15,863 matches
-
teferi în țară. Și mai erau mame și soții cu copilași de mână plângându-i pe cei care nu aveau să mai vină vreodată dormindu-și somnul de veci pe câmpiile Basarabiei și ale Ucrainei. Toți luptaseră pentru revenirea la Patria Mamă a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Tocica i dalșe... Desconcentrarea a avut loc pe data de 20 noiem brie 1941. Am plecat spre casă, la Nicorești. Când am ajuns părinții mi-au spus că ai mei plecaseră de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Povestea cu capra vecinului cunoaște în această noapte, pe Marea Neagră, unul din ceasurile ei de glorie. Ucraineanul le cere, serios, să dea note. De la 1 la 10. Și urmează o scenă comică și feroce. "Cutare", zice ucraineanul. "Zero", zic cei patrii poeți în cor. "Cutare", Tot "zero". La următorul nume, au loc consultări, după care verdictul e mai blînd: "Unu". Ucraineanul notează conștiincios. La sfârșit, întreabă cine ar trebui tradus. Se face o altă listă, mai mică, în care primii suntem
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
atmosfera copilăriei mele. Pentru băieții și fetele lui Nick eu sunt, însă, "mister Paler". Înțeleg ceva românește, dar nu vorbesc. Iar nepoții lui Nick sunt americani sută la sută. Cam aceasta e povestea multor imigranți în America. După două generații, patria de origine devine un nume, un album cu fotografii îngălbenite. Mai ales că românii sunt, în genere, risipiți. Doar la Cleveland, am auzit, ar exista, încă dinaintea primului război mondial, o oarecare tradiție comunitară românească. În rest, nu trăiesc nicăieri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
iar cel mai mic doar 2 ani. În zilele acelea în care începe povestirea noastră, sărmana femeie a trebuit să meragă la Comisariatul Militar Teritorial, pentru a i se întocmi formalitațile de pensie de pe urma soțului său, mort la datorie pentru Patrie. Era în Ajunul Crăciunului. Lumea se pregătea să întâmpine Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului. Natura era îmbrăcată toată în alb, pregătită să-L întâmpine pe Pruncul Iisus. Totul era feeric. Dar, biata femeie nu vedea nimic din această frumusețe, căci
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul unui viitor în patria lor, simțământul neputinței față cu pericole ce-i amenință, iată ceea ce-i face nenorociți înainte de-a o fi chiar, iată ceea ce-i lipsește de liniștea sufletească cerută pentru produceri literare, ceea ce-i face necapabili de alte producte decât fraza
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și sistemele demonstrative (doveditoare) care însoțesc fiecare fază a evoluției în antinomii vizând atemporalul din istorie, drept și politică, dar nu în sensul evoluției hegeliene a ideii. Căci la Hegel gândire și ființă sunt identice - aici nu. Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi deci preluate în principiile lor generale, dar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dar pesimiști de felul d-tale trebuie, poate, să fie din când în când deșteptați din visul prea concentrat al microcosmului lor interior și îndreptați în atenția lor spre legăturile intime, ce-i unește cu noile încercări de viață în patria comună. Al d-tale ca totdeauna T. Maiorescu {EminescuOpXVI 615} [TITU MAIORESCU] Nr. 9943 1875 oct. 8 Telegrama Eminescu revizor școlar - Iași Când trimiteți chestionarul relativ la poeziile și obiceiurile populare, cu care v-ați însărcinat? răspundeți astăzi. Ministru [TITU MAIORESCU
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mai trăise după ce mamelele cu răsad rău fusese extirpate. Nu mai putuse trăi tocmai pentru că nu vroise la timp să le sacrifice. Ori pe ce loc își așază omul cultul, e respectabil să moară apărîn-du-1. Sânul pentru Zaza era o patrie. O patrie cu care te alinți și pe care își fac cuib ciupercile rele! Dar tăindu-le, mori deodată cu ele. Respectuos, recules, Maxențiu văzuse trecând într-un lighean sângerat acele simboluri și rămăsese orfan. Probabil că Maxențiu făcuse pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
după ce mamelele cu răsad rău fusese extirpate. Nu mai putuse trăi tocmai pentru că nu vroise la timp să le sacrifice. Ori pe ce loc își așază omul cultul, e respectabil să moară apărîn-du-1. Sânul pentru Zaza era o patrie. O patrie cu care te alinți și pe care își fac cuib ciupercile rele! Dar tăindu-le, mori deodată cu ele. Respectuos, recules, Maxențiu văzuse trecând într-un lighean sângerat acele simboluri și rămăsese orfan. Probabil că Maxențiu făcuse pe picioare multe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și al artei militare. I-au rămas ghid precizările acestui erou venit la cârma țării mutilate la începutul lui Septembrie 1940: “Drumul nostru este cinstea Puterea noastră este munca Arma noastră este jertfa Casa noastră este credința Aurul nostru este Patria Țelul nostru este Victoria” Gheorghiță Savel îi știe biografia. O respectă. Îi compară copilăria cu a lui. Mareșalul era fiul unei modeste familii de militari. Tata căpitan și mama de o sensibilitate și apetență culturală care-i confirma descendența din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
decorat ofițeri și unități militare și când, într- un entuziasm și unitate istorice, Castaldi a dirijat corul care interpreta creația sa: Imnul La arme !: “Cei de-un sânge și de-o lege La arme pentru Neam si pentru Rege Când Patria ne cheamă sub drapel Datori sunt toți românii s-alerge Să-l apere, să moară pentru el...” Un entuziasm de nedescris multiplica ecoul imnului în tot cerul României etnice, autorul primind ceasul de aur pe care un ministru l-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
neuitatul mareșal Ion Antonescu stă vertical și solar la datorie. Lui Savel i-au rămas în memorie cuvintele generalului Ion Antonescu: “Basarabia face parte integrantă din Moldova lui Ștefan cel Mare... Acest teritoriu va tinde mereu să se realipească la Patria mamă“. Și-n gând își spune: Să dea Dumnezeu! Căci ele confirmă ceea ce Gheorghiță a învățat din școala primară, remarca lui Eminescu: “Basarabia nu a fost nici in parte și nici întreagă a turcilor sau a tătarilor, ci a unui
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își dăduse demisia, la 12 Iulie 1940. Regele i-o aprobase, dar în Septembrie același an, l-a chemat să salveze Țara. În înțelepciunea sa și dragostea lui de patrie a acceptat chemarea propunându-i suveranului de Obor să demisioneze, asigurându-i totuși fuga și în acest moment tragic, când șefii partidelor desființate ezitau implicarea în conducerea țării, generalul s-a adresat ostașilor lui dragi cu ordinul să treaca Prutul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
întoarce în țară. Știut ca militar destoinic și foarte bun român dar și propus pentru Ordinul Mihai Viteazu ca răspuns la faptele sale de arme în Crimeea, ca luptător alături de unități germane, este suspectat și urmărit de bande din “uniunea patri(h)oților” în care se înscriseseră toate lepădăturile și veneticii - masă de manevră a comuniștilor în fruntea și- n articulațiile cărora erau evrei. Rândurile celor cu stea roșie în frunte se îngroșau de la o zi la alta cu aceste scursuri
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
regal, pe care-l cântam la 10 Mai și la toate serbările școlare și din care mi-a rămas și mie în memorie strofa a doua, ale cărei versuri, prin ubicuitatea și eternitatea lor corespund cu armonia lor muzicală: “Trăiască patria cât soarele ceresc, rai vesel pământesc cum nu e-n nicio țară” (versul ultim nesigur) Aș mai aduce slavă muzicii din refren pentru altitudinea ei spirituală. Între multele și interesantele documente pe care semnatara volumului și naratorul le- au așezat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
unor volume originale publicate pe atunci dar și asupra traducerilor făcute de poetul Gyr: “șuvoiul liricii acestuia se revărsa impetuos și fermecător în mai toate revistele din țara noastră. M- am întâlnit cu poetul Radu Gyr în paginile revistei Glasul patriei, revistă destinată românilor refugiați în străinătate, în iluzia prostească a comuniștilor de a-i convinge pe străini de libertatea scrisului. Această iluzie ne dădea posibilitatea să mai existăm literar, cinstit și deplin românește în plin comunism”. Ovidiu Papadima, prin această
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și o lege a dorinței de a fi răsplătit pentru sacrificiul tău. Ostașii primesc decorații, deși cunosc oameni, unul este chiar în această carte, care și-a periclitat viața nu pentru decorații și citări pe Ordin de Zi - ci pentru patrie - mama lui spirituală, cu tot ce este în ea: părinți, copii, iubite, ogoare de îngropat primăvara semințe de speranță. Ion N.Oprea nu a îngropat, ci a scos la lumină, așa cum se va vedea din cuprinsul acestei cărți, - roade de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
că toți s-au pierdut înghițiți de ape și de pământ, iar noi am rămas statornici peste veacuri.” Omagiază apoi ,,Scriitorii” pentru că glasul lor se aude mai deslușit când ,,meridianul istoriei stă în cumpănă, ei duc înainte torțele iubirii de patrie, sunt glasul tuturor generațiilor, sunt cei mai aleși dintre stegari, ei deschid ochii celor care nu mai puteau să vadă prin ceața lăsată în unele ceasuri ale istoriei și că glasul lor ferește vremurile de ticăloșie și de paragină.” În
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pregătit. Să revin la faptul că tocmai când matale (moldovenism sadea) deschideai ochii spre viață, când abia începeai să lupți cu viața, eu, învățătorul pregătit să educ copiii mici, a trebuit să educ și să formez ostași chemați să apere Patria. În iulie 1940, după retragerea din Basarabia, regimentului meu de la Ismail i s-a fixat drept garnizoană orașul Focșani și am staționat temporar pe la Mândrești și Câmpineanca, apoi prin dec. 1940-oct. 1941 am lucrat în Focșani la instruirea recruților 1941
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Școala de fete nr. 2 Bărcănești, din imediata apropiere a Gării Ploiești-Sud, am făcut o vizită doamnei directoare a acestei școli și abia atunci am aflat că unicul ei fiu căzuse într-o luptă aeriană din august 1941, apărând cerul Patriei. Doamna Georgescu, mult îndurerata mamă a eroului aviator Jean Georgescu, cu lacrimi în ochi, mă roagă să primesc un costum în amintirea fiului ei, spunându-mi să nu mă simt jignit și să primesc ofranda celui căzut la datorie (la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dăruit, costum care, prin frumusețea și calitatea lui, mă punea în situație defavorabilă față de proaspăt instalata putere comunistă. Sigur că acolo Sus Cineva hotărâse ca eu să port costumul spre folosul personal și amintirea celui căzut în război apărând cerul Patriei. Anii au trecut, succedându-se unii după alții cu bune și mai puțin bune, și iată-mă ajuns pentru a treia oară la Paris în vara lui 1997, an în care prin fiică-mea am cunoscut pe scriitorul Andrei Pandrea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
etate, și care nu mai trăgeau nădejde să revină pe melegurile natale, dintre Prut și Milcov, i s-a adresat, fostului copil de trupă. Dumistrăcelule drag, tată, du te în România, te rugăm frumos, și vezi ce mai e prin patria noastră, șiapoi,întoarce-te, și ne spune. Bine. Mă duc. Du-te, rugămu-te, și adă ne vești, că noi te-om aștepta, cu răbdare și încredere. Dar, de pe unde sunteți, ca să cunoasc și eu, cât de cât, ce caut. Noi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
depozit considerabil de file de Jurnal, și ne „amenință” cu o suită de volume; după mine, dincolo de frumusețea expunerii și a izvorului ei de bună dispoziție - scrierile din „sufragerie” sunt adevărate fotograme demne de atașat la o viitoare istorie a patriei ce se va scrie în viitor după mărturii olografe îngălbenite prin arhive vasluiene. „Amintirile din sufragerie” sunt doar felul întâi și cu toată criza, autorul are o „cămară” plină pregătită să o dăruie flămânzilor de adevăr, hrăniți doar cu iluzii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
școli: " Onoratei Eforii școlare din Lisa. Înaltul minister de culte a dificultat în noul Abecedar de Petri următoarele trei pasaje: la pag. 44, numele de țări înșirate sub punctul 1: la pagina 82, din punctul 3, alineatul al 2-lea: Patria română cuprinde toate acele țări unde locuiește și trăiește națiunea romînă"; la pag. 84 în strofa 4 versul al treilea: "cum e România toată". Spre a corespunde înaltei ordinațiuni de o parte, iar de alta, pentru a nu cauza părinților
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
auzit noi înșine și știm că acesta este în adevăr Hristosul, Mîntuitorul lumii." 43. După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea. 44. Căci El însuși spusese că un prooroc nu este prețuit în patria sa. 45. Cînd a ajuns în Galilea a fost primit bine de Galileeni, căci văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic. 46. Isus S-a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]