8,110 matches
-
Teologia politică a secolului al XIV-lea va avea ca temă centrală ideea autorității care se autolimitează (self-binding authority), după modelul atotputerii divine autorestrictive. Modernitatea a laicizat principiul autolimitării voluntare, dar a făcut din el cheia mentalității democratice liberale. Dacă modernitatea liberală se întemeiază pe încrederea în diversitate, pe respectarea libertății personale, ea le dă acestora condiții de posibilitate punînd la baza organizării sociale și politice consensul asupra principiului moderației. Membrii unei societăți democratice liberale se definesc prin faptul că acceptă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie ne contrariază și ne revoltă ca fiind o epocă ieșită din religie. Ea ne descurajează să punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru a ne instala într-o lume bine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria economie depășirea. De-a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea itinerantă a credinței, libertatea ei față de obiectivări au șansa să fie puse la încercare. Există situații civilizaționale de inflație a simbolismului religios, cînd el poate deveni contraproductiv, provocînd plictisul și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la începutul secolului XX, religia a fost, în toată Europa, naționalizată, folosită ca un material identitar printre altele pentru construirea națiunilor moderne, rol pe care nu și l-a pierdut nici astăzi în Estul european sau în America. Totuși, treptat, modernitatea l-a așezat pe om sub un cer îndepărtat, de care a avut din ce în ce mai puțină nevoie pentru a-și organiza concepția despre lume și activitatea în interiorul ei. însă, pentru privirea spirituală, modernitatea tîrzie nu e mai săracă decît alte epoci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în Estul european sau în America. Totuși, treptat, modernitatea l-a așezat pe om sub un cer îndepărtat, de care a avut din ce în ce mai puțină nevoie pentru a-și organiza concepția despre lume și activitatea în interiorul ei. însă, pentru privirea spirituală, modernitatea tîrzie nu e mai săracă decît alte epoci în sensuri mobilizatoare, apte de transfigurare. Numai că ele și-au schimbat regimul de manifestare, ceea ce cere, poate, din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
et théologie à la Renaissance, PUF, Paris, 2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea nevăzută a lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea nevăzută a lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo, de a o transmuta prin actele sale în acea lumină. Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît mai mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
iureșul evenimențial al actualității, să-și evalueze existența, să dea înțeles imediatului. Așa încît e aproape obligat să devină activ în raport cu sensul, să-l caute, să-l descopere, să-l asimileze, folosind, desigur, datele tradiției, dar integrîndu-le în propria cercetare. Modernitatea a făcut din individ o ființă mîndră de autonomia ei, așezîndu-l implicit într-un raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice, pentru a bricola o imagine a lumii și a vieții personale. E vorba, desigur, despre o tendință-limită care, cu excesul ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia asupra sa gîndirea sensurilor spirituale, cercetarea tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției. Henry Corbin declara că numai datorită unor gînditori religioși ca Nikolai Berdiaev și Alexis Homiakov, care nu erau teologi oficiali, un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noi, să integreze curajul intelectual, critica și tematizarea personală a cunoașterii religioase. Pe scurt, persoana și conștiința ei spirituală au devenit astăzi un actor important, recunoscut, al sensului. în sfîrșit, un al treilea beneficiu posibil privește statutul adevărului religios. în modernitatea tîrzie se pune, mai general ca altădată, problema raportului între formularea Adevărului și substanța lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă modernitatea tîrzie ne așază într-un context nou, temele pe care am încercat să le evoc folosind-o drept suport sînt teme dintotdeauna, mărci ale absolutului în curgerea tuturor timpurilor, în conștiința omului de pretutindeni. Platon a folosit numeroase rafinamente stilistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să intre pe făgașul democratizării și se fac eforturi, în alte regiuni ale globului, pentru instaurarea unor regimuri teologico-politice. Iată că echilibrul instaurat după căderea blocului comunist a ajuns într-o perioadă de criză ce reclamă regândirea și reafirmarea valorilor modernității. În acest context, readucerea în atenție a unui gânditor de talia lui John Locke este binevenită, chiar necesară. Persistă încă ideea că democrația este un regim moștenit de la vechii greci, invocată fiind simplista definire a ei ca "guvernare de către popor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ideologiile moderne particulare (liberalismul, socialismul, conservatorismul și naționalismul). Toate ideologiile politice moderne au operat cu conceptele pe care filosofii moderni, între care Locke ocupă locul dominant, le-au definit. Și Marx, în încercarea lui tragică de a se desprinde de modernitate, a rămas captiv tot conceptelor moderne de libertate, proprietate, dreptate, egalitate, muncă ș.a.. Locke a avut un rol determinant în elaborarea ideologiei whig, ale cărei principii au schimbat întreaga Europă, fapt sesizat de către Gabriela Rățulea, care arată că "Dimensiunea "ideologică
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ceară legitimarea lor democratică? Mă îndoiesc. "Înapoi la Kant!" s-a strigat ca reacție la materialismul și pragmatismul apărute în urmă cu peste un secol; "înapoi la Locke" ar trebui strigat în fața crizei în care au intrat valorile fundamentale ale modernității noastre. Instituționalizarea câștigurilor teoretice și politice ale gânditorilor moderni a dus la diminuarea susținerii afective a acestora din partea beneficiarilor. Noile generații au senzația că aceste valori nu ar avea nevoie de susținere și de reafirmare, fapt ce face posibilă apariția
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ca expresie a unei gândiri părtinitoare și angajate. Fără îndoială că, în momentul istoric în care ea a apărut, această observație va fi avut valoarea unei obiecții. Dar acest lucru nu mai are importanță acum, întrucât revoluțiile care au instituit modernitatea au instituționalizat ideile sale și l-au plasat, alături de Thomas Hobbes, printre fondatorii gândirii politice moderne. Dimensiunea "ideologică" și militantă a filosofiei politice lockeene s-a estompat în măsura în care ea se confundă cu principiile democratice și cu valorile politice moderne. Acest
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
perioada în care a fost adoptată Magna Carta, structura societății engleze era simțitor diferită față de cea din perioada normandă, din motivul ascensiunii a două categorii sociale care vor juca un rol esențial în viața politică, economică și socială de la începutul modernității. Pe de o parte, sub influența regilor englezi direct interesați să perceapă taxe și să-și asigure baza de recrutare pentru serviciul militar, din ce în ce mai mulți oameni liberi au trebuit să intre în rândurile micii nobilimi, devenind cavaleri. Importanța lor socială
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei, au rămas în afara modernității, din cauza analfabetismului și stării lamentabile a infrastructurii. Românii basarabeni au căpătat o rezistență la orice ideologie modernă, inclusiv națională, și nu au dezvoltat o conștiință a românității, deși limba vorbită era cea română. Pe de altă parte, nu s-a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]