KorAP: Find »[drukola/base=plimbare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...280 281 282 ...314 >

7,848 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196

refuzăm această satisfacție, să luptăm Împotriva lor. Când vom fi morți, când nu ne vom mai putea apăra, se vor iți cu antenele fremătând, cu mandibulele scrâșnind. Mai bine să nu găsească nimic, decât pământul pârjolit. Cenușa. Fenimore Își continuă plimbarea, Într-o tăcere meditativă. — Văd că subiectul te pasionează, Henry, spuse ea Într-un târziu. — Așa e. — Și ți-ai pregătit discursul pentru a mă convinge și pe mine. — Recunosc. — Pot să te Întreb dacă ai Încheiat același pact și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
spuse Henry cu un surâs. Conștiința Îmi e religie, conștiința umană. Rafinarea, intensificarea ei... și păstrarea ei. Micul Guy Millar fu botezat În biserica parohială din Hampstead, de către preotul Ainger, un vecin al lui Du Maurier și tovarăș constant de plimbare peste câmp, În cursul săptămânii. Dat fiind că Aiger era ocupat cu altele duminica, era prima ocazie pentru Henry de a face cunoștință cu acest gentleman, despre care auzise Însă multe. Ca și Du Maurier, era mic de statură, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Temple, unde deținea postul de conferențiar. Trebuie să fi știut că Du Maurier nu mergea la biserică decât la nunțile, botezurile și Înmormântările familiei, dar lucrul acesta nu părea să le influențeze respectul reciproc, bazat pe entuziasme seculare comune - față de plimbări, muzică, discuții plăcute și o companie antrenantă. Henry se temuse că Ainger are să Îi pună la Încercare calitățile de naș Înainte de botez sau la petrecerea de după aceea, de la New Grove House, dar Du Maurier Îl liniștise: — Ainger e un tip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
lui Jusserand pe drumul lung din Kensington În Hampstead și Înapoi, iar nivelul conversațiilor de la New Grove House crescu cu câteva grade pe scara referințelor culte, ajungând să fie puțin prea ridicat pentru membrii mai tineri ai familiei Du Maurier. Plimbările de duminica după-amiaza deveniră niște excursii mai calme, mature, la care participau de obicei Henry, Du Maurier, Jusserand și, cu două capete mai Înalt decât ei trei, Charles Millar. Mergeau și conversau doi câte doi, Henry cu Du Maurier și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
cea mai mare parte a conversației cu respectuosul și amabilul Charles, dar pe prima porțiune mai mult asculta, căci Du Maurier Îl distra cu un șuvoi de glume, anecdote și povestioare, unele autobiografice, altele inventate. Cu ocazia unei astfel de plimbări, Du Maurier menționă pentru prima dată ideea pentru o povestire cunoscută ulterior publicului sub titlul de Trilby, dar Henry nu Își mai amintea exact când, pentru că, la momentul respectiv, nu o luase În seamă. A doua oară când Du Maurier

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
și când, să pun iar mâna pe creion - pe creionul de scris, vreau să spun. Dar mă tem de eșec. Nu știu dacă am darul acesta. — Dar nici n-ai să afli niciodată, dacă nu Încerci, spuse Henry. Până la sfârșitul plimbării și pe parcursul cinei, conversația se Îndreptă spre alte subiecte și vești despre familie. Pe Sylvia o curta de ceva vreme un tânăr și promițător avocat pe nume Arthur Llewelyn Davies, iar anunțarea logodnei era iminentă. Lui Du Maurier Îi plăcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
a ști ce „va merge“ la el. Propunerea lui Compton, pe care aproape o respinsese fără să se gândească, Îi apărea acum ca providențială, oferindu-i o soluție pentru criza profesională pe care i-o destăinuise lui Du Maurier În timpul plimbării pe lângă Porchester Square, În seara aceea blândă de mai, cu un an Înainte. Asigurat cu rezervele grase obținute din drepturile de dramatizare, nu va mai fi nevoit să se târguiască cu editorii pentru niște avansuri mizere sau să deplângă raritatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Însă pentru a comanda o cină târzie pentru sine, familia Compton și Balestier, care venea de la Londra cu trenul. Masa avea să fie să sărbătorească un succes, fie să se transforme Într-un priveghi. După vizita la poștă, făcu o plimbare pe faleză. În această după-amiază rece de iarnă, erau puțini oameni. Marea era departe, foarte departe, la reflux, iar soarele, În cea mai mare parte ascuns de nori, apunea peste nisipul ud și neted, peste apa aproape invizibilă. Un ponton

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
În fapt... dacă nu ți-e prea greu... dacă aș putea să ți-o citesc... parțial... cât sunt aici... Părerea ta mi-ar fi de mare folos. — Desigur, pentru mine ar fi un privilegiu, spuse ea. După prânz făcură o plimbare pe domeniul Pittville, până la uriașul pavilion În stil neoclasic din capătul parcului, sorbind puțin din apa ușor sărată care curgea sub cupola cu ecou. Apoi, când se lăsă amurgul, se Întoarseră În salonul intim, traseră draperiile, se așezară În fotolii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
noi și să le interpretăm ori de câte ori se găsește un public. Era o zi de duminică frumoasă, dar foarte rece, chiar dinaintea Crăciunului, iar Henry făcuse efortul de a sui până În Hampstead și de a-l scoate pe Du Maurier la plimbare peste câmp, după obicei. Erau singuri, cu excepția terierului Don, care adulmeca solul Întărit de Îngheț, cu un aer nemulțumit de puținătatea mirosurilor interesante. Era prea frig pentru a sta pe banca lor favorită - destul de frig pentru ca lumea să patineze pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
insistat, dragă Fenimore? — Am sperat că vor avea efect după ce mă obișnuiesc cu ele, spuse ea. Sunt În stare să fac aproape orice, să sufăr aproape orice pentru a auzi iar ca pe vremuri. Pentru că ziua era frumoasă, ieșiră la plimbare. Beaumont Street, care dădea În St Giles, era amplasată convenabil pentru explorarea străzilor, aleilor și piațetelor orașului studios, tocit de timp. Petrecură o jumătate de oră plăcută răsfoind cărțile din excelenta librărie Blackwell’s, verificând pe furiș stocurile existente din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
trecut de cincizeci de ani, mult dincolo de vârsta la care mai putea avea copii. Să fi nutrit oare cine știe ce vis În care nu trupurile, ci spiritele se reuneau, ei doi lucrând fiecare În biroul său, Întâlnindu-se pentru mese și plimbări plăcute, așa cum făcuseră la Bellosguardo? Acolo funcționase, dar farmecul aranjamentului stătuse tocmai În faptul că fusese unul temporar, deschis și supus oricând suspendării. Căsătoria Însemna inevitabil renunțarea la libertatea personală. În plus, chiar și la vârsta maturității, trebuie să fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
de la Paix, apoi pe Rue de Castiglione, se opriră Într-o patiserie la o cafea și ceva dulce, traversară Rue de Rivoli și intrară În Jardin des Tuileries, Îndreptându-se, pe aleile ordonate de pietriș, către Luvru. Era una dintre plimbările făcute În zilele care urmară - din fericire, pe Henry Îl lăsase guta, iar Fenimore fusese Întotdeauna adepta mersului pe jos. Avusese dreptate: capitala Își arăta cel mai atrăgător chip. Vremea era blândă și adierile de vânt ușoare. Soarele se reflecta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
și, de asemenea, să Îl momească pe Kiki, Îndepărtându-l de restul. Avea impresia că prietenul său era În primejdie să se suprasolicite, În efortul de a păstra tradiția vacanțelor la Whitby. Dar acceptă să Îl Însoțească Într-una din plimbările lui favorite, pe poteca de pe faleză, până În micul port pescăresc Staithes. Chiar dacă erau mai bine de cincisprezece kilometri până acolo, drumul era În cea mai mare parte plat, odată ce urcai ieșind din Whitby, și aranjară ca o trăsurică să Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
și pornind Înspre Întunericul ce se lăsa, pe sub buza amenințător lăsată a marii faleze. Apoi, după o dușcă de Încălzire la han, se Întâlniră cu trăsurica tocmită și se Întoarseră la Whitby cu acest mijloc de transport, foarte mulțumiți de plimbare. În cazul lui Henry, starea de spirit agreabilă se risipi brusc sub imperiul unui obiect care Îl aștepta la revenirea acasă: un mesaj de la Daly, care Îl anunța că premiera la Doamna Jasper se amânase Încă o dată, până În ianuarie. Oricât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Îmbrăcă elegant pentru cina festivă, deși era singur, servit de Smith cu ceremonia cuvenită, dar mâncă având proptită În față o carte. O liniște binecuvântată domnea peste strada din fața geamului. A doua zi de Crăciun, o scoase pe Tosca la plimbare În parc, unde urmări călăreții de pe Rotten Row și Înotătorii făcând baia tradițională În iazul Serpentinei, fără a se Întâlni sau a vedea pe cineva cunoscut. Așezat lângă foc, În aceeași seară, schiță o idee pentru o piesă, o melodramă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-și asigura un loc la Soțul ideal. Pentru că distanța era mare, se văzu obligat să o lase pe Tosca acasă și să Îi Îndure schelălăielile și privirile Încărcate de reproș În timp ce ieșea din apartament. Smith avea să o scoată la plimbare mai târziu. Traversă Kensington Gardens și apoi parcul spre Piccadilly, Înfofolit În palton, mănuși, fular și căciulă. Era o dimineață cenușie și rece, cu un vânt mușcător, după cum Îi promisese valetul, dar mișcarea Îi făcea plăcere. Serpentina era acoperită cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
un semn rău să dea ochii cu Teatrul St James, Împodobit cu afișe și pancarte pentru premiera la Guy Domville, Înainte de a sosi În seara aceea, la ora hotărâtă; În consecință, ocolise cu grijă vecinătatea lui King Street În cursul plimbării de dimineață. Nu trăise aceeași inhibiție la Southport, când se jucase pentru prima dată Americanul, dar, la vremea aceea, era Încă relativ necunoscător În ale teatrului; Încă nu Începuse să simtă instinctiv regulile de protocol, superstițiile și codurile de comportament

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
putem permite, la urma urmelor. Era tipic pentru Du Maurier faptul că putea accepta cu mai mare ușurință o cheltuială mare decât una mică. — Știu și eu, Kiki, murmură Emma. O să-ți lipsească mult câmpia. — În oraș sunt parcuri pentru plimbare. Parcuri fără suișuri și coborâșuri. Dealurile din Hampstead Încep să mă obosească. Mereu mă Întorc acasă gâfâind. Da, știu, dar... — Acum, că lui Gerald Îi merge atât de bine, o să vrem să mergem mai des la teatru. Și drumul Înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
House, Își pregăti un discurs, În care se lansă imediat ce Du Maurier Își făcu apariția În hol, pentru a-l Întâmpina. — Vrei să-ți scoți paltonul și să te odihnești puțin? Îl Întrebă acesta. Sau preferi să plecăm imediat la plimbare? Hai să mergem la plimbare, cher ami, spuse el. Hai să regăsim banca noastră cunoscută, să ne așezăm și să ne străduim să descoperim - dacă va fi posibil să ajungem la o soluție - să ne străduim să descoperim un motiv

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
În care se lansă imediat ce Du Maurier Își făcu apariția În hol, pentru a-l Întâmpina. — Vrei să-ți scoți paltonul și să te odihnești puțin? Îl Întrebă acesta. Sau preferi să plecăm imediat la plimbare? Hai să mergem la plimbare, cher ami, spuse el. Hai să regăsim banca noastră cunoscută, să ne așezăm și să ne străduim să descoperim - dacă va fi posibil să ajungem la o soluție - să ne străduim să descoperim un motiv pentru succesul lui Trilby. Desigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
În diferite direcții. Henry și Du Maurier se treziră singuri pe Parliament Hill, uitându-se În jos spre Londra, Întinsă la picioarele lor În pâcla maronie a fumului de cărbune, la fel cum mai făcuseră și altădată, Într-o altă plimbare. Am vești, Henry, spuse Du Maurier. Ne mutăm la Londra. — Adică... definitiv? Doamne, Dumnezeule, când? — Cât putem mai curând. Copiii au crescut și New Grove House nu mai e convenabilă pentru o pereche de moșnegi ca mine și ca Pem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
nu de mirosurile fumului de cărbune și ale murdăriilor, unde auzeai cocoșii cântând și pescărușii țipând, nu zăngănitul roților de trăsură și strigătele negustorilor. Voia pace și liniște pentru a scrie și pentru a o putea scoate pe Tosca la plimbare peste câmp, când Își Încheia ziua de muncă. — Oricum, spuse el, probabil are să-mi ia ceva timp să găsesc locul potrivit. 4 „E o străduță démodé, În semilună, cu vedere la o grădină verde, verde, cu vedere la marea albastră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
bărbații gravi, femeile străduindu-se să Își stăvilească lacrimile, iar cei doi nepoți care fuseseră considerați destul de mari pentru a participa, impresionați. Era un prilej Încărcat de emoție. Ainger vorbi plin de elocință despre vechiul său prieten și tovarăș de plimbări, iar la orgă se intonară câteva dintre bucățile preferate ale lui Du Maurier: Der Nusbaum, de Schumann, Serenada și Adieu, de Schubert - sau cel puțin așa scria În program. Henry nu recunoscu nici una, dar Își aminti cu mare claritate seara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
cu situația lui din perioada respectivă și cu opiniile lui de mai târziu. Excursia efectuată de Du Maurier și HJ la Staithes nu se bazează pe nici un document, dar HJ s-a deplasat până la Whitby să Își Întâlnească prietenul și plimbarea până la Staithes se număra printre cele preferate de Du Maurier. Incidentul dintre HJ și prostituatele și tinerii de moravuri ușoare de la intrarea Teatrului Haymarket, unde s-a dus să vadă Soțul ideal, este inventat. La fel și Întâlnirea dintre Du

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]