7,806 matches
-
astfel acceptă să preia succesiunea conducerii Mișcării. Așa a luat naștere așa zisul Comandament al Mișcării Legionare. Aceste lucruri se întâmplă în timp ce regimul de detenție se înăsprise la maximum: înfometare generală, izolări ucigașe, percheziții la pielea goală foarte dese, lipsa plimbării la aer, lipsa totala a asistenței medicale etc. Despre comandamentul respectiv relatează foarte mulți în scrierile lor. El s-a datorat lui Crăciun, care a crezut că astfel va convinge mai ușor pe legionari, să-și facă „autoanaliza” abdicând de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Regelui criminal, care vroia să-și păstreze tronul printr-o ripostă militară, salvase astfel pe Antonescu și biruința legionară. El era cel care pălmuise obrăznicia lui Crăciun de a fi încercat să-l convingă, de marile realizări comuniste, printr-o plimbare în Aiud, arătându-i niște construcții realizate de regim, cu răspunsul rămas celebru: Da! Domnule Colonel mi-au plăcut mult sălciile plângătoare din lunca Aiudului. Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să le văd. Aproape alături de el iată-l
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întreprinderi și a autorităților civile și unităților militare care au cerut evrei la lucru. Această indulgență s’a putut manifesta prin: - acordarea de permisii și concedii pentru interese personale; - obținerea favoarei de a avea o funcțiune ușoară, gospodărească care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; - acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; - acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clan destin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spate. Nu știu de ce făcuse gestul. Din prietenie sau ca să-mi arate ce mână mare avea? — Te rog să stai liniștit. Umbra ta e pe mâini bune. Îi dau de mâncare de trei ori pe zi și o scot la plimbare cel puțin o dată. N-ai nici un motiv de îngrijorare. Aș putea să o mai văd din când în când? Nu chiar când vrei tu. N-aș putea spune că am motive să nu te las să stai de vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
suflet. Oare de ce e atât de mare diferența între două porțiuni de peisaj așa de apropiate? Să fie Zidul de vină? Are el puterea să perturbe atmosfera? Sau pur și simplu așa e zona? Oricât de mult mi-a plăcut plimbarea prin pădure, nu m-am simțit în stare să mă îndepărtez de Zid. Pădurea e deasă și, o dată ce te-ai rătăcit, n-ai cum să mai ieși la lumină. Nu există nici poteci, nici indicatoare. Așa că am luat Zidul drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a povestit o serie de întâmplări din timpul războiului. N-a mai pomenit de fată. Nici de Zid. Nici eu n-am avut curajul să-l întreb. În a treia zi, am împrumutat bastonul Colonelului și am făcut o mică plimbare pe lângă casă. Mi-am dat seama cât eram de slăbit. Poate m-a slăbit febra... dar nu putea fi numai ea de vină. Mai existau cu siguranță și alte cauze. Iarna făcea ca totul în jurul meu să pară straniu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
simți lipsa mamei tale? Nu știu. Învârtea craniul de pe masă în diferite unghiuri și-l privea atentă. — E prea vagă întrebarea? — Probabil. — Atunci, o iau altfel. Ce-i plăcea mai mult mamei tale? Îți amintești cumva? — Da, foarte bine. Soarele, plimbarea, scăldatul vara, animalele. Ne plimbam întotdeauna în zilele călduroase. Lumea de-aici nu se prea plimbă. Ție îți place, nu? — Grozav! Și soarele-mi place. Și scăldatul. Altceva legat de mama ta? — Vorbea de multe ori singură când era acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1989 , VARIANTA A , Dupa titlul: “IAȘI, 14 DECEMBRIE ÎNCEPUTUL REVOLUȚIEI ROMÂNE” - pag. 159 - 171 Până la ora 12 , activitați de rutină în atelier . Orele 12 - 15 , drumul pe jos până la I.M. Nicolina împreună cu Ștefan Prutianu . Intâlnirea cu Petrică Dușa și o plimbare prin întreprindere “cu scop strategic”. Orele 15 - 16 , drumul pe jos , Casa sindicatelor - Piața Unirii . Orele 16 - 17 , staționare nesemnificativă în Piața Unirii cca 20 minute , retragerea în restaurantul Unirea și ... drumul spre casă . Ne găsim așa dar , în 14
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de fericire inefabilă, îmi rămân imaginile plimbărilor pe care le făceam cu mama, pe jos, până la șosea, după sfârșitul iernii. Trotuarele din nou curate. Aerul iute, cerul îndeobște albastru“. (Nicolae Steinhardt) ,, Condiția dragostei e să caute, nu să descopere, să vrea să știe, fără să afle, să
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de fericire inefabilă, îmi rămân imaginile plimbărilor pe care le făceam cu mama, pe jos, până la șosea, după sfârșitul iernii. Trotuarele din nou curate. Aerul iute, cerul îndeobște albastru“. (Nicolae Steinhardt) ,, Condiția dragostei e să caute, nu să descopere, să vrea să știe, fără să afle, să
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
periodicul, de orientare religioasă greco-catolică, devine săptămânal, iar din 15 iunie 1938 redevine bilunar. Rubrici mai importante: „Îndreptar”, „Probleme sociale”, „Documente”, „Politica”, „Străinătatea”. Publică poezie Ion Șugariu (Tristeți de toamnă, Gând, Elegie, Sârg, Sonet tânăr, Geremia da Valacchia), Ștefan Baciu (Plimbarea-n zi de vară), Vintilă Horia (Cântec de muritor), Mihai Beniuc (Apleacă-te lin), V. Voiculescu (Curcubeul), Teohar Mihadaș (Închinare), Vasile Flueraș, Iulian Popa, George Petcu, E.Ar. Zaharia, Ion Crețu, Marcel Olinescu, Ioan Tudose, D. Karnabatt, Al. Tzigara-Samurcaș, George
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
Întâlnire cu tinerețea, București, 1977; Trei generații, București, 1977; Fericita călătorie, București, 1979; Itinerariul iubirii, București, 1981; Triptic, vol. I: Oglinzi aburite, vol. II: Portretele au coborât din rame, vol. III: Ultimul vlăstar, București, 1981-1984; Te iubesc, viață!, București, 1984; Plimbare în parcul liniștit, București, 1987. Traduceri: Ivan Bunin, Nuvele, București, 1936; Louis Frédéric Rouquette, Împărăția tăcerii albe, București, 1937; Al. Dumas, Acuzatul, București, 1938; Louis Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Vasile Demetrius); Thomas Raucat, Aventură
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana Berlogea, București, 2001; Teatru. Comedii la microfon, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, RL, 1983, 24; Ion Cocora, Realitate și simbol, TR, 1986, 3; Valentin Silvestru, Plimbare cu telescaunul, RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu, Comedia mizeriei sociale, „Azi”, 1994, 9; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Rampa și ecranul”, 1997
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
că astfel de relații se pot produce numai după ce ființei fiecăruia le sînt inventariate caracteristicile cuantificabile (fizice, dar mai ales profesionale). În sfîrșit, aceiași prieteni, speriați de anvergura transformării personalității lui Antoine, Îl salvează de la convertirea definitivă. Apoi, Într-o plimbare, Antoine o cunoaște pe Clémence, cu care Începe o legătură autentică, desigur. Martin Page nu este, așa cum se scrie pe pagina de gardă a cărții, un romancier de enorm succes. Cartea devine și la noi un produs de vînzare pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine”: recepții, dineuri, serate, baluri, „le five o’clock”, plimbări la Șosea, întâlniri la surf, sezonul la băi, la mare, niște indiscreții mai picante. Politețurile de salon nu exclud maliția sau ușuraticele jocuri de cuvinte. Spirit fin, cu agerime în observații, fandositul surprinde, uneori fără să vrea, și aspecte amuzante
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze ale candorii, crede I. Negoițescu), este trimisă la plimbare și de autor. Se reiterează în exces, cu tente de rău gust literar, descrierea unor momente de explozie a senzualității. Un laitmotiv emfatic trece în prim-plan în Omul descompus..., unde personajul, un frustrat, brutal descurajat de urâciunea celor din
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Bouchardat Academiei de Științe, pe 7 aprilie 1845: „Un an după prezentarea memoriului meu, M. Costas (din Bordeaux) a reamintit pasaje din Celsus, din Van Swieten și din Pinel referitoare la pretinsele vinecări ale diabetului prin practicile de igienă și plimbări la soare. Nimic, absolut nimic din pasajele citate nu arată că iluștrii mei predecesori au acordat cea mai mică importanță exercițiilor fizice forțate.” Revine apoi cu lucrări publicate în 1847-1848 și 1867, când spune: „Sub influența mișcărilor rapide, o mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
izolat social, povestea lor stârnește compasiune și probabil copiii vor fi beneficiarii acestei compasiuni ce se va manifesta printr-un plus de atenție din partea adulților cu care vor veni în contact, la grădiniță, la școală sau pur și simplu în plimbările prin sat. Există experiențe și observații făcute în cursul unor evenimente traumatice care arată că în situații extreme, catastrofale, grija pentru celălalt, manifestată în chiar timpul catastrofei este un ideal moral care poate salva sănătatea mentală a victimei. Capacitatea de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus de soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care le citim sau le auzim nu se acumulează doar într-un tezaur pasiv de amintiri livrești, ci funcționează ca niște cadre semnificative ale existenței noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pregnantă în felul de a gândi și de a reacționa al oamenilor. Reintegrarea C. I.: În Murgeni, după ce v-ați întors, n-ați avut parte de reacții sau de priviri ostile pe stradă? S. Ț.: Nu! Chiar am ieșit la plimbare cu soția mea prin centru. Murgeniul arăta mult mai prietenos și mai frumos pe atunci decât arată astăzi. C. I.: E un fost târg evreiesc cu multe case cu ieșirea direct în stradă. Mă interesează altceva însă: era ceva schimbat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu Cociu, atât, încolo n-a fost absolut nimeni. C.I.: Și nu era un posibil informator și cel de la care luați vin, Soficu? I. N.: Nu, că el a rămas atunci la cramă. Numai eu cu Cociu făcusem atunci o plimbare, că băusem un pahar de vin și am zis să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma aia, m-a tulburat. "Măi, ia mai spune
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
surpriză la Denon, întâlnirea față în față a trioului, tânărul,soția și soțul: "Vă închipuiți conversația între trei ființe atât de mirate să fie împreună!" Apoi, cum soțul cedează locul, iată-i pe povestitor și pe Doamna T... plecați la plimbare într-un cadru plin de farmec pe malurile Senei, ale cărei șerpuiri repetate formau niște insulițe agreste și pitorești, care variau tablourile și le sporeau". Varietatea cheamă multiplicarea, multiplicarea cheamă gradația și aritmetica plăcerii se aplică mai întâi la săruturi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
valeților care îl servesc scrâșnind din dinți și care i-au "smuls" mulți bani, "în case în care altădată am făcut prostia să mă duc și în care servitorii m-au făcut întotdeauna să plătesc scump ospitalitatea stăpânilor" (A noua plimbare). Voltaire nu se înșeală când se răzbună cu o ironie superbă pe Rousseau prin spațiul închis al unei ospitalități fără rezerve. Este cunoscută anecdota în care Voltaire, căruia i se să citește o pagină îngrozitoare, pe care cetățeanul din Geneva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
litere ca și F. Și aceeași inițială, Brandenfeld are aceeași inițială ca B. Și de asemenea un anumit raport de sens cu B. Prin cuvântul feld. Se poate ca ideea de Berlin să mă fi influențat întrucâtva și ca amintirea plimbării din Brandeburg să fi jucat acest rol, (Jurnal, 11 februarie 1913). Litera K. însăși, pe care o găsește hidoasă și respingătoare, nu încetează să-l preocupe pentru că ea este pentru el caracteristică 627. Există o adevărată maladie a numelui, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zăvorâte. Mi s-ar aducea mâncarea și ar fi pusă întotdeauna foarte departe de locul meu, în spatele ușii celei mai îndepărtate a pivniței. Să merg să-mi iau mâncarea, în halat, trecând pe sub toate bolțile pivniței ar fi singura mea plimbare. Apoi, m-aș întoarce la masă, aș mânca prudent și m-aș apuca din nou de treabă. Ce n-aș scrie atunci! Din ce profunzimi aș scoate totul!" (OC, IV, 232). 519 OC, II, pp. 624-625. 520 "Fereastra era deschisă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]