7,051 matches
-
WANDA (1916-1964) PROFESOARĂ ȘI TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o multiplă înzestrare intelectuală și artistică - desen, muzică, literatură. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere din Iași, obținând, în 1939, licența în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laudae”. Timp de câțiva ani, a funcționat ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil în formarea viitorilor educatori. Ca profesoară, Emilia Wanda Levițchi s-a impus, la cele două secții, prin cursurile și seminariile de literatură pe care le-a predat după o concepție proprie. Într-o epocă ideologizantă, când opțiunea socială și politică a scriitorilor ocupa primul plan, ea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost coautor la lucrarea Cercetări monografice în regiunea Suceava (1960). Pensionat la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bucura, datorită îndelungatei sale activități didactice, și scrupulozitatea ce o caracteriza, au asigurat predării cursurilor o indiscutabilă eficiență. Sofia Teodoreanu dădea dovadă de un orizont mult mai extins fiindcă nu se limita la predarea disciplinei sale, ci activa și ca profesoară la clasa de cor pe care a deținut-o între anii 1904-1924, și ca pianistă acompaniatoare. Energia creatoare autentică, autoritatea morală, științifică și profesională, principialitatea ca normă de viață, precum și sensibilitatea artistică, toate aceste calități au contribuit la eficiența muncii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teodor Lupu și alții. O altă fațetă a activității sale este cea de dirijor. A organizat și condus ansamblul coral al Conservatorului ieșean, a dirijat corul de la biserica Banu și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din București, fiica lui Gavriil Musicescu, avea dreptate când spunea: „ĂSora mea mai mare, mama lui Păstorel Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992) MEDIC Figură proeminentă a școlii de medicină ieșene
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai tineri și elevilor din tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a fost primul titular al disciplinei de Biochimie de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pulorum etc.ă și biochimie vegetală (caracterizarea biochimică a unor linii și hibrizi de soia și alteleă. Fiind o specialistă în domeniu, a participat la cel de-al V-lea Congres Internațional de Biochimie de la Moscova (1961ă, reprezentând știința românească. Profesoara Elisabeta Văscăuțeanu a desfășurat și o bogată activitate social- politică. Ca studentă a participat la acțiunile progresiste inițiate de grupul de studenți democrați din Iași din care făcea parte și soțul ei, Theodor Văscăuțeanu (1896-1933ă, unul dintre geologii de seamă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
să-mi cumpăr, dacă reușeam să le găsesc, două-trei exemplare din cărțile care meritau, chiar dacă se vindeau la pachet. După facultate, am fost uimit să constat că, în doar câțiva ani, cumpărasem 10000 de cărți.) Volumele înapoiate de d-na profesoară nu păreau extrem de "muncite" de lectură. Nu mi-a mai spus niciodată nici măcar un cuvânt despre Noica. În vară, în sesiune, am fost singurul student din grupă care nu a obținut notă de trecere la examenul de Socialism științific. Nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
transformă! Îmi amintesc că luai mai multe exemplare din cărțile de anumită valoare, pentru că m-ai depanat și pe mine de câteva ori, când nu reușisem să-mi procur niște volume! Însă, ideea creață să discuți despre Noica cu juna profesoară de socialism științific merită toți banii! Nu râd de tine, și eu am pățit-o cu profesorul de la disciplina asta! Era în 1974, iar Ceaușescu tocmai primise o funcție nouă, cea însoțită de sceptrul republican, după formula inspirată a lui
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și mi-a pus nouă. Sunt convins că n-a ascultat nimic din ce spusesem, dacă l-aș fi înjurat de mamă, n-ar fi auzit. Fantastic, totuși, ce proști și fricoși erau ăștia de la socialism! Sunt convins că și profesoara ta a privit îndemnul la lectura lui Noica tot ca pe un fel de provocare! Dorin Popa: Când a apărut Minima moralia a lui Pleșu, eram deja profesor și am rugat câțiva elevi din anii mai mari să mă ajute
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din păcate, nici nu a fost amintit în campania "Mari români"... Dar care-s legăturile tale cu Polonia? Liviu Antonesei: Legăturile mele cu Polonia? De rudenie, ca să spun așa! Codruța, soția mea, a fost într-un prim mandat, între 1997-1999, profesoară de limba și literatura română la Universitatea Jagiellona din Cracovia, iar acum este în cel de-al treilea an universitar al unui al doilea mandat. Dată fiind această situație, cred că am petrecut, cumulat, în Polonia, aproape un an din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
trimise lunar de mamă, Starea de sănătate: favorabilă; Religie: ortodoxă; Domiciliu : str. S., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S., Etnie: română. Modalități de identificare a clientei de către asistentul social: Tulburările de comportament ale elevei, conflictul cu profesoara de biologie au atras atenția cadrelor didactice, care au direcționat-o către cabinetul de consiliere școlară. La rândul său, consiliera școlară a fost contactată de asistentul social de la Organizația X, din orașul S., care intenționează să inițieze un proiect destinat
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
privind activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este degradată comparativ cu anii precedenți. Eleva nu se mai implică în activitățile școlare, si nu mai prezintă interes pentru nici o disciplină. În semestru I B.G.N. a avut un conflict cu profesoara de biologie, care i-a reproșat acesteia că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție impulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
de comunicare * verbală - eleva este comunicativă, folosește un limbaj elevat, este sigură pe ceea ce spune si manifestă putere de convingere. Vorbește repede, fără pauze între cuvinte si trece de la un subiect la altul. A evitat să vorbească despre conflictul cu profesoara de biologie si despre tatăl său pe care mărturisește că l-a iubit foarte mult. Tonul vocii este ridicat în timpul discuției. * non-verbală - B.G.N. a avut o atitudine degajată, am reușit să stabilesc cu ușurință contactul vizual cu aceasta pe parcursul discuției
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
X, oraș S., Venituri: alocația, Starea de sănătate: favorabilă; Religie: ortodoxă; Domiciliu : str. I.N., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S., Etnie: română. Modalități de identificare a clientei de către asistentul social. R.C. a fost identificată inițial de profesoara de limba română care locuiește în vecinătatea acesteia. Cunoscând situația școlară, problemele familiale si dificultățile financiare cu care se confruntă eleva, aceasta a sesizat asistentul social interesat în identificarea unor astfel de cazuri. Eventuale contacte anterioare cu alte instituții. Eleva
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
, Hortensia (8.XII.1876, Ivești, j. Galați - 5.III.1955, București), prozatoare și autoare dramatică. Este fiica Zoei Bengescu (n. Ștefănescu), profesoară, și a lui Dimitrie Bengescu, ofițer de carieră, frate cu generalul și dramaturgul George Bengescu-Dabija. Învață la Institutul „Bolintineanu” din București (1887-1894). Se căsătorește în 1896 cu magistratul Nicolae N. Papadat, cu care va avea cinci copii. Își urmează soțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
degrabă șezând într-o curte interioară persană. Peisajul englezesc al copilăriei mele a fost Isle of Wight. Câmpiile de acolo sunt primul decor ce se leagă de poezie pentru mine acolo, pe dealuri ori în curtea școlii, ne-a citit profesoara de engleză Aubrey de Selincourt din romantici. În engleză am deprins prima dată cititul și n-am știut altă limbă între șapte și douăzeci de ani. Cum însă engleza a fost colacul meu de salvare, am avut mare grijă de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Este fiică a Constanței Zafiu (n. Arbănaș), tehnician chimist, și a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare, ca filolog la Institutul de Lingvistică din București, iar din 1990 în învățământul universitar, unde în 2002 obține titlul de conferențiar la Facultatea de Litere, în anul următor revenind la Institutul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata de profesoară, ușor coruptibilul de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la diverse grade de comparație, în timp ce în spaniolă el acceptă într-un sens limitat categoria comparației: el muy estupido de mí, el muy imbécil de tu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Răspunsuri ● Observații cu privire la o persoană, un băiat/o fată: foarte frumos/oasă: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o bombă de fată foarte urât/ă: pocitul de coleg, nașparlia de Andreea, distrusa de Tatiana, fumata de X, boccia de profesoară, o sperietoare/un coșmar de fată foarte slab/ă: schiloada de Morticia, scheletu' de Mihăiță, radiografia mergătoare de Andrei, paiul de Ioana, schilombita de Ana, o așchie/o scobitoare/o aschilambică/o anorexică de fată, rahitica de Viorica, deshidratatul de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
formulările din seria următoare? Le-ai folosit chiar tu sau le-ai auzit la alții? În cazul acelora pe care le cunoști, precizează sensul cu care le folosești în spațiul indicat. • distrusul de Popescu • obositul de Mihai • o dusă de profesoară • fripturistul de Ionescu • pișcotarul de vecin • handicapatu' de frate-su • o bucăciune/o bunăciune/o bucată de fată • răsuflatul de profesor • expiratul de director • pafarista de Popeasca • nașpeta/nașparlia de nevastă-sa • o bombă de colegă • o panaramă de film
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
dans și cânt dar, murind, a trebuit să se descurce singură, să devină, de la optsprezece ani, animatoarea banchetelor și altor întâlniri ale celor veniți în stațiune. Se făcuse gheișă pentru a câștiga bani cu care să-i plătească medicamentele fiului profesoarei de shamisen (instrument tradițional japonez). Era gestul ei discret de sacrificiu și de respect pentru mama lui de la care luase, cândva, lecții de muzică. O ajuta Yoko, devotata ei ucenică, care-l îngrijea pe băiatul bolnav al profesoarei. Etica profesiei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]