8,184 matches
-
ales copiilor, de care se vor simți responsabili. Ei vor învăța din nou că trăsătura principală a omului este transmiterea. Femeile vor întruni calitățile proprii transumanilor înaintea bărbaților: a găsi plăcere în a oferi plăcere unei alte ființe este specific maternității. Ascensiunea treptată a femeilor în toate dimensiunile economiei și ale societății va mări șansele transumanilor. Printre transumanii zilelor noastre le-am putea cita pe Melinda Gates și pe maica Tereza, precum și pe unii miliardari care și-au donat o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai scris în literatura română atâtea poezii despre moarte și cu o obsesie atât de puternică a morții. În mitologia lui poetică, după moarte, scrisă întotdeauna cu majuscule, nu știu de ce, tocmai ca s-o corupă, am impresia, apare constantă maternitatea. [...] ca un personaj din Thomas Mann, el se mutase în suferință, se instalase în suferință. O experiență nedeterminată, acolo a iubit, acolo a urât, acolo s-a certat, acolo s-a împacat, acolo s-a rugat. Iar doinele lui, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cărora tona de minereu intra la un preț mai mare decât tona de produs finit (cum recunoșteau inginerii ieșeni în acei ani). Diferența s-a dus în alimentele trimise la export (în 134 de țări!), în frigul din apartamente, spitale, maternități, școli etc., în „cozile” kilometrice la stația de benzină, în hainele rupte pe transportul în comun, în lungii ani de așteptare pentru instalarea unui telefon fix, în visul cu un kil de cașcaval și un pachețel de cafea „date” de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cărora tona de minereu intra la un preț mai mare decât tona de produs finit (cum recunoșteau inginerii ieșeni în acei ani). Diferența s-a dus în alimentele trimise la export (în 134 de țări!), în frigul din apartamente, spitale, maternități, școli etc., în „cozile” kilometrice la stația de benzină, în hainele rupte pe transportul în comun, în lungii ani de așteptare pentru instalarea unui telefon fix, în visul cu un kil de cașcaval și un pachețel de cafea „date” de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Direcția Regională C.F.R. - Iași (20-IX-1932); o nouă intervenție la Direcția Generală C.F.R. (29X-1932) e) Pentru construirea unui aerodrom În Bălți - către Ministerul Armatei - subsecretariatul aviației fă Pentru un Palat al justiției - către Ministerul justiției (26-X-1934) g) Pentru un spital de maternitate - Ministerul Sănătății (20-X-1934) hă Pentru școlile din Eparhia - către Ministerul instrucției - se solicită reînființarea școlii profesionale de fete, Liceu de fete, gimnaziu mixt În comuna Baraboi (17-VII-1934) i) Pentru Spitalul din Hotin - solicitare către Ministerul Sănătății (31 oct. 1933), către
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Întâi m-am dus În iatac la Manuel, care nici n-a vrut să m-auză, fincă-i mergea mintea mai mult la migrena lui, care nici nu iera vro chestie să cazi pe spate. Femeile, care am trecut prin școala maternității, nici că suntem chiar așa slabe de Înger. Da iera și el dă vină, că le soilise până târziu. În ajun, el și Formento stătuse până-n zori la parole despre-o terfeloagă. Asta-i, dacă se-apucă să trăncănească de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care ne Întărește ca nici un altul: SUNTEM ÎN PREZENȚA MORARULUI. O dată Înlăturate vorbele goale, Omul stă drept În fața privirilor noastre. E adevărat și că dezbaterea continuă. Nici un iconoclast, nici măcar Calasanz Însuși, nu va Îndrăzni să nege că, Întrebat de presupusa maternitate a bucății Brânzică și brânză de vaci, Morarul a replicat cu vorbe Îndărătnice că a eternizat bronzul: „Nu e vorba, oare, de versuri? Nu-i poetul cel care face versurile? Nu-s eu poetul?“ Să examinăm lucrurile flegmatic. Dialogul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel, avea să conteze foarte mult pentru ea. — Aveți dreptate că problemele de fertilitate apar cu precădere cu cât încerci mai târziu să faci copii, iar dorința de-a avea o carieră le-a încetinit pe femei în calea spre maternitate. Fran se întristă. Avea să-i dea dreptate acelei femei sinistre. — Dar, personal, cred că orice femeie are dreptul să-și țină pruncul în brațe, oricât de târziu s-ar hotărî să-l conceapă. E unul dintre instinctele noastre primordiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pensiuni primitoare Bed&Breakfast. Fran apăsă pe sonerie, simțind cum o năpădește sentimentul familiar că era mai degrabă un musafir decât fiica lor. Îi deschise mama ei, purtând un șorț înflorat peste o rochie de lână, cu părul gri-argintiu, imaginea maternității afectuoase și domestice, numai că, își zise Fran, totul era o mascaradă. Maică-sa era o prezență la fel de caldă ca un pachet de mazăre congelată. — Bună, mamă. Fran sărută obrazul care i se întindea. În zilele bune își compătimea mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o coșmelie de câțiva metri pătrați, din cărămidă, cu o ușă de fier dată de perete. Pornesc înspre fundul curții spitalului pe o alee șerpuind pe lângă urgențe, cămine, iar mai apoi un lanț de clădiri la capătul căruia se află maternitatea: locul unde se naște viața. La doar câțiva pași mai încolo, dinăuntrul morgii răzbat luminițe pâlpâind sporadic prin ninsoare, într-un dans fascinant. În încăperea în care intru se află un pat de fier, iar pe pat e un trup
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și cu o șosetă ruptă. Developez în viteză imagini cu șobolani de diferite mărimi, prin ochii lui de mort - care nu mai respiră, și nu mai clipește, și nu mai miroase, și nu mai cântă. Vreau să fur viața din maternitatea alăturată și să o aduc aici, în acest hău funebru și adânc, însă nu pot face asta, din cauza curentului electric care l-a izbit violent pe tata de cimentul umed din casa bu nicilor mei, în timp ce schimba un bec, la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
criminalist, care îl îmbrățișa părintește ori de câte ori făcea câte o supoziție logică strălucită. Nu trecu mult și începu să traducă în limbajul textului de specialitate cazul copiilor arși din cauza prelungitorului, luând în mintea lui amprentele degetelor minuscule, confruntându-le cu datele maternității, amprentele luate ca măsură de precauție în eventualitatea că noii-născuți erau schimbați— „Șefu’, avem un caz grav”. Danny își ridică privirea. Hosford, un agent în uniformă detașat la granița nord-estică a diviziei, era în cadrul ușii. „Poftim? De ce nu m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521-528. 77. Spre deosebire de tron, patul nu pare a fi un simbol clasic pentru definirea unei divinități, dar, în cazul legendei sumero-akkadiene, el este un semn distinctiv normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum este Inanna (Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Națională de Studii Politice și Administrative (2000), licențiată a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (2001), Universitatea București, doctor în științe Politice, școala Națională de Studii Politice și Administrative (2004). A publicat la Editura Arefeană Datoria de existență. Aspecte privind maternitatea (București, 1999) și Familia monoparentală. O abordare politică (București, 2001; ediția a II-a revăzută a apărut în 2006 la Editura Polirom, Iași). Este autoare de studii pe probleme de gen și coautoare de manuale școlare, dintre care amintim: Lexicon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
ar fi tratată o altă persoană într-o situație comparabilă. De exemplu, în România, potrivit dispozițiilor Codului Muncii, art. 5, discriminarea față de un salariat pe criterii de sex și responsabilitate familială este interzisă; dar discriminarea directă la angajare pe baza maternității și a potențialei maternități reprezintă o practică frecventă a angajatorilor în România 1. Prin discriminarea indirectă se înțelege situația în care prevederi, criterii sau practici aparent neutre ar pune persoane de un anumit sex într-un dezavantaj în comparație cu persoane de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
altă persoană într-o situație comparabilă. De exemplu, în România, potrivit dispozițiilor Codului Muncii, art. 5, discriminarea față de un salariat pe criterii de sex și responsabilitate familială este interzisă; dar discriminarea directă la angajare pe baza maternității și a potențialei maternități reprezintă o practică frecventă a angajatorilor în România 1. Prin discriminarea indirectă se înțelege situația în care prevederi, criterii sau practici aparent neutre ar pune persoane de un anumit sex într-un dezavantaj în comparație cu persoane de sex opus, cu excepția cazului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
cel de cultură în cadrul unei relații ierarhice, iar această dihotomie corespunde celei de tipul feminin/masculin. Femeile sunt considerate mai apropiate de natură, dacă nu chiar aparținând aproape total sferei naturale, în virtutea trăsăturilor biologice care le permit să trăiască experiența maternității, să dea viață, să alăpteze. Ceea ce trebuie reținut în cazul analizei de față este poziția feministă conform căreia asocierea predominantă a femeilor cu natura într-un raport ierarhic față de cultură este atât discriminatoare în sine, prin legitimitatea suplimentară pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat/public condiția muncilor domestice și, implicit, a celor care le prestează, adică a femeilor? Muncile legate de îngrijirea membrilor familiei sau a gospodăriei, de maternitate și educația copiilor sunt în mod constant atribuite înclinațiilor „naturale” ale femeilor și sunt ignorate în elaborarea politicilor publice, considerându-se că aparțin unui spațiu privat, la ușa căruia acțiunea statului se oprește (ștefan, 2004, p. 26-28). Rolurile atribuite femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a acestui subcapitol va trata concis problematica femeilor-lider în încercarea de a arăta cum interpretează diferite studii acest aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția și grija mai multor adulți pe parcursul dezvoltării sale și devenind la rândul său îngrijitor (Jaggar, 1989, p. 21-42; Whitbeck, 1989, p. 64-88). O primă preocupare a studiilor feministe au constituit-o, astfel, maternitatea și familia. Familia nu este un factor contingent, ci constitutiv, în absența ei orice formare și dezvoltare individuală devenind imposibilă. Elshtain propune o „salvare a vieții de zi cu zi”, o recunoaștere a avantajelor și problemelor pe care acestea le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de zi cu zi”, o recunoaștere a avantajelor și problemelor pe care acestea le presupune și a rolului său fundamental în procesul de devenire a persoanelor (Elshtain, 1993, p. 335). A fost contestat caracterul instinctual și pasional care fusese atribuit maternității în paradigma „naturalistă”: Maternitatea umană modelează limbajul și cultura, formează o persoană socială, dezvoltă moralitatea. Maternitatea umană diferă de simpla propagare a speciei. Maternitatea umană este creativă, căci a crea persoane noi sau noi tipuri de persoane este la fel de creativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
o recunoaștere a avantajelor și problemelor pe care acestea le presupune și a rolului său fundamental în procesul de devenire a persoanelor (Elshtain, 1993, p. 335). A fost contestat caracterul instinctual și pasional care fusese atribuit maternității în paradigma „naturalistă”: Maternitatea umană modelează limbajul și cultura, formează o persoană socială, dezvoltă moralitatea. Maternitatea umană diferă de simpla propagare a speciei. Maternitatea umană este creativă, căci a crea persoane noi sau noi tipuri de persoane este la fel de creativ ca a crea obiecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a rolului său fundamental în procesul de devenire a persoanelor (Elshtain, 1993, p. 335). A fost contestat caracterul instinctual și pasional care fusese atribuit maternității în paradigma „naturalistă”: Maternitatea umană modelează limbajul și cultura, formează o persoană socială, dezvoltă moralitatea. Maternitatea umană diferă de simpla propagare a speciei. Maternitatea umană este creativă, căci a crea persoane noi sau noi tipuri de persoane este la fel de creativ ca a crea obiecte noi, produse sau instituții (Held, 1990, p. 335). Studiul Carolinei Whitbeck (1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a persoanelor (Elshtain, 1993, p. 335). A fost contestat caracterul instinctual și pasional care fusese atribuit maternității în paradigma „naturalistă”: Maternitatea umană modelează limbajul și cultura, formează o persoană socială, dezvoltă moralitatea. Maternitatea umană diferă de simpla propagare a speciei. Maternitatea umană este creativă, căci a crea persoane noi sau noi tipuri de persoane este la fel de creativ ca a crea obiecte noi, produse sau instituții (Held, 1990, p. 335). Studiul Carolinei Whitbeck (1989) și al Marthei Minow, împreună cu cel al lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]