8,467 matches
-
numele maghiar al pârâului, care este defapt un adjectiv și înseamnă "lepros", "infectat". Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte un miros specific. Lângă Poklos în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpele (în ) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul (în ) din Budiul Mic. Cultura apei din Târgu Mureș s-a manifestat prin înființarea fântânilor publice care au devenit adevărate opere de artă. Fântâna Cântătoare, cel mai important monument
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
(denumire veche "Cisnădia Mare", denumiri în dialectul săsesc "Hielt", "Hilt" și "Helt", în , în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința) și Cisnădioara. Se află la sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului ("Silberbach") și a pârâului Ursului ("Bärenbach"), la poalele Măgurii Cisnădiei ("Götzenberg"). Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
Cisnădia Mare", denumiri în dialectul săsesc "Hielt", "Hilt" și "Helt", în , în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința) și Cisnădioara. Se află la sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului ("Silberbach") și a pârâului Ursului ("Bärenbach"), la poalele Măgurii Cisnădiei ("Götzenberg"). Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc. Istoricii
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii au numit această apă "„Homor”", ceea ce în limba turanică vorbită de ei înseamnă "„repede”". Evoluția în timp a denumirii a dus la transformarea "„Homor”"-ului în "„Humor”". Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
80 km distanță. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal față de formele orografice învecinate
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal față de formele orografice învecinate. Orașul ocupă compartimentul mijlociu, respectiv Câmpulungul Moldovei. Între munții Măgura-Muncelu-Hâga, care îl delimitează
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
satul "Csobotfalva" (numit "Cioboteni" în cadrul județului Ciuc din perioada interbelică). În anul 1959 Șumuleul a devenit cartier al orașului Miercurea Ciuc, în partea de nord-est a acestuia. se situează la 3 km de la centrul orașului Miercurea Ciuc, în direcția nord-est, pe malul pârâului Șumuleu. La ultimul recensământ înainte cu unirea cu orașul Miercurea Ciuc, în 1941, a avut o populație de 1.415 locuitori, din care 1.405 maghiari, 5 români, 4 germani și 1 nedeclarat. Prima atestare a localității datează din 1335 cu
Șumuleu Ciuc () [Corola-website/Science/301018_a_302347]
-
România, formată din satele Băltăreți, Clondiru, Sărata, Ulmeni (reședința) și Vâlcele. Are o populație de aproximativ 3330 locuitori. Comuna Ulmeni se afla la o distanță de vest de municipiul Buzău și de municipiul Ploiești. Prin localitate trec râul Sărata și pârâul Dara. Se învecinează cu comunele Merei, Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic și au fost găsite în partea de sud-vest și în cea de est a localității
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1 are cea mai mare mineralizare - de 270 g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de 185 g/l și care depun aragonit), precum și „Izvorul de stomac” (mineralizare de 6,7 g/l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” - debit peste 3
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
formată din satele Brădeanca, Cândești, Cârlomănești, Mierea, Nenciu, Nișcov, Săsenii Noi, Săsenii pe Vale, Săsenii Vechi, Vernești (reședința) și Zorești. Ea se află la 4 km nord-vest de municipiul Buzău, pe malul drept al râului Buzău, în zona confluenței Nișcovului, pârâu pe ale cărui maluri se află și câteva din satele comunei. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Din această șosea, la Vernești se ramifică șoselele județene DJ100H, care duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni". Localitatea Stezeni este situată la extremitatea sud-vestica a comunei Tisău și, totodată, la granița dintre județele Buzău și Prahova. Strezeni se află în Subcarpații de Curbură, în cadrul Depresiunii Nișcov, pe malul stâng al pârâului Nișcov, la 35 km de Buzău. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni", denumire preluată se pare de la străjerii Doamnei Neaga (nume de legendă în zonă). O altă istorioară legată de numele acestei localități se referă la existența
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
98 case. In vatra satului, pe malul stîng al izvorului Pietrosul, se afla o plută (plop), al căreia trunchiu, la mijloc, are o grosime de 9,67 m. pag. 478 din "Marele Dicționar geografic al Romîniei, 1902". Existența schitului de pe pârâul Căprița vine în susținerea celor descrise anterior. Acest schit a dispărut, nemaipăstrându-se urme, dar localnicii susțin faptul că acesta reprezintă prima așezare din zona localității. Se spune că în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
negre. Colții Babei este o zonă din masivul Siriu cu aspect alpin, populată cu capre negre, aduse din Munții Retezatului. Tabăra Harțagu este așezată în Munții Buzăului, la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe malul râului Buzău și al pârâului Harțagu. Tabăra se află în clădirea unde se afla "Cheia Buzăului", fosta vamă a Buzăului, la 100 km de orașul Buzău. Din Harțagu pleacă principalele trasee turistice către Munții Siriu, Vrancei, Penteleu și Podul Calului. Băile Siriului a fost o
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Luncavița este situat în partea de sud-vest a României, în regiunea Banat. Aparține județului Caraș-Severin. Luncavița este așezată în bazinul de pe versantul sud-vestic al cumpenei apelor numită Poarta Orientală, la o distanță de 4 km de gara Poarta, pe marginea pârâului Luncavița, care își are obârșia în apropierea munților Semenic (Dealul lui Loga, Trăstura). În partea de est Luncavița se învecinează cu comuna Domașnea, în partea de sud cu comuna Mahadica (numită popular Megica), în partea de vest cu satul Verendin
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]