8,144 matches
-
pănă la galbănul de aur; se auzea prin fânațe sunetul coasei, muzică melancolică, prevestitoare zilelor de toamnă; aerul răcoros încărcat cu miros de iarbă tăietă dându-mi intuițiunea apropiatelor griji ale iernei, mă predispunea parcă să sorb cu mai multă poftă dulceața momentului; iar eu, tânăr cum eram plin de entuziasm, cu inima mișcată de priveliștea acestei naturi în sărbătoare, simțeam curgându-mi fierbinte sângele prin vine, simțeam în pieptu-mi marea bucurie a vieței. Cine însă se bucura și se răsfăța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
era în ziua aceea absentă din Spătărești. Acolo, așăzat îndemânatec pe jilț, la lumina unui mare candelabru, dinaintea unor farfurii pline, și a unor butelci de asemenea pline, mă simțeam cuprins de un fel de voie bună, care îmi îndoia pofta de vorbă și pofta de mâncare. Eram la mii de poște departe de orice grijă, într-unul din acele momente, când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
absentă din Spătărești. Acolo, așăzat îndemânatec pe jilț, la lumina unui mare candelabru, dinaintea unor farfurii pline, și a unor butelci de asemenea pline, mă simțeam cuprins de un fel de voie bună, care îmi îndoia pofta de vorbă și pofta de mâncare. Eram la mii de poște departe de orice grijă, într-unul din acele momente, când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
părerile englezului care prețuia mai mult dobitoacele decât oamenii. Ce ar zice prietinii mei cei sinceri? Voi adăugi numai că într-una din zile Milordachi, atins de o boală care nu iartă, venită așa din senin, și-a pierdut cheful, pofta de mâncare și somnul. Îi sunase oara. Era dureros de văzut cum, sărmanul, mereu gemea, se frământa în culcușul lui unde nu-și găsea odihnă, cum se lupta cu moartea, pănă când, răzbit de suferințe, a închis ochii pe vecie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întovărășit de un necrolog foarte mișcător. Eu unul eram așa de trist, că mă hotărâsem să părăsesc Ostanda. În ziua aceea m-am dus la cazino mult mai târziu ca să dejunez, și după ce am frunzărit ceva, căci mi se tăiase pofta mâncărei, am stat acolo de urât, neștiind ce să fac, răscolind toate ziarele, fără să le pot ceti, când deodată, pe la oarele 3, văd doi francezi care lornetau 175 marea cu multă atenție. "Ce să fie?", gândii eu, căci, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ar Înfuleca tot pe măsura pregătirii, dar și ceea ce apucase a fi pregătit Înainte. S’ar putea, la grabă, să cadă pe jos câte o clătită; iată deci randamentul subunitar. Să vedem ce se Întâmplă cu ceea ce scapă din biomasă poftei nesățioase a animalului. În toată istoria Pământului, a existat o cantitate de biomasă care a ajuns, prin activitatea tectonică de exemplu, În locuri inaccesibile consumatorilor. Ea a devenit, În ordine cronologică, petrol și cărbuni. Astăzi Încă, parte din biomasă se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
proteic legat de luptă și schimbare. „Mahâbhârata”, de exemplu, transpune mitul unui sfârșit de lume, urmat de o renaștere. Monstrul Ašvatthâman , cel răpus de Pândava, reprezentând Binele, este, de fapt, un antizeu, cu atribute malefice: Antaka (Moartea), Krodha (Mânia), Kâma (Pofta). Hathor, Marea Mamă reprezentată cu cap de vacă ținând între coarne discul solar devine Sekhet, leoaica feroce, când Seth (demonul acvatic ai cărui urmași iau forma crocodililor) îl ucide pe Osiris. în Biblie, mesajul e similar: Iisus a călcat capul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rănile sufletești ale umilinței și adesea ale nedreptății, rămân ascunse în suflet ca niște cicatrice dureroase, pentru toată viața. În multe familii, un rol pozitiv important l-au avut însă bunicii. Cu toate că uneori sunt prea înclinați spre a face toate poftele nepoților, am cunoscut numeroase cazuri în care datorită faptului că părinții sunt mereu ocupați și petrec foarte puțin timp cu copiii, bunicii sunt adevărați părinți, ei au răbdarea de a explica nepoților, de a tălmăci lucrurile, de a le transmite
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
secundare nocive și adesea necunoscute, una ca să crească, alta ca să nu facă goluri mari la coacere, alta ca să se rumenească coaja, alta ca să nu se mucegăiască repede, altele pentru gust, culoare, etc. Multe alimente conțin substanțe chimice menite să stimuleze pofta de a mânca dincolo de limitele foamei, precum și substante care le întărește artificial gustul. Au apărut uneori în mod bizar în televiziune (scăpate de cenzură), emisiuni și comunicate în care se arată că sucurile de fructe din comerț conțin zahăr și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nasul cufundat în Biblie. Să înveți cum să, să luăm aminte... Presa asta plină de fufe care se plictisesc și, ca remediu, încearcă să ofere o dimensiune culturală și snoabă vieții lor. Și mă apucase atunci, în ziua aceea, o poftă cumplită să scriu o carte adevărată, o carte sinceră până la demență. Să-i fut în gură pe toți troglodiții, papagalii, maimuțoii. Oameni care în fond nici nu există. Nu-s decât niște ficțiuni. Mai avusesem experiențe triste în presă, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-mi vin, care trebuie stăpânite, strunite, puse cumva într-o ordine. Amintiri pândite de ambiguitate. Amintiri descărnate, decolorate. Cum adică? Chiar așa, pur și simplu. Acea dimineață când m-am sculat și cerul era plin de ciori. Să-ți vină poftă să vânezi ciori. Toate sunt la fel. Cui ce-i pasă dacă o mierlesc? O cioară care o mierlește, auzi! Să le lovești, să le privești craniul transformat în muci păstoși. Ochii fără culoare. Să le ia dracu’ de ciori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lectura, erau cărțile și universul acestora. Țin minte că aveam două permise de intrare, unul la biblioteca liceului nostru „Gheorghe Munteanu Murgoci”, celălalt la cea municipală „Panait Istrati”, la acestea plusând și tata prin permisul său de la depou. Aveam o poftă nebună de a citi, de a duce firul cuvintelor acolo unde nici nu bănuiau; era pe undeva comuniunea mea tacită cu lumea cuminte și așezată, extrem de educată și permisivă a literelor și a ceea ce descopeream în spatele acestora. De multe ori
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de azi, mai grăbit decât cel din alte vremuri. Sperăm să-i oferim astfel o ediție accesibilă și agreabilă, aptă, În definitiv, să pună În valoare calitățile de mare memo rialist ale autorului, pe care numai verva nebună și uriașa poftă de a povesti Îl fac uneori să divagheze În exces ori să devină prolix. și ne facem iluzia că secretarul de redacție Bel die, cel care inter venea adesea În textele pe care le publica (o măr tu risește undeva
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu cauciuc“ din Piața Teatrului Național, monumentali eunuci În lungi livrele de catifea neagră și grea, megalici și obezi, deși lactovegetarieni, cu glas de femei și fețe Încrețite de babe, dar cu superbe echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului, mândria ora șului și uimirea musafirului european: m-am nimerit, mai acum cincisprezece ani, cu o blondă cu obrajii de trandafiri, În ultima caretă, de nunți și Înmormântări, mânată de bătrânul birjar poreclit, nu știu de ce, „Christos“, care știa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meșteșug, splendidele inutilități și eleganțele de prisos ale vieții, așa-numitele „arte liberale“, caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor și voluptăților. Pentru asta pornisem de la tata de acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu, socialist militant și ateu, abonat la Lumea Nouă, În care am aflat primele mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu panașe al be-roșii; cum și de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cabine tul secret“, numai pentru domni și doamne, și În care mă strecu ram pe furiș, m-am inițiat În tainele organelor sexuale cu abnormitățile și melancoliile respective, reproduse cu fidelitate În ceara sanguinolentă și tumefiată, de-ți treceau toate poftele Închipuirii; așa cum, tot În acea vreme, aveam să descopăr, În Lumea Nouă Ilustrată, ziarul de duminică al partidului socia list, la care era abonat tata, tainele fecundității și ale evoluției spermatozoidului, ovulului și foetusului uman În matricea nim bată de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu-i mai mergeau sculele. Venea la ceasul prânzului la mine În odaie ca să mă vadă mâncând din tocana cu ceapă multă pregătită țărănește de băbuța Îngri jitoare a școlii, uitându-se cu jind la sănătoasa și contagi oasa mea poftă de mâncare, cum o am și astăzi, și fugind apoi repede În casă la el să guste din bucatele nevestii cu un apetit de Împrumut și cu o grimasă de dispeptic chinuit de râgâieli și de arsuri. Se Însurase, stors
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
variațiuni de relief, de sol și de climă la distanțe mici, favori zând o floră excepțional de bogată și de variată. Minunate condiții de bază, Într-adevăr, care ar explica cea laltă diversitate, rar Întâlnită aiurea, de gusturi și de pofte, de fantezii, capricii și incuriozități, cum și de continue experiențe și agoniseli În această ordine sau artă a vieții care ne preocupă aci, cea culinară, artă vie, Întreținută și controlată zilnic prin sim țurile noastre primordiale; condiții, prin urmare, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un sâmbure de mister nu chiar pe Înțelesul oricui și cu mulți im ponderabili și [multe] subtilități greu accesibile, și cu satisfacții rare, rezervate numai celor aleși Între aleșii grătarului și ai grataragiului care oficiază și hotărăște peste gusturile și poftele noastre. Trebuia să alergi mult, vericule, până găseai un grătar bun, când trebuia să te ajute puțin și Întâmplarea, mai mare peste toate bunurile lumești, să bați străzile, maidanele și ora șele, ziua, noaptea, pe viscol, ploaie sau arșiță, să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ligamentele lor cu șuruburile prea slăbite, cum și Întreaga lor construcție fizică, ipotetică și abia ghicită sub rochiile lungi din tafta neagră, somptuoasă, Îmi aminteau mai curând ritmurile frenetice din La danse macabre a lui Saint-Saëns, fără a-mi trezi poftele firești la un june ca mine, altminteri sănătos, dar cam imaginativ. De aceea, nici nu am găsit convenabil excelentei mele virilități ca să mă culc neapărat cu aceste firave și costelive apariții, inconfortabile la dragoste, care-mi hrăneau și mi exaltau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]