, dar Elveția nu a fost niciodată atacată. Ea a reușit să rămână independentă printr-o combinație de pregătiri militare solide, concesii făcute Germaniei și noroc datorită evenimentelor mai importante din timpul războiului, care au amânat invazia. Sub generalul
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
detaliat de invazie a țării, dar Elveția nu a fost niciodată atacată. Ea a reușit să rămână independentă printr-o combinație de pregătiri militare solide, concesii făcute Germaniei și noroc datorită evenimentelor mai importante din timpul războiului, care au amânat invazia. Sub generalul Henri Guisan, s-a ordonat o mare mobilizare a milițiilor. Strategia militară elvețiană s-a schimbat de la o apărare statică la frontiere pentru protejarea inimii economice a țării, la una de luptă de uzură pe termen lung, cu
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
importantă bază de spionaj pentru ambele părți în conflict și adesea a mijlocit comunicațiile între Axă și Aliați. Comerțul Elveției a suferit blocade de ambele părți. Cooperarea economică și extensia creditului pentru al Treilea Reich a variat în conformitate cu percepția posibilității invaziei și cu disponibilitatea altor parteneri comerciali. Concesiile au atins un maxim după ce o crucială legătură feroviară prin Franța de la Vichy a fost tăiată în 1942, lăsând Elveția complet încercuită de state ale Axei. De-a lungul războiului, Elveția a primit
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Uniune și Progres ("Junii Turci"). Junii Turci au preluat puterea de la sultanul Abdul Hamid al II-lea în 1908, iar Kemal a devenit o figură militară importantă. În 1911 a plecat în Libia pentru a lua parte la apărarea împotriva invaziei italiene. La prima parte a Războaielor Balcanice, Kemal nu a putut lua parte, fiind încă în Libia, în schimb în 1913 s-a întors la Constantinopol și a fost numit comandantul apărării otomane în zona Gallipoli pe coasta Traciei. În
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
-i mandatul de senator, funcție acordată și lui George Enescu, Lucian Blaga, Emil Racoviță Iuliu Hațieganu, și alte personalități publice. În timpul dictaturii lui Ion Antonescu, Sadoveanu a stat în umbră și a rămas apolitic. Totuși, după cum scrie Cioroianu, a sprijinit invazia Uniunii Societice și cooperarea României cu Puterile Axei pe frontul de Est, văzând o oportunitate de a recuceri Basarabia și partea de nord a Bucovinei (pierdută în 1940). În primăvara anului 1944, cu câteva luni înaintea înlăturării Regelui Mihai de pe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
de deportare a preoților refractari, iar o altă lege trimiterea la vatră a Gărzii regale și o a treia revedea constituirea unei tabere a 20.000 de soldați ai gărzilor naționale din provincii (federați). Erau meniți să apere Parisul de invazia străină și guvernul de o lovitură de stat din partea generalilor. Ludovic a refuzat aprobarea acestor legi, iar Roland, ministrul girondin a protestat. Ludovic l-a demis cu alți miniștri girondini la 13 iunie. Dumouriez a demisionat, iar la 19 iunie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
din Marsilia în marșul lor spre capitală. La 1 august, manifestul lui Braunschweig a fost publicat la Paris în care amenința că toți membrii Gărzii Naționale care vor fi prinși luptând vor fi pedepsiți ca rebeli și amenințau Parisul cu invazia. Francezii s-au înfuriat și mulți dintre cei care au sprijinit monarhia s-au întors împotriva ei. Radicalii și federații erau pregătiți pentru o noua insurecție, iar girondinii l-au avertizat pe rege de răscoală, propunându-i să-i recheme
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Convenția s-a întrunit la 20 septembrie 1792. Pe 21 septembrie, monarhia a fost abolită. Teroarea a început cu atacul de la Tuilleries din 10 august 1792, ce a provocat masacrele din septembrie și s-a încheiat cu bătălia de la Valmy, invazia aliaților fiind respinsa. În timpul mișcărilor din 31 mai-2 iunie 1793, au fost arestați deputații girondini. Regimul terorii s-a încheiat cu execuția lui Robespierre și a susținătorilor lui în iulie 1794. A început a doua Teroare când armatele franceze sufereau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
iunie 1793, au fost arestați deputații girondini. Regimul terorii s-a încheiat cu execuția lui Robespierre și a susținătorilor lui în iulie 1794. A început a doua Teroare când armatele franceze sufereau înfrângeri și Franța era din nou amenințată cu invazia și s-a sfârșit cu victoria de la Fleurus, din iunie 1794 ce a asigurat frontierele Franței. În august-septembrie 1792 s-au desfășurat alegerile pentru Convenție, rezultatele fiind însă denaturate de teama și intimidare. La Paris, simpatizanții monarhiști și-au pierdut
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
început să migreze în locul numit acum Turcia în secolul al XI-lea. Procesul a fost accelerat de victoria selgiucizilor asupra Imperiului Bizantin la Bătălia de la Manzikert. Sultanatul de Rum al turcilor selgiucizi a controlat mare parte din Anatolia centrală până la invazia mongolă din 1243. Începând cu secolul al XIII-lea, turcii otomani au unit Anatolia și au creat un imperiu ce cuprindea Europa de sud-est, Asia de sud-vest și nordul Africii. După ce Imperiul Otoman s-a prăbușit, în urma înfrângerii din Primul
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
sumar. În anul 1928, Horloogiin Cioibalsan a preluat puterea. Sub conducera sa, colectivizarea forțată, epurările, ca și distrugerea mănăstirilor lamaiste din 1937 au provocat moartea a 10 000 de persoane. În al doilea război mondial, URSS a apărat Mongolia de invazia japoneză în bătălia de la Halhin Gol. Trupe mongole au participat la ofensiva sovietică împotriva Japoniei, desfășurată în Mongolia Interioară - august 1945 (Operațiunea "Furtună de August"). Pericolul prezentat de trupe mongole ocupând porțiuni ale Mongoliei Interioare a provocat recunoașterea de către Republica
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
trebuit să încerce să-i aducă înapoi pe investitori prin 1977. Revitalizarea agriculturii a încetinit, deci nevoia pentru importuri de mâncare a crescut. În 1977 fragilitatea puterii lui Mobutu a fost demonstrată când rebelii katanghezi din Angola au instigat două invazii în Haut-Katanga. De data aceasta, ajutorul militar străin (în special de la Franța și Maroc, deși ceruse și de la Belgia) a salvat situația. De-a lungul anilor, Mobutu s-a dovedit eficace pentru menținerea regimului său în fața amenințărilor externe și interne
Mobutu Sese Seko () [Corola-website/Science/297680_a_299009]